Discover Dobrogea

Tag: Cetatea Carsium

Cetatea Carsium vă așteaptă cu un nou program de vizitare

Începând de miercuri, 3 decembrie 2025, se modifică programul de vizitare al Cetății Carsium Hârșova, punct muzeal din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Publicul este invitat să descopere vestigiile uneia dintre cele mai vechi așezări de pe malul Dunării, poveștile fascinante ale Cetății Carsium, precum și peisajul spectaculos al zonei, de luni până duminică, în intervalul de vizitare 8:00 – 16:00.

Pentru informații despre tarifele și programul fiecărui punct muzeal din cadrul MINAC, precum și despre modalitățile de achiziționare a biletelor (fizic sau online), vă invităm să accesați site-ul instituției noastre, www.minac.ro.

December 2, 2025
Încep înscrierile pentru Școala de Vară de la Hârșova, ediția a treia

Școala de Vară de la Hârșova se adresează elevilor, studenţilor şi tinerilor cu activitate în domenii precum istorie, arheologie, patrimoniu cultural, antropologie, natură, dar şi pasionaţilor de cultură şi iubitorilor de patrimoniu cultural și natural.

Obiectivul general al Școlii de vară este cunoașterea monumentelor istorice și naturale ale Hârșovei, prezentarea tehnicilor de restaurare a artefactelor de piatră aflate in lapidariumul Muzeului din Hârșova, precum și înlesnirea unui cadru informal de dialog între autorități publice, comunitate, viitori cercetători și tineri, pe care dorim să-i atragem în acest efort comun de cunoaștere și protejare a monumentelor istorice și a patrimoniului natural.

Institutul Național al Patrimoniului, în parteneriat cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Primăria Orașului Hârșova, Institutul de Studii Avansate pentru Istoria și Civilizația Levantului, Universitatea din București – Facultatea de Istorie și Centrul Cultural turc Yunus Emre, Uniunea Democrată Turcă din România, organizează a treia ediție a Școlii de Vară de la Cetatea Carsium – Hârșova, ce va avea loc în perioada 11-14 septembrie 2024.

Școala de vară se va desfășura atât pe teren, prin vizitarea obiectivelor patrimoniului cultural și natural, la sediul Muzeului Carsium din localitate, unde se vor desfășura ateliere de lucru și vizite pe teren ce vor contribui la cunoașterea patrimoniului cultural și natural al Dobrogei. Prelegerile vor fi susținute de lectori cu experiență în domeniu.

De asemenea, va fi organizată o vizită pe teren la cele mai reprezentative monumente istorice din Constanța. Tot la Constanta se va organiza un atelier de gastronomie turcească, precum și un atelier de ateliere pictură în apă Ebru, cu ajutorul Centrului cultural turc Yunus Emre.

Taxe și condiții de participare:

Nu există taxă de participare la Şcoala de Vară. Numărul de participanți va fi de maxim 12 persoane, restul celor care doresc să participe își vor suporta toate cheltuielile de cazare, transport și masă. Cheltuielile legate de cazare și masă, echipamentele de studiu, de lucru și de protecție vor fi asigurate de organizator.

Costurile deplasării la Hârșova și retur vor fi suportate de către participanți (toți cursanții).

Selecția participanților se va face pe baza transmiterii unui CV și a unei scrisori de intenție la e-mail: dana.mihai66@gmail.com, roxana.zidaru@patrimoniu.ro.

Data limită pentru trimiterea CV-ului, însoțit de scrisoarea de intenție este 06.09.2024.

August 29, 2024
12 cetăți din Dobrogea care merită să fie vizitate

Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de numeroasele cetăți din Dobrogea, după ce le afli poveștile. În aceste fortărețe găsim frânturi despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii. Cetățile din Dobrogea, reprezintă, pentru vizitatorii de orice vârstă, o călătorie prin istoria antică.

Histria, una dintre cele mai importante cetăți din Dobrogea

Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr., ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii.

Histria este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, poarta mare a orașului, poarta mică și foste basilici din epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Muzeul Histria adăpostește cele mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole.

12 cetăți din Dobrogea – fortăreața medievală Enisala

Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei. Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

Fortificația principală a cetății ”Castelul” cum i se mai spune, are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este așezată.

Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului.

Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ.

Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi nu putea lipsi din top 12 cetăți din Dobrogea, fiind unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, iar Traian a hotărât, la finalul celor două războaie, să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de ”Traianenses Tropaenses”.

Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman de la vărsarea Dunării în mare

Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, castrul militar roman Halmyris a fost un punct important. Ea se află în apropierea localității Murighiol, iar turiștii care trec prin localitate și au ca destinație Delta Dunării, n-ar trebui să o ocolească.

Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

De-a lungul secolelor, Cetatea Halmyris a mai fost denumită Talamonium și Salmorus, toate cele trei nume fiind traduse prin sărătura sau sărăturile. Numele îi vine de la golful cu apă sărată, care în antichitate se afla în zona cetății.

Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.

Cetatea Halmyris era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină, între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative cetăți din Dobrogea, o fortăreață de la frontiera Dunării de Jos.

Castrul roman Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În Cetatea Capidava au fost descoperite numeroase vestigii, dar și peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Cetatea Argamum le oferă turiștilor o lecție de istorie și un peisaj spectaculos

Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, Argamum-Orgame este o fortificație de care turiștii sunt atrași ca un magnet. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

”Cetatea Argamum se află în județul Tulcea, la 8 km de localitatea Jurilovca, în punctul Capul Doloșman. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitul sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

În interiorul cetății Argamum-Orgame au fost descoperite 3 basilici paleocreștine, iar în afara sitului, în zona necropolei antice grecești se află și cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre.

Fortificația bizantină Vicina de la Păcuiul lui Soare, una dintre cetățile din Dobrogea mai puțin vizitate

Cetatea de la Păcuiul lui Soare este în mare parte acoperită de apele Dunării.

Situl arheologic este localizat în partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, în dreptul dealului Dervent, la granița dintre județele Constanța și Călărași. Insula se află la aproape 12 kilometri de Ostrov și la 9 km de Sucidava sau Pârjoaia cum i se spunea inițial localității.

Cetatea bizantină Vicina a fost întemeiată de împăratul Ioan Tzimiskes în anii 971-972, pe o suprafață de 3-5 hectare, ca bază navală și fort de apărare al imperiului. Flota de la Păcuiul lui Soare avea rolul de a împiedica invaziile celor care ar fi venit de la gurile Dunării pentru a ataca orașul Dorostolon, capitala themei bizantine din această zonă a imperiului.

La începutul secolului al XI-lea, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și-a pierdut caracterul de bază navală, iar în interiorul ei s-a desfășurat o intensă viețuire, care a durat până în prima jumătate a secolului al XV-lea, în momentul ocupării Dobrogei de către turci, cu o întrerupere în secolul XII.

În cadrul cercetărilor efectuate în 1956 s-a descoperit că porțiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de nord-est de un zid lung de 42 de metri, iar spre sud-est de un alt zid a cărui lungime măsura 240 de metri și avea o înălțime de 5-6 metri.

Poarta și portul cetății sunt acum în pădurea de pe insula Păcuiul lui Soare, însă, când este multă vegetație ele nu pot fi văzute prea ușor. Doar aproximativ 10% din fosta fortăreață mai poate fi văzută. Ea a fost ruptă și acoperită de apele Dunării.

Cetatea Dinogeția, un important punct turistic în Dobrogea

Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este amplasată într-o zonă spectaculoasă, la fel ca multe dintre cetățile din Dobogea.

”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Fortificația este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

Turiștii care ajung la Dinogeția pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

Cetatea antică Tomis ne oferă multe informații despre istoria orașului romano-bizantin

În cetatea antică Tomis pot fi văzute numeroase vestigii. În centrul Constanței poate fi vizitat Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici.

Poetul Ovidius considera că peninsula este responsabilă pentru întemeierea orașului antic Tomis și implicit pentru intrarea sa în istorie. Publius Ovidius Naso a fost exilat în anul 8, din Roma în cetatea Tomis, al cărei țărm spunea că este pustiu.

Se spune că orașul antic Tomis a intrat în legendă printr-o crimă, iar ”numele locului este mai vechi decât cetatea însăși” scria Ovidius în Tristia. Unii istorici au apreciat că de la acest episod mitologic se trage și numele de Tomis, care vine de la verbul grecesc ”temno”, a ciopârți.

Cetatea Ibida, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis

Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

”Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu.

Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

Cetatea Ibida a durat din sec. IV până în sec. VII, cam 3 secole, după care avem urme ale bizantinilor, iar de prin sec. XIV găsim locuințe medievale în vechea cetate abandonată.

Tot la vest, în perimetrul necropolei romano-bizantine este o necropolă medievală, cam de sec. XVII-XVIII, foarte bogată în monede, atât orientale cât și otomane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

Fortăreața Noviodunum din localitatea Isaccea era una dintre cetățile din Dobrogea foarte accesate în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

Noviodunum este un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Carsium de la Hârșova așteaptă să iasă la lumină

Sunt multe cetăți din Dobrogea care merită să fie promovate, iar printre ele se numără și fortificația Carsium de la Hârșova. Castrul a fost ridicat din vremea împăratului Traian, pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern și face parte din ansamblul de fortificații construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul limes-ului dunărean.

”Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe. Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din vechea fortificație, locul pe care este amplasat fostul oraș este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

Acum, se mai păstrează câteva vestigii, printre care ”turnul comandant”, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Pot fi observate și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină, însă, arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium Hârșova, pentru a descoperi mai multe vestigii istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic.

Cetățile din Dobrogea sunt adevărate pagini de istorie, peste care au trecut sute și chiar mii de ani. Între timp, multe fortărețe s-au deteriorat, au fost parțial distruse și trebuie să fie reabilitate.

January 18, 2022
Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat de trei ori de regii și reginele României

Muzeul Carsium din Hârșova, unul dintre cele mai vechi muzee din Dobrogea, a avut o istorie zbuciumată. Inaugurată în perioade diferite, de trei dintre cei patru regi ai României, Carol I, Ferdinand și Mihai, instituția de cultură și-a schimbat de mai multe ori sediul, deoarece nu s-a dorit desființarea ei. În 2022, muzeul va fi redeschis în fosta școală din Hârșova, acolo unde a funcționat și la înființare.

Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat de Regele Carol I și Regina Elisabeta

Muzeul Carsium din Hârșova a fost fondat la începutul secolului XX, de învățătorul Vasile Cotovu, într-o sală din noua școală înființată de tatăl său.

Piesele au fost strânse de-a lungul anilor, atât de dascălul Cotovu, cât și de copiii și locuitorii orașului. Toți localnicii au contribuit la constituirea colecției, astfel că, de câte ori găseau fragmente de inscripții, vase întregi sau fragmentare ori monede vechi, ei le duceau la școală.

La 1 mai 1904, familia regală, care se afla într-un voiaj pe Dunăre, a vizitat noua școală realizată sub supravegherea inginerului Anghel Saligny. Cu această ocazie a avut loc inaugurarea muzeului, dar și a unității de învățământ. În Cartea de Aur care există în cadrul muzeului, pot fi văzute semnăturile pe care Regele Carol I și Regina Elisabeta le-au lăsat cu acea ocazie.

Distrus de bulgari, Muzeul Carsium din Hârșova a fost inaugurat, din nou, de Regele Ferdinand și Regina Maria

În 1916, bulgarii au distrus muzeul și școala din Hârșova. 5 ani mai târziu, în ianuarie 1921, ”Muzeul Regional Hârșova”, cum era denumit în documentele vremii, a fost redeschis în locuința fondatorului său, învățătorul Vasile Cotovu.

Reinaugurarea muzeului s-a făcut pe 29 mai 1926, în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, care și-au lăsat semnăturile în Cartea de Aur. Cu această ocazie a fost realizată și o placă din marmură, pe care sunt gravate numele reprezentanților Casei Regale.

Și Domnița Ileana și-a lăsat semnătura în Cartea de Aur a Muzeului de la Hârșova, pe 8 iunie 1928. Alteța Sa Regală a ajuns la Hârșova, călătorind de la Oltenița pe cursul Dunării, cu vasul Marinei Militare ”Comandor Păun”. Principesa Ileana a fost însoțită de către doamna de onoare Lucasievici, de colonelul aghiotant Manolescu și de amiralul Scodrea, se precizează sub semnăturile lăsate de fiecare vizitator.

Regimul comunist a desființat Muzeul din Hârșova, iar în 2006 acesta a fost inaugurat pentru a treia oară

În 1948, muzeul, care a funcționat inițial în școala din oraș și ulterior în locuința învățătorului care a organizat instituția de cultură, a fost desființat de comuniști.

Abia 58 de ani mai târziu, Muzeul Carsium de la Hârșova a fost redeschis într-o clădire închiriată. La cea de-a treia inaugurare, pe 23 aprilie 2006, au participat Regele Mihai și Regina Ana, ale căror semnături pot fi văzute în Cartea de Aur a muzeului.

La începutul anului viitor, sediul muzeului va fi mutat din nou, în clădirea în care a funcționat inițial, respectiv în fosta școală din Hârșova, acum monument istoric. Imobilul se află în proces de reabilitare, însă, la finalizarea lucrărilor, muzeul va avea, într-un final, un sediu generos, în care turiștii și localnicii vor putea vedea expozițiile.

Muzeul Carsium din Hârșova deține și piese vechi de peste 6000 de ani, din Cultura Gumelnița

În prezent, Muzeul Carsium, o secție a Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța nu este vizitabil, pentru că toate piesele sunt strânse pentru a fi mutate în noul sediu. Cei care ajung totuși în Hârșova pot vedea însă Lapidarium-ul, unde sunt prezentate câteva elemente de arhitectură din epoca romană.

”Piesele care vor fi expuse în muzeu au fost descoperite la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX și datează din epocă romană. Cea mai mare parte a cetății se află sub casele oamenilor, iar ce putem vedea noi la Cetatea Carsium este o parte din fortificația antică și cea medievală.

În Lapidarium este și o inscripție armenească de la 1570-80, pentru că a existat și o comunitate armeană. Ea a fost descoperită în anii ’50 în curtea liceului.

Avem în colecție și două piese cu o vechime de peste 6000 de ani, din Cultura Gumelnița.

Este vorba despre un colier de astragale, gioale cum le spunem noi, din oase de oaie. Colierul, care este unicat, a fost descoperit la Hârșova, este din Cultura Gumelnița și are 6000 de ani.

Oasele prezintă semne pe suprafața lor și nu seamănă unul cu altul, probabil că a avut o semnificație în momentul în care a fost făcut colierul. În momentul descoperirii s-au văzut urme de oxid de fier pe suprafața câtorva piese. Astragal este denumirea științifică a acestui os de oaie.

Când se fac expoziții în Europa cu piese din perioada preistorică, în afară de Cucuteni, toată lumea vrea colierul de astragale de la Hârșova.

Un alt obiect vechi de 6000 de ani pe care îl avem în patrimoniu, este un suport de vas cu reprezentarea unei broaște țestoase.

În așezarea neolitică sunt multe carapace de broască țestoasă. În principiu, vasele din neolitic stau pe suporți, fie că sunt mari sau mici și au fundul conic.

Aceasta este particularitatea epocii, iar pentru a putea sta vasul fără să se răstoarne, i se făcea un suport.

Este o istorie a suporților, ei pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de dimensiunea vasului, dar pot fi și suporți rituali. Acesta, probabil, este un suport ritual, dar nu știm pentru ce se folosea.

Avem aici câteva zeci de piese transformate în bijuterii și podoabe. Din oase mici de pasăre tăiate au făcut un colier din oase de pasăre, din oase de oaie, din astragal de bovină. În general, cam totul se folosea, nu se arunca nimic, iar ce nu avea nici o utilizare era folosit ca material combustibil.

La noul muzeu vom avea și o expoziție paleontologică, cu piese de acum 300 de milioane de ani, pe care o avem de la un donator din București, dar și cu obiecte legate de istoria acestui loc”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Carsium din Hârșova, dr. Constantin Nicolae.

December 27, 2021
Cetatea Carsium, înscrisă pe lista indicativă UNESCO, ar putea intra în Patrimoniul Mondial

Cetatea Carsium, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, aparţine ansamblului de fortificaţii construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul Limes-ului dunărean. Din păcate, ea nu este nici acum reabilitată, deși au fost obținute fonduri europene din anul 2019 pentru restaurarea sitului arheologic, însă proiectul este blocat la Ministerul Culturii și lucrările nu au început. Aflat pe lista indicativă UNESCO, situl arheologic ar avea șansa să intre în Patrimoniul Mondial, dacă ar fi pus în valoare.

Arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium din Hârșova

Foarte mulți ani cetatea antică a fost confundată cu cea medievală, deoarece nu a existat o cercetare sistematică, pentru a fi observată stratigrafia. Abia în anul 2009, când a fost descoperită Poarta de Nord lucrurile s-au mai limpezit, iar în urma săpăturilor făcute de arheologi au fost găsite locuințe foarte vechi, monede și numeroase obiecte. Oraşul fortificat Carsium, a jucat un rol important în istoria romană din Dobrogea.

Prin actualul proiect de restaurare, conservare și valorificare cultural-turistică se urmărește introducerea sitului în circuitul turistic.

”Noi am propus restaurarea turnului ”Comandant”, pe baza unor imagini din 1829. El are acum 9 metri și ar trebui să aibă 14-15 metri. Comisia Limes nu a fost de acord, deoarece dorește ca toate vestigiile istorice să rămână așa cum au fost descoperite, iar intervențiile să fie minime și reversibile.

Așa o să îl lăsăm, îl curățăm, plombăm găurile și rămâne cum este acum. Turnul a avut o scară exterioară și poate vom reface câteva trepte. Cea mai amplă lucrare este jos, la Dunăre.

În discuțiile de la Ministerul Culturii s-au formulat obiecțiuni și recomandări care nu se pot lua în calcul în actualul proiect.

Una dintre problemele ridicate de comisie a fost dacă se confundă aleile de acces cu zidurile. Nu este niciun zid pe suprafața cetății, iar aleile vor fi din piatră înierbată și nu au cum să fie confundate cu cetatea, care nu a fost săpată încă.

Alte observații sunt legate de scara de acces spre Dunăre, amenajarea peisagistică, modul în care s-a gândit împrejmuirea sitului. De aici pot apărea discuții și soluții interminabile care vor amâna aprobarea proiectului și implicit trecerea la execuție.

Zidurile au fost distruse după 1828, când s-a clădit orașul modern. Atunci s-a scos piatra din ziduri și s-a dus în oraș, astfel că din cetate nu a rămas mai nimic. Probabil, la 4-5 metri adâncime în pământ putem găsi urme de locuințe romane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Remus Negoi: Reabilitarea Cetății Carsium este blocată și fondurile ar putea fi pierdute

Senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO a mers la Cetatea Carsium pentru a vedea, la fața locului, care sunt problemele și de ce întârzie începerea lucrărilor de reabilitare, cu atât mai mult, cu cât situl arheologic se află pe lista indicativă UNESCO.

”Lucrul bun este că există un proiect aprobat, care trebuie implementat, însă, din păcate sunt câteva probleme care trebuie rezolvate. Comisia tehnică de arheologie trebuie să dea avizul pentru începerea lucrărilor la Cetatea Carsium. A dat revenire pentru luna aceasta, pentru a rezolva niște probleme minore, deși specialiștii din zonă nu le văd ca fiind probleme.

Important este să fie demarate lucrările de punere în valoare, în caz contrar, sunt șanse mari să fie pierdută finanțarea pentru reabilitarea cetății Carsium, pentru punerea în valoare, pentru acele alei înierbate care ar trebui realizate, alei pe care ar trebui să pășească vizitatorii și care sunt non-invazive, nu vor distruge situl arheologic.

În plus, Cetatea Carsium trebuie îngrădită și apoi specialiștii pot să aibă lucrări de întreținere, reabilitare, descoperiri și așa mai departe.

Aștept să dea aviz comisia tehnică și să se deblocheze proiectul, pentru a putea începe lucrările. Va trebui să facem o dezbatere pe linia Limes pentru toate cetățile.

Prin Comisia UNESCO vom atrage atenția vizavi de faptul că proiectul acesta a rămas blocat și că nu e normal ca după aproape 2 ani de la aprobare să nu fie începute lucrările și chiar să existe riscul să pierdem fondurile.

S-au pierdut multe fonduri de-a lungul timpului, astfel că vom face o inițiativă pentru ca proiectele cu fonduri europene să fie prioritare. Acum, situația este complicată, e multă birocrație și trebuie să ne gândim ce putem face, pentru ca Legea achizițiilor publice să permită flexibilizarea achizițiilor, pentru a putea fi accesate mai ușor fondurile și să fie permisă finanțarea și demararea lucrărilor”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia Camerelor reunite ale Parlamentului pentru relația cu UNESCO.

Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe

Pe strada Unirii din Hârșova a fost descoperită Poarta de Nord a Cetății Carsium, poarta de intrare în fortificația de secol IV-V. Intrarea este apărată de două turnuri în forma literei ”U”, unul dintre ele fiind, în cea mai mare parte, sub stradă, iar al doilea este pe o suprafață rezervată, care face parte din Cetatea Carsium Hârșova.

”Sunt 4 fortificații de epocă antică, din punctul nostru de vedere, dintre care doar a treia perioadă din istoria fortificației este documentată prin Poarta de Nord.

Pentru linia Dunării, perioadele acestea sunt clasice. Este o perioadă până la Traian, când au venit romanii în Dobrogea și au întărit Limes-ul, cel mai probabil în timpul lui Vespasian și s-au construit fortificațiile, așa cum s-au făcut în toată Europa, pentru care s-a folosit lemn, piatră și pământ sau numai lemn și pământ.

În timpul împăratului Traian, între cele două războaie s-a fortificat limes-ul și a început construirea cetăților cu ziduri din piatră.

În sec. III fortificațiile au fost atacate și distruse de goții care au venit din stânga Dunării și urmează epoca de refacere a lor, de la sfârșitul sec. IV, în timpul lui Dioclețian și Constantin cel Mare.

Este clasică această perioadă pentru toate fortificațiile, ele aproape că sunt trase la indigo, pentru că distrugerile au fost atât de mari, încât refacerea a trebuit să se facă în aceeași perioadă de timp.

În sec. V și sfârșitul sec. al IV-lea au venit hunii, care au distrus din nou toate fortificațiile. Ele au fost refăcute în timpul împăratului Justinian, fiind a patra perioadă clasică de refacere. Fortificația Carsium începe din oraș, unde poate fi văzută Poarta de Nord și panoul de reprezentare și se termină pe malul Dunării. Tot cartierul de locuințe este pe cetate”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Cetatea Carsium se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova

Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din Cetatea Carsium, locul pe care este amplasat fostul oraș fortificat este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.

„Canaralele din Portul Hârșova, în vecinătatea cărora se află Cetatea Carsium au fost declarate rezervație naturală și peisagistică în anul 1943, printr-un jurnal al consiliului de miniștri, semnat de Antonescu.

În 1943, Grigore Florescu a făcut o săpătură la Hârșova și a constatat că pe latura de vest se exploatează piatră. El a crezut că situația este similară celei de la Capidava, unde, doi frați din Brăila au avut o carieră, au exploatat piatra, au ajuns până sub zidurile cetății și colțul de sud-vest al sitului arheologic nu mai există, pentru că a fost distrus de carieră.

Astfel, el a trimis o scrisoare la Consiliul de Miniștri, care a fost luată în serios și, printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri din 1943, zona a fost declarată Rezervația peisagistică canaralele din Portul Hârșova”.

Canaralele sunt un atol de origine jurasică, ce are aproape formă rotunjită. Stâncile acestea au fost supuse unor fenomene de eroziune și din cauza mișcărilor tectonice au crăpat.

Spre abruptul dinspre Dunăre sunt mai multe praguri de zidărie, pentru a fi împiedicat accesul de jos în sus, dar și o instalație portuară a cetății. Aici mai poate fi văzut pe o stâncă, un ciot de zid roman cu fragmente de cărămidă, din secolui IV, V, poate chiar și VI d.Chr.

Zidul mare de sus, după părerea unora, a fost realizat în sec al XIII-lea de către genovezi și a fost folosit de turci, până în 1826.

Zidul acesta are o problemă tehnică din construcție, el este ridicat pe o umplutură mare de pământ care a căzut din cetate și, practic, nu are fundație. Fundația lui de piatră a fost scoasă, probabil când a fost construit orașul modern și era nevoie de piatră, astfel că a rămas suspendat în aer. În plus, se scurg apele de pe versant, intră prin spatele zidului și ies, pe dedesubt, pe partea cealaltă. Sunt 40 de metri de zidărie, cu o istorie care ține de sec. IV până în sec XIX, pe care vrem să o reabilităm prin intermediul proiectului.

Pe cealaltă stâncă ce mărginește portul în amonte se vede o cruce. În 1912, în timpul războaielor balcanice s-a scufundat o șalupă și urmașii și regimentul de navigație fluvială au ridicat crucea pentru nefericiții care au murit acolo. În dreapta este un castel din piatră, pentru că de la fortificația mare pornea un zid de incintă care mergea prin spatele bisericii, și se închidea pe această ridicătura calcaroasă care apare în planurile rusești și turcești din sec XVIII și XIX”, am mai aflat de la arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Așezarea neolitică de la Hârșova este unică în lume

Pentru cei pasionați de istorie și geografie, orașul Hârșova este o sursă nesecată de informații și un loc în care pot face numeroase cercetări. Așezarea neolitică din localitate este unică în lume și a atras mulți cercetători din străinătate, care au rămas uimiți când au văzut movila antropică ce păstrează urme de locuire vechi de 4000-5000 de ani î.Chr.

„La Hârșova avem lucruri fabuloase. Aici, există o așezare neolitică cu un strat de cultură de aproape 13 metri, care a intrat în literatura de specialitate de mult timp, dar pe care nu o putem valorifica, pentru că este sufocată de case. Practic, așezarea neolitică este în curțile localnicilor, pentru că mulți au casele acolo. Intri în curtea unui om și în spatele casei lui vezi o succesiune de locuințe arse și îți pare rău că nu poți face nimic.

Noi avem poze din perioada interbelică și erau case aici. Zona de la Dunăre a fost ocupată tot timpul de oameni, pentru că este locul cel mai perfect, iar apropierea de apă oferă condiții foarte bune de viață. Deasupra așezării neolitice se află o necropolă de sec. VI, ultima etapă a locuirii din Cetatea Carsium.

Această ridicătură uriașă sub formă de movilă se numește, în termeni de specialitate, tell. În istorie a fost asimilat ca fiind o movilă antropică, pentru că acolo au trăit oamenii, acum 4000-5000 de ani î.Hr, în același loc, iar locuințele au fost distruse și s-au supraînălțat permanent prin reconstrucție, până când au ajuns la înălțimea de 13 metri.

Noi am vrut să facem aici un sat neolitic înainte de 1990 și chiar după, însă autoritățile locale nu au înțeles demersul nostru”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, Cetatea Carsium este unul dintre cele 24 de situri arheologice identificate în Dobrogea, care se află pe lista indicativă UNESCO. Este un castru roman important, iar prin lucrări de restaurare și punere în valoare minim invazive, ar putea să intre în patrimoniul UNESCO.

June 21, 2021
Cetățile din Constanța, o călătorie prin istoria antică

Cetățile din județul Constanța reprezintă pagini de istorie, peste care au trecut sute, ba chiar mii de ani. Între timp, ele s-au deteriorat, au fost parțial distruse și multe dintre ele trebuie să fie reabilitate. Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de cetățile constănțene, după ce le afli poveștile.

Cetățile din Constanța și 4 trasee turistice spectaculoase

Toate drumurile spre cetățile din județul Constanța pornesc de la anticul Tomis. Atât localnicii, cât și turiștii care ajung în cel mai mare oraș de pe malul mării pot descoperi și locurile frumoase, încărcate de istorie.

Cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a declarat pentru Discover Dobrogea, că există 4 trasee cu plecare din Constanța, pentru cei care doresc să viziteze, împreună cu familia, locuri extraordinare.

”Românii, dobrogenii trebuie să-și cunoască istoria, cu bune și cu rele, cu tot ce s-a întâmplat în provincia Istro-Pontică.

În cetățile din Constanța găsim frânturi, pasaje despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii.

Sunt multe cetăți în județul Constanța, iar pentru vizitarea lor am identificat 4 trasee, de o zi sau de două zile, pentru cei care vor să meargă pe urmele înaintașilor noștri”, a precizat Gabriel Talmațchi.

Cetatea antică Tomis, punctul de plecare către traseele istorice

În general, punctul de plecare, către cetățile din județul Constanța este Tomisul, de la care se poate ajunge spre nordul, centrul și vestul județului, dar și în sudul acestuia.

”În vechea cetate atică Tomis pot fi văzute multe vestigii, care ne transmit multe despre istoria orașului romano-bizantin. În zona centrală sunt urmele lăsate de antici și poate fi văzut zidul de incintă al cetății romane-bizantine.

Tot în centrul Constanței poate fi văzut Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici. El este printre puținele mozaicuri păstrate care au o astfel de dimensiune, o lucrare similară, puțin mai mare ca suprafață o găsim doar în Italia.

Un traseu de o zi spre cetățile Histria și Ulmetum

Pornind din vechiul Tomis, turiștii și localnicii pot face un traseu de o zi, spre nord, la cetățile din Constanța, Histria și Ulmetum.

”Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, porți, poarta mare a orașului, poarta mică, foste basilici, pentru că și acolo vorbim de epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Pe lângă aceasta, imediat în vecinătate se află un muzeu. Muzeul Histria adăpostește, ca orice muzeu de sit, în general, cel mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole. Spre exemplu, Tomisul nu s-a bucurat de aceeași continuitate și de aceeași istorie lungă, așa cum o are Histria. Săpăturile care s-au făcut acolo de 100 de ani, începute de Vasile Pârvan, au permis în timp salvarea unor monumente, păstrarea și conservarea acestora și restaurarea lor, acolo unde a fost cazul. De aceea, o călătorie la Histria este o călătorie în timp, agreabilă și plină de informații.

De la Histria, pe traseul de întoarcere ar putea fi făcută o oprire în comuna Pantelimonul de Sus, la cetatea Ulmetum. Aceasta este a doua cetate din Dobrogea, care a fost săpată de Vasile Pârvan la începutul secolului XX. El este cel care și-a mutat inclusiv vagoneții cu care se căra pământul la Pantelimon, la Ulmetum, tocmai pentru a se putea face respectiva săpătură. În apropiere se află o rezervația naturală Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei, un loc de care mulți se îndrăgostesc după ce ajung acolo.

Ulmetum este o cetate mai mică, o fortificație care era așezată pe unul din drumurile centrale imperiale de epocă romană. Ea adăpostea, în general, unități militare de cavalerie, care aveau rolul de a interveni în cazul în care se întâmpla ceva vizavi de siguranța negustorilor și a cetățenilor romani care circulau pe drumul central imperial din provincie.

Teritoriul dobrogean făcea parte din provincia romană Moesia Inferior. Cetatea de astăzi păstrează, la o scară mai mică decât Histria și alte cetăți, turnuri, clădiri militare, un pretorium, o serie de foste zone pentru comerț.

În interiorul cetății Ulmetum, ca de obicei în jurul unui punct de trecere unde era pază militară, locul s-a transformat și într-un nod comercial, unde se făceau diferite schimburi. În general, produsele agrare erau folosite pentru aceste schimburi. Există un zid de incintă și mai multe porți pe care le avea cetatea. Turiștii pot să petreacă o după-amiază foarte plăcută și agreabilă în ceea ce a fost odată fortificația de la Ulmetum”, a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetatea Callatis, Mangalia de astăzi

Un alt traseu de o zi, pe drumul spre cetățile din județul Constanța, poate fi spre Mangalia, în vechea cetate Callatis, cum se numea înainte colonia greacă și apoi orașul roman și romano-bizantin.

”În interiorul orașului de astăzi sunt destule insule, zone, în care s-au păstrat vestigiile cetății antice începând din epoca elenistică, până în cea romană. Este vorba despre ziduri de incintă și de biserici. Acolo este o bazilică foarte bine păstrată și rară ca tip de arhitectură de tip sirian, care poate fi vizitată. Zona centrală a Mangaliei este plină cu astfel de monumente.

Nu trebuie uitat nici Muzeul de Istorie de la Mangalia, care adăpostește o serie de descoperiri arheologice, multe dintre ele din zona necropolelor, a cimitirelor de epocă greacă și romană, care au fost refăcute în interiorul muzeului. Sunt reconstituiri, care de obicei le plac foarte mult copiilor, pentru că ei pot vedea cum arăta vechea cetate, ce fel de piese erau, la ce serveau ele, dincolo de explicațiile pe care le dă cineva.

Dincolo de Mangalia, la Albești, tot spre sud, există o fortificație de perioadă greacă, așezată la acea vreme în zona de influență pe care o avea Callatisul și care a funcționat doar pentru epoca greacă. Ea avea un rol de avanpost, o unitate militară pentru apărare a spațiului de influență economică al cetății.

Aici, se strângeau în mare parte resursele solului, grânele care urmau să ajungă apoi în cetate, la Callatis, fie pentru folosința cetățenilor orașului, fie pentru exporturile de cereale care se făceau atunci. Știm despre exportul de cereale și de pește, pe care îl făceau coloniile din vestul pontului, precum Histria, Tomis și Callatis. Din documentele vremii am aflat că astfel de produse ajungeau până la Atena”, am mai aflat de la cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetățile Capidava și Carsium, atracții turistice în județul Constanța

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este spre Cernavodă. Pornind din vechiul Tomis spre autostrada A2, se ajunge la Cernavodă. Acolo este un muzeu cu numeroase obiecte specifice epocilor istorice.

”Din acest an, muzeul de la Cernavodă se va dezvolta, prin apariția unei alte clădiri în apropiere, care va fi dedicată neoliticului și culturii Hamangia. Gânditorul și perechea sa, dar și alte realizări excepționale ale artei preistorice, au fost descoperite la Cernavodă.

De la Cernavodă se poate ajunge la Capidava. Cetatea a făcut parte dintr-un program de restaurare și conservare, care a fost finalizat. Cei care au vizitat cu ani în urmă cetatea Capidava vor vedea o mare diferență între cetatea de atunci și cea restaurată de astăzi.

Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai expresive cetăți pe care le avem, raportat la timpurile istorice. Restaurarea, refacerea zidurilor, a unor construcții, alei, vechi drumuri din interiorul cetății, a porților de intrare, toate s-au făcut foarte frumos și merită ca acest obiectiv turistic să fie vizitat.

Următorul punct pe acest traseu este cetatea Carsium, situată în Hârșova. Pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern este ridicată o cetate încă din vremea împăratului Traian.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

În baza unui tratat, cei din Imperiul Otoman au aruncat-o în aer. A fost o înțelegere în acest sens, dar, din păcate a fost distrus castrul în mare parte. Se mai păstrează și acum câteva vestigii, printre care turnul comandant, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Putem observa și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice.

De la cetatea Carsium, priveliștea este extraordinară, pentru că acest castru este situat pe o zonă înaltă, iar panorama este spectaculoasă, cu o vizibilitate pe zeci de kilometri de jur împrejur, iar în fața ei, la bază, este Dunărea”, a afirmat cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tropaeum Traiani, cetatea lui Traian și complexul de monumente de la Adamclisi

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este către Adamclisi, acolo unde împăratul Traian a întemeiat un municipiu.

”Un traseu, de suflet pentru mine, este Tropaeum Traiani, pentru că mare parte din activitatea mea arheologică ține de această cetate.

Plecarea se face din Constanța, cu destinația Tropaeum Traiani. În alți ani, un alt loc de oprire pe această rută era la Bisericile din cretă de la Murfatlar. Din păcate, ele nu pot fi vizitate, deoarece starea lor de conservare nu este deloc bună. Urmează să se realizeze și aici un proiect de conservare și restaurare, astfel încât acest obiectiv turistic să poată fi vizitat.

Este vorba despre un complex de bisericuțe din secolele X-XI, epoca romano-bizantină, o perioadă a migrațiilor. Locul a fost ales de călugării care au crezut că acolo pot fi mai aproape de Dumnezeu. În bisericile din cretă există foarte multe inscripții în diferite limbi, ceea ce înseamnă că prin zonă treceau mulți oameni de diferite etnii. Tot acolo găsim scrieri ale popoarelor nordice, ale vichingilor.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, a lui Traian, care a hotărât la finalul celor două războaie să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

Monumentul este excepțional la scara întregului imperiu, pentru că nu există altul cu o asemenea dimensiune. O formă de celebrare a victoriilor o cunoaștem din Franța de astăzi, Galia anterioară, din timpul împăratului Augustus, care a trăit cu 100 de ani înaintea lui Traian, dar altceva după aceea nu există.

Într-un muzeu de la din Roma, o sală întreagă este dedicată monumentului cetății și în general complexului de la Tropaeum Traiani, pentru că lumea arheologică din Italia arată respect față de acest monument.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Muzeul Tropaeum Traiani este extraordinar, pentru că în interiorul său se păstrează tot ceea ce este original din monumentul triumfal. În muzeu, vizitatorii fac o călătorie prin poveste, pentru că monumentul cuprinde de jur împrejur o serie de imagini, denumite metope, care prezintă șirul evenimentelor ce duc spre finalul bătăliei și câștigarea acesteia de către oastele lui Traian pe platourile de la Adamclisi. Pe lângă acestea, mai sunt numeroase obiecte descoperite și expuse în interiorul muzeului.

Spre capătul acestui traseu este cetatea de la Păcuiul lui Soare. Foarte puțină lume cunoaște această cetate, care este exact vizavi de mânăstirea Dervent, iar pentru a se ajunge la ea, se traversează Dunărea, cu barca. Nu există un sistem clasic prin care se poate ajunge la această cetate, dar în zonă sunt barcagii care, contra unei sume modice te pot trece dincolo de apă.

Păcuiul lui Soare este o cetate ridicată în secolul X de armata bizantină, care a funcționat aproximativ 30-40 de ani. Rolul ei era acela de a controla trecerea de vase pe Dunăre.

Cetatea era foarte importantă, pentru că în apropiere se afla Durostorum, actualul oraș Silista, unde erau cantonate unități militare care trebuia să facă față valului populațiilor migratoare.

Fiind realizată de militari, cetatea Păcuiul lui Soare a fost ridicată foarte repede. Interesant este faptul că este construită într-o tehnică pe care o putem vedea la Constantinopol, de către meșteri care făceau parte din cadrul armatei. Din păcate, o parte din cetate este sub apă și doar o porțiune din cetatea originală poate fi văzută astăzi”, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Acestea sunt locurile istorice mai importante și mai cunoscute, dar în județul Constanța există și alte cetăți, precum Sacidava, în apropierea localității Dunăreni sau Sucidava, de la Izvoarele.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic. În România, poate doar zona Sarmisegetuza Regia mai aduce atât de multe vestigii pe metrul pătrat.

January 12, 2021