Discover Dobrogea

Tag: cetatea Capidava

Cetatea Capidava, impunătoarea fortăreață romană de la cotitura Dunării

Cetatea Capidava este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care sunt înscrise pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

„Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

În general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Fortăreața a fost un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

„Faptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

„Am găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

Am descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

Arcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

De asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

„În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

El este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

La poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

Cea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

Termele de la cetate au fost construite în secolul al II-lea

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

„Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Tot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche.

March 24, 2024
Spectacolul de reconstituire istorică „La Marginea Imperiului”, continuă, sâmbătă, la Cetatea Capidava
Spectacolul de reconstituire istorică ”La Marginea Imperiului„ va avea loc la poarta Cetății Capidava, sâmbătă, 12 august 2023, de la ora 19.00. Prima reprezentație s-a desfășurat pe 5 august, în localitatea Adamclisi, la Cetatea Tropaeum Traiani, unde, aproximativ 1500 de persoane i-au aplaudat pe artiștii care le-au oferit o lecție de istorie pe viu.

Spectacolul ”La Marginea Imperiului„ – o pagină din istoria Dobrogei

Evenimentul cultural aduce în județul Constanța, în luna august, cascadori profesioniști recunoscuți internațional, cai special pregătiți și dresați pentru scene de luptă și cascadorii ecvestre, muzicieni, umoriști, actori, acrobați, reenactori și zeci de figuranți.

Proiectul este organizat de Asociația «Vulturii Carpaților», cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și presupune desfășurarea a trei spectacole, în perioada 05-19 august, în localitățile Adamclisi – lângă Cetatea Tropaeum Traiani, Topalu – la poarta Cetății Capidava și Constanța, în Parcul Tăbăcărie.

”Prin proiectul „La Marginea Imperiului”, propunem un program amplu și intens de activități, care au ca scop cunoașterea și recunoasterea istoriei naționale.

Alături de „Vulturii Carpatilor”, pentru 90 de minute, spectatorii vor fi transpuși într-o altă epocă, vor trăi cu emoție momentele de luptă și vor simți adrenalina în scenele dramatice, în galopul cailor, în zăngănitul săbiilor, efectele pirotehnice și salvele tunurilor, fiind în permanență conectați la tensiunea acțiunii, jocul actorilor și acrobațiile cascadorilor.

Publicul va trăi momentele cheie ale evoluției României și va reînvăța ce înseamnă să fii român”, afirmă afirmă managerul proiectului „La Marginea Imperiului”, Dan Pîșleagă.

Evenimentul cultural reprezintă o lecție de ISTORIE PE VIU, având ca subiect, povestea reală a ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră – Dobrogea, cunoscută în antichitatea romană sub numele de Scythia Minor.

Spectacolul de reconstituire istorică „La Marginea Imperiului” este compus din trei episoade distincte, care se desfășoară în trei locuri diferite din județul Constanța, mai exact în vecinătatea a trei situri arheologice deosebite, respectiv Tropaeum Traiani (Adamclisi), Capidava și Tomis (Constanța).

Fiecare dintre cele trei episoade interconectate spune povestea unei provincii locuite de romani, geți și greci, o zonă bogată, aflată “La Marginea Imperiului” și mereu în pericol de a fi atacată.

După spectacolul de la Adamclisi, urmează alte două, în localitățile Topalu și Constanța. Acestea sunt organizate de Asociația Vulturii Carpaților, în colaborare cu cele mai titrate organizații și instituții din domeniu: Uniunea Cascadorilor Profesioniști din Romania, Circul de Stat, Asociația Culturală Tomis, Asociatia Dobrogea de Patrimoniu și reputați actori români.

Participarea publicului la spectacolele „La Marginea Imperiului” este gratuită.

Programul complet al reprezentațiilor:
1. Cetatea Capidava – Topalu: 12.08.2023 de la ora 19.00;
2. Parcul Tăbăcărie – Constanța: 19.08.2023, de la ora 21.30.
Valoarea proiectului: 1.088.710 lei (978.710 lei finanțare Consiliul Județean Constanța + 110.000 lei contribuție proprie a solicitantului).

Proiectul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. De asemenea, Primăria Municipului Constanța ne acordă susținerea pentru buna desfășurare a evenimentelor.
August 10, 2023
12 atracții turistice din Dobrogea pe care trebuie să le vezi

Minunata regiune dintre Dunăre și Marea Neagră are o multitudine de locuri de vizitat, însă am ales 12 atracții turistice din Dobrogea, pe care orice turist ar trebui să le vadă. Județele Constanța și Tulcea sunt preferate, în special, pentru litoral și Delta Dunării, dar ele au mult mai multe atracții turistice interesante, pe care, din păcate, puțini oaspeți le vizitează.

Atracții turistice din Dobrogea – Cheile Dobrogei, cele mai vechi chei din România

Una dintre cele mai cunoscute atracții turistice din Dobrogea, Cheile Dobrogei, le oferă vizitatorilor un peisaj spectaculos. Vechimea și importanța recifilor jurasici de vârstă paleozoică, sunt foarte apreciate de geologi.

Mulți iubitori de natură ajung la Cheile Dobrogei, iar această atracție turistică este impresionantă prin faptul că oferă un peisaj carstic uluitor, cu numeroase sectoare de chei, care au o vechime de aproape 2 milioane de ani.

Cheile Dobrogei au cel mai vechi sector de chei din România, dar și numeroase peșteri.

În cadrul sitului există două peșteri de mare importanță paleontologică și arheologică – Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei.

Masivul geologic Cheia este declarat din 1970 rezervație naturală protejată și este situat în nordul județului Constanța, în Podișul Casimcei, în apropierea localității Cheia.

Atracții turistice din Dobrogea – Cetatea Histria, cel mai vechi oraș din România actuală

De pe lista de atracții turistice din Dobrogea, nu lipsește Cetatea Histria. Histria greco-romană, cel mai vechi oraș din România actuală, a funcționat neîntrerupt aproape 1300 de ani.

Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii. Se spune că în perioada în care a fost întemeiată colonia milesiană la Histria, cursul Dunării era diferit. Unul din brațele sale, care astăzi este colmatat, trecea pe lângă Histria. Chiar și Herodot a localizat gura de vărsare a Dunării în apropiere de locul în care coloniștii din Milet fondaseră cetatea.

”Până când s-au configurat și construit Tomisul, Callatisul și Adamclisi, Histria deja avea o vechime apreciabilă.

La Histria, pe 60-67 de hectare cât a avut inițial acest oraș, se preconizează că au trăit, în primele secole de la fondarea cetății, aproximativ 25.000-30.000 de locuitori. Era un oraș excepțional, de cultură și civilizație grecească, inclusiv în perioada romană timpurie.

Arheologii au descoperit în incinta Cetății Histria, 5 biserici. Dintre acestea, cea mai importantă este basilica episcopală, construită în sec. VI d.Hr., în perioada împăratului Iustinian. În timpul cercetărilor arheologice, au fost găsite o serie de obiecte de cult în cele 5 biserici de la Histria.

Biserica îngropată de la Istria

În apropierea cetății, în satul Istria, turiștii pot vizita Biserica îngropată, un edificiu care are o vechime de 165 de ani și o arhitectură deosebită. Lăcașul de cult a fost construit după numeroase intervenții făcute de creștinii bulgari la autoritățile turcești de la Babadag. Pentru ridicarea bisericii au fost folosite soluții ingenioase de construcție la acea vreme, atât din punct de vedere arhitectural, cât și pentru a avea o acustică mai bună.

Lucrările la lăcașul de cult au început în anul 1857 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Pardoseala frumosului edificiu vopsit în alb, se află la un metru sub pământ, iar pereții au o grosime de 90 cm.

Pentru a construi Biserica îngropată, piatra folosită a fost adusă de la zidurile Cetății Histria, care nu fusese descoperită la acea vreme de către arheologul Vasile Pârvan.

Deoarece Biserica îngropată de la Istria este unică, veche și foarte frumoasă, ea a fost inclusă pe lista monumentelor arhitectonice de mare importanță.

Edificiul a fost construit în formă de cruce, cu faţada în stil oriental turcesc, cu trei arcade.

Atracții turistice în Dobrogea – Cetatea Capidava

Pe lista de atracții turistice din Dobrogea este, desigur, Cetatea Capidava. Monumentul istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos.

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Muzeul de la Topalu, cea mai valoroasă colecție de artă din mediul rural românesc

Situată pe malul Dunării, într-o zonă foarte pitorească din județul Constanța, comuna Topalu găzduiește Muzeul ”Dinu și Sevasta Vintilă”, unde întâlnim cea mai impresionantă colecție de artă din mediul rural românesc. Mulți turiști și constănțeni merg la Cetatea Capidava, dar puțini știu că, la 7 km de aceasta, există Muzeul de Artă din Topalu, unde pot admira o colecție foarte valoroasă de tablouri și sculpturi ce poartă semnături ale celor mai valoroși artiști din România.

Colecția ”Dinu și Sevasta Vintilă” este formată din 228 de opere de pictură, sculptură și grafică, pe care doctorul Vintilă le-a donat comunității, în anul 1960.

Muzeul ”Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu este singura instituție de artă din mediul rural din România, de acest fel. Aici sunt expuse 228 de lucrări originale de pictură și sculptură și cuprinde întreaga școală de pictură românească.

”Muzeul găzduiește opere ale celor mai importanți creatori români: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Paladi, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Jean Alexandru Steriadi, Camil Ressu, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Paciurea, Oscar Han și mulți alții. Avem și pictură contemporană, tablouri semnate de Ion Bițan, Crăciun, Almășan, Ciucurencu și Piliuță.

Mulți turiști ajung la Muzeul din Topalu din curiozitate și rămân plăcut surprinși să vadă un muzeu cu lucrări atât de valoroase, în mediul rural.

Tropaeum Traiani, monumentul dedicat lui Marte, zeul Războiului

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

Tropaeum Traiani, monumentul ridicat de Traian între anii 106-109, a fost dedicat lui Marte Răzbunătorul, în amintirea luptelor date la Adamclisi de armata romană condusă de Traian, împotriva geților și aliaților acestora. Este un edificiu impresionant, despre care Grigore Tocilescu, cel care a efectuat primele cercetări arheologice la Adamclisi, a spus despre monument că reprezintă „actul de naștere dăltuit în piatră, al poporului român“.

Construcția triumfală Tropaeum Traian reprezintă unul dintre cele mai importante monumente de artă provincială romană din toată zona lumii romane imperiale. A fost un simbol al Romei antice, care dorea, în acest mod, să impresioneze populația locală.

Autorul proiectului este considerat Apolodor din Damasc, un colaborator apropiat al lui Traian, arhitect care a participat la războaiele dacice. Tot el a realizat și drumul săpat în stânca de la Cazanele Dunării și podul de la Drobeta.

Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere. Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța. Orașul roman fortificat, a fost unul dintre cele mai importante centre economice, politice și religioase din Dobrogea romană, în cadrul provinciilor Moesia Inferior și Scythia Minor.

Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de ”Traianenses Tropaenses”. Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important.

Atracții turistice din Dobrogea – Cetatea medievală Enisala

Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei. Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala. Peisajele care ni se dezvăluie la poalele ruinelor cetății sunt spectaculoase, astfel că, de sus, putem admira dealurile de pe cuprinsul rezervației Enisala, dar și lacurile Razim și Babadag, iar la apus ni se oferă o perspectivă de poveste.

Localitatea Enisala din comuna Sarichioi include în limitele sale geografice un patrimoniu arheologic de excepție. Cetatea Enisala atrage atenția turiștilor, atât prin mărimea și soliditatea zidurilor, cât și prin frumusețea monumentului și poziția sa strategică.

Marcată de evenimentele trecutului, aflată în bătaia vânturilor, cetatea de la Enisala este azi un punct turistic deosebit în Dobrogea.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

Cel mai vechi document cunoscut în care se regăsește denumirea Yeni-Sale este cronica turcească a lui Sukrullah bin Sehab-ed-din Ahmed, din prima parte a sec. al XV-lea. Vestitul călător turc Evliya Celebi consemna, în trecerea sa prin Dobrogea, în 1652, că ”cetatea Yeni-Sale, care este înaltă și așezată pe un deal pietros”.

Enisala este un cuvânt turcesc, format din cuvintele Yeni care înseamnă nou și sale – așezare, astfel că se traduce sat nou sau așezare nouă.

Localității Enisala i-au fost atribuite însă și alte denumiri de-a lungul anilor. În urma analizei hărților de navigație din sec. XIII-XV, cercetătorii au identificat zona în care se află și cetatea medievală Enisala, ca purtând numele de Babola sau Pampulo.

Basilica Niculițel, monumentul paleocreștin unic în Europa

Bazilica de la Niculițel este unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine din Europa. Descoperită în anul 1971, cripta martirică de secol IV este foarte frumos pusă în valoare, într-o clădire modernă, cu o pasarelă din sticlă și vitralii care îi înfățișează pe cei 4 martiri înhumați la Niculițel.

În urmă cu 50 de ani, Bazilica de la Niculițel era total îngropată în pământ, la o intersecție de drumuri de pe teritoriul comunei. Ploile torențiale din anul 1971 au scos la iveală cupola criptei martirice, care a fost îngropată secole de-a rândul.

Arheologul Victor Baumann s-a ocupat de săpăturile la bazilică, din anul 1971, când cripta a fost descoperită, până în 1994.

Declarată monument unic în Europa, Bazilica de la Niculițel este unul dintre cele mai importante monumente paleocreștine.

Zidurile monumentului continuă sub casele și gospodăriile de alături. Se estimează că bazilica paleocreștină de la Niculițel avea peste 36 de metri, iar sub clădirea de protecție este păstrată o suprafață de 24 de metri lungime.

În clădirea reabilitată este amenajat un muzeu, iar mare parte din obiectele expuse în vitrine au fost descoperite în perimetrul bazilicii. Au fost găsite inclusiv monede, care însă nu sunt expuse în muzeul de la Niculițel.

Munții Măcinului, cei mai vechi munți din România

Munții Măcinului sunt situați în nord-vestul Dobrogei, în județul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviței și zona Cerna-Horia.

Munții Măcinului ne oferă în orice anotimp peisaje spectaculoase, motiv pentru care au fost amenajate și marcate 18 trasee turistice, atât peisagistice, cât și tematice și pentru bicicliști.

Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată de interes național și a fost declarată Rezervație a Biosferei în anul 1998. Aici se întâlnesc specii foarte rare de plante și este singurul parc național din țară care protejează suprafețe mari de vegetație stepică. Originalitatea peisajului este dată atât de formațiunile mari din granit, cât și de contrastul între vegetația forestieră și pajiștile stepice.

Natura se dezvăluie într-un mod aparte în Munții Măcinului, astfel că această zonă din județul Tulcea a fost apreciată chiar și de Regina Maria și de Regele Ferdinand, care, în urma unei vizite, în anul 1926, au înființat, un an mai târziu, primele două rezervații din România.

Este vorba despre Rezervația Consul, denumită și rezervația Regelui Ferdinand sau a dealului Cinel și Rezervația de păr argintiu de la Niculițel.

Cetatea Argamum-Orgame și Capul Doloșman

Despre Cetatea Orgame-Argamum se spune că este primul oraș locuit din Dobrogea. Vechea fortăreață este situată în Jurilovca, localitatea înconjurată de lacurile Razim și Golovița și aflată la câteva vâsle distanță de Gura Portiței.

Deși se știe de peste 100 de ani, că Histria, Tomis și Callatis au fost cele mai vechi așezări din România, există izvoare antice care atestă faptul că orașul Orgame a fost întemeiat de greci, între 670-660 î.Hr.

Coloniștii greci din Milet, cel mai important oraș-stat din Grecia acelor vremuri, au ajuns în zonă, fiind foarte probabil, primii care au întemeiat o colonie în tot bazinul Mării Negre și au ridicat orașul Orgame. Numele localității apare în lucrarea ”Periegesis”, a primului geograf al istoriei Occidentale, Hecateus din Milet.

”Izvoarele legate de Cetatea Argamum-Orgame sunt foarte puține. Nici cercetările arheologice nu sunt prea avansate, situl, care are aproape 100 de hectare este excavat în mică măsură, undeva la 15%, astfel că oricând pot apărea mai multe dovezi istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, ghidul Ștefan Constantin.

Cetatea Orgame-Argamum a fost locuită aproape neîncetat timp de 1300 de ani.

Fortăreața este situată pe o faleză stâncoasă spectaculoasă, denumită Capul Doloșman.

Este cea mai înaltă faleză stâncoasă de pe litoralul românesc, se întinde pe aproape 3 kilometri și le oferă turiștilor o minunată perspectivă.

Faleza cretacică formată din gresii și calcare a cetății are înălțimea de 29 de metri, dar ea se continuă cu un deal foarte abrupt, care ajunge până la 56 de metri. Denumirea Doloșman are origine turcească și înseamnă ”Cap rău”.

Iacobdeal, lacul de smarald al Dobrogei, unic în Europa

Lacul Iacobdeal, Turcoaia sau ”La fântâna” cum mai este denumit, atrage, în fiecare an, foarte mulți turiști. Situat în județul Tulcea, în apropierea localității Turcoaia, lacul a devenit o atracție, atât datorită poziționării sale, cât și a culorii de smarald a apei.

Iacobdeal este un lac antropic, care are o adâncime de aproximativ 20 de metri. El s-a format într-o veche carieră de granit, care a fost exploatată în trecut și este înconjurat de pereți înalți, cu o textură frumoasă din granit.

”Dinamitarea uneia dintre galerii a făcut ca acea cuvetă lacustră să inunde lacul și astfel s-a creat Lacul Turcoaia sau Iacobdeal. Culoarea de smarald a lacului și limpezimea apei creează o imagine inedită”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Marius Lungu, conf. univ. dr. la Facultatea de Științe ale Naturii și Științe Agricole, din cadrul Universității Ovidius Constanța.

Lacul Iacobdeal seamănă cu un lac glaciar, deși se află la aproximativ 150-200 de metri altitudine. Acest lucru îl face să fie unic nu doar în România, ci și în toată Europa.

Foarte mulți turiști pasionați de natură care merg în Munții Măcinului poposesc, măcar pentru o noapte și la Lacul Iacobdeal cu corturile. Vara, apa acestuia este perfectă pentru scăldat, chiar dacă are o adâncime de aproximativ 20 de metri.

Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în Marea Neagră

Între numeroasele atracții turistice din Dobrogea se numără și Cetatea Halmyris, din județul Tulcea. Situată în antichitate între două lacuri sărate și în apropierea Mării Negre, Cetatea Halmyris de la Murighiol a fost denumită în trecut ”Sărătura”. În exteriorul cetății, la acea vreme, toate dealurile din jur erau împădurite și pe coasta lor până la Dunăre era așezarea civilă, căreia i se spunea ”Satul corăbierilor”. Acum, ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare așteaptă să fie cercetat și restaurat, deoarece a fost săpat doar în proporție de 20-25%.

Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris.

Cetatea Halmyris era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină, între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Anca Ivanov, supraveghetor la Cetatea Halmyris.

Pe drumul spre Poarta de Nord a Cetății Halmyris pot fi văzute ruinele unei basilici creștine timpurii. Edificiul a fost construit în prima jumătate a sec. IV p.Chr. după 324, când Constantin a devenit singurul conducător al Imperiului Roman.

În august 2001 a fost descoperită în interiorul Cetății Halmyris o bazilică paleocreștină construită la jumătatea sec. IV, după creștinarea Imperiului Bizantin, după Constantin cel Mare.

Sub altarul ei s-a descoperit o criptă, în care au fost descoperite moaștele a doi martiri, preotul Epictet și monahul Astion.

Lângă basilică se află termele romane, băile particulare ale castrului, dar și barăci care găzduiau o parte a garnizoanei de la Halmyris.

January 6, 2023
”VinStoria – Experiențe culturale, cu arheologie, istorie și vin”, la Cetatea Capidava

“VinSToria – Experiențe culturale, cu arheologie, istorie și vin” este un eveniment care s-a desfășurat în acest week-end la Cetatea Capidava, sub deviza “Ascultă Vinul, Citește Istoria, Scrie Povestea!“. Proiectul este organizat în parteneriat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Centrul Cultural Județean “Teodor T. Burada”, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. Pe parcursul celor două zile accesul în cetatea Capidava este gratuit, cu respectarea normelor de protecție a siturilor istorice.

VinStoria, un eveniment care îmbină arheologia cu vinul, istoria și gastronomia

Legătura dintre istoria Dobrogei și viticultura milenară a regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră a fost prezentată sâmbătă, 20 august, la Cetatea Capidava, în cadrul evenimentului ”VinStoria – Experiențe culturale, cu arheologie, istorie și vin”, prin organizarea a numeroase activități, de la degustări de vinuri și produse locale, la vizite ghidate în cetate, prezentări de carte tematică, expoziție de artă și de hărți medievale ale Mării Negre și până la ateliere de creație și proiecție de film istoric.

”Evenimentul a fost organizat la Cetatea Capidava, deoarece, pe aici trece Drumul Viei și Vinului, o rută acceptată la nivel național, care cuprinde toate cramele existente de-a lungul Dunării.

În plus, zona face parte din traseul european de cicloturism EuroVelo 6, care pleacă din centrul Europei și se încheie în Delta Dunării. Acestea sunt câteva motive pentru care Cetatea Capidava merită să fie mai bine pusă în valoare”, a declarat directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Povestea amforelor descoperite la Capidava este fascinantă

Evenimentul “VinSToria” se adresează publicului larg și dorește să prezinte într-o manieră inedită, legătura dintre istoria Dobrogei și viticultura milenară a regiunii dintre Dunăre și Mare.

”De la vărsarea Rinului în Marea Neagră și până după Murighiol, pe la Dunavăț există o frontieră neîntreruptă pe apă, pe Rin și pe Dunăre, care este punctată de tot felul de cetăți, mai mari sau mai mici. Era o zonă bogată, cu numeroase resurse, cu multă armată și, întotdeauna, când vine vorba despre militari, ei au nevoie de niște produse care nu se găseau pe plan local, cum ar fi uleiul de măsline sau vinul, care trebuia să fie de mai bună calitate.

La acea vreme existau și vinuri produse la Niculițel, însă erau și vinuri aduse de departe, din Gaza, Creta și Tunisia, fiind transportate în amforele pe care le-am descoperit și la Capidava. Am găsit recent o bucată de capac, pe care era un îndemn foarte răspândit la vremea respectivă, care se traduce ”Doamne Ajută. Bea vinul frumos!”, spune responsabilul științific al sitului arheologic, dr. Ioan Carol Opriș.

Expoziția ”Zeități la Pontul Euxin”, la Centrul de informare turistică ”Cetatea Capidava”

Constănțenii și turiștii care ajung în această perioadă la Cetatea Capidava, pot admira expoziția ”Zeități la Pontul Euxin”, un experiment al artei contemporane construit pe o punte care unește două lumi: cea a civilizației antice și lumea contemporană.

O redescoperire a perfecțiunii formei din lumea antică a fost transpusă de artiști prin prisma experimentelor contemporane.

Participanții la experiment au propus o viziune proprie asupra unor monumente arhitecturale de la Pontul Euxin, precum zeități protectoare ale orașului Tomis- Fortuna și Pontos.

De asemenea, în cadrul expoziției sunt prezentate și principalele zeități ale panteonului greco-roman: Bacchus, Cybela, Mercur, Isis, Esculap, Diana, Afrodita, precum și divinități din afara panteonului clasic, precum: Cavalerul Trac, Mithras, Șarpele Glycon ș.a.

Ascultă Vinul, Citește Istoria, Scrie Povestea!

Evenimentul VinStoria de la Capidava și-a propus să prezinte publicului vizitator, două dintre bogățiile permanente ale Dobrogei, vinul și istoria. Participanții au putut degusta vinuri de la cramele Darie, Ion Vlădoi și Histria, dar și produse locale.

”Crama Histria susține turismul cultural și promovează în mod activ destinațiile istorice care înnobilează Dobrogea.

Prin parteneriatul cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, noi prezentăm în cadrul cramei, artefacte descoperite în cetățile Dobrogei și îi invităm pe turiști să viziteze Cetatea Histria și alte obiective culturale din această frumoasă regiune”, a declarat pentru Discover Dobrogea, proprietarul Cramei Histria, Paul Fulea.

”Se știe că pe aceste meleaguri s-a cultivat viță-de-vie din cele mai vechi timpuri.

În ultimii ani, familia Darie a ridicat o cramă și o vie în apropierea Cetății Capidava, din dorința de a reda un nume glorios acestei zone în ceea ce privește vinul, pentru că aici este un sol foarte bun și sunt condiții climatice favorabile creșterii viței de vie”, a afirmat Cristian Darie, proprietarul cramei de familie care îi poartă numele.

”Cu toții știm că până la 1877, Dobrogea a fost pașalâc turcesc și cultura vinului a fost un pic stagnată în acea vreme, poate chiar interzisă de unii musulmani.

De aceea, după Războiul de Independență, când România a recuperat Dobrogea, Casa Regală, Guvernul și elita societății și-au dorit modernizarea Dobrogea și reînceperea culturii de viță-de-vie în zonă. Chiar la momentul acela, Casa Regală avea niște specialiști, care au spus că Dobrogea este foarte propice pentru cultura viței-de-vie și, pentru prima dată, în zonă s-a cultivat Chardonnay, care este la el acasă, în Dobrogea.

În anul 1924, când Dobrogea a fost repopulată, bunicul meu a venit aici împreună cu alte câteva familii din zona Drăgășani și au fondat împreună satul Siminoc, la câțiva kilometri de orașul Murfatlar. El a făcut la acea vreme o cramă, astfel că ne aflăm la a treia generație de viticultori”, a precizat pentru publicul care a participat la eveniment, Ion Vlădoi, proprietarul unei crame cu tradiție în Dobrogea.

Ziua de sâmbătă s-a încheiat cu o proiecție de film în aer liber, fiind difuzată pelicula de colecție “The Secret of Santa Vittoria” (Secretul din Santa Vittoria), o capodoperă cinematografică, care face, la rândul său, legătura dintre istorie și vin. Producția datează din anul 1969, a fost regizată de Stanley Kramer și îi are în distribuție pe marii actori Anthony Quinn, Anna Magnani, Virna Lisi și Giancarlo Giannini.

August 21, 2022
12 cetăți din Dobrogea care merită să fie vizitate

Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de numeroasele cetăți din Dobrogea, după ce le afli poveștile. În aceste fortărețe găsim frânturi despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii. Cetățile din Dobrogea, reprezintă, pentru vizitatorii de orice vârstă, o călătorie prin istoria antică.

Histria, una dintre cele mai importante cetăți din Dobrogea

Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr., ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Denumirea Cetății Histria provine de la numele antic al fluviului Dunărea, Istros, cum îi spuneau grecii.

Histria este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, poarta mare a orașului, poarta mică și foste basilici din epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Muzeul Histria adăpostește cele mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole.

12 cetăți din Dobrogea – fortăreața medievală Enisala

Cetatea Enisala, Yeni-Sale sau Heracleea cum i s-a mai spus de-a lungul timpului, este o atracție turistică deosebită din centrul Dobrogei. Ruinele fortăreței medievale Enisala se află pe un deal calcaros, denumit și Dealul Gras, care domină zona lacurilor Razim și Babadag, la aproximativ 2 km de localitatea Enisala.

Cetatea Enisala sau Heracleea este o fortificație medievală, construită în anii 1300 în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat, de către o autoritate care viza zona de la Gurile Dunării.

Fortificația principală a cetății ”Castelul” cum i se mai spune, are un plan poligonal neregulat, care urmează sinuozitățile masivului de calcar jurasic pe care este așezată.

Curtinele, turnurile și contraforturile fortificației, parțial conservate, au permis reconstituirea formei inițiale a monumentului.

Dintre toate cetățile din Tulcea, fortăreața de la Enisala este cel mai vizitat obiectiv turistic din județ.

Cetatea Tropaeum Traiani, cea mai mare așezare civilă romană din Dobrogea

Cetatea Tropaeum Traiani de la Adamclisi nu putea lipsi din top 12 cetăți din Dobrogea, fiind unul dintre cele mai apreciate obiective turistice din județul Constanța.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, iar Traian a hotărât, la finalul celor două războaie, să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Arheologii au descoperit în incinta cetății, soclul unei statui a împăratului Traian, din perioada de început a municipiului Tropaeum Traiani. Pe soclu se află o inscripție datată în anul 116, în care locuitorii cetății sunt menționați cu numele de ”Traianenses Tropaenses”.

Cetatea a înflorit de la începuturile sale și a devenit un centru urban important. Soclul statuii împăratului Traian și toate piesele descoperite în cetate, se află la Muzeul Tropaeum Traiani, din localitatea Adamclisi.

Cetatea Halmyris, ultimul castru militar roman de la vărsarea Dunării în mare

Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, castrul militar roman Halmyris a fost un punct important. Ea se află în apropierea localității Murighiol, iar turiștii care trec prin localitate și au ca destinație Delta Dunării, n-ar trebui să o ocolească.

Cetatea Halmyris este o fortificație romană, care a existat în perioada cuprinsă între secolele I-VII d.Hr. Este una dintre locațiile care găzduiește basilica în care au fost găsite moaștele primilor sfinți creștini din Dobrogea, Epictet și Astion, dar și situl cunoscut drept ”Satul Corăbierilor”. Aici, a fost descoperit inclusiv portul cetății.

De-a lungul secolelor, Cetatea Halmyris a mai fost denumită Talamonium și Salmorus, toate cele trei nume fiind traduse prin sărătura sau sărăturile. Numele îi vine de la golful cu apă sărată, care în antichitate se afla în zona cetății.

Fortăreața este datată din secolul VI î.Chr. Primii care au construit cetatea au fost geto-dacii și au locuit în ea până în secolul I î.Chr. Denumirea geto-dacă a cetății era Talamonium.

Din sec. I î.Chr. până în sec. II d.Chr. au locuit grecii în cetate, după ce au ocupat Pontul Euxin și au denumit-o Halmyris. În vremea aceea, marea era la aproximativ 3 km distanță, iar Dunărea curgea pe lângă fortăreață și de acolo se vărsa în mare.

Cetatea Halmyris era ultimul castru militar roman la vărsarea Dunării în mare. În sec. II d.Chr. după ce au ocupat romanii Dacia, ulterior Dacia Pontică, Dobrogea, ei au făcut limes-ul Imperiului Roman de-a lungul Dunării, până în Germania, nordul Franței și nordul Spaniei, au reconstruit cetățile grecești și au făcut castre militare. Ei au folosit denumirea latină a cetății, Salmourus.

Ultima perioadă de locuire a cetății a fost romano-bizantină, între sec. IV și VII d. Chr., până aproape de anii 600. Bizantinii, care vorbeau greaca și latina, au revenit la vechea denumire a fortăreței, Halmyris.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative cetăți din Dobrogea, o fortăreață de la frontiera Dunării de Jos.

Castrul roman Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În Cetatea Capidava au fost descoperite numeroase vestigii, dar și peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Cetatea Argamum le oferă turiștilor o lecție de istorie și un peisaj spectaculos

Dintre numeroasele cetăți din Dobrogea, Argamum-Orgame este o fortificație de care turiștii sunt atrași ca un magnet. Se spune că orașul Orgame este prima așezare atestată istoric din România, deși mulți specialiști afirmă că Histria este cea mai veche.

”Cetatea Argamum se află în județul Tulcea, la 8 km de localitatea Jurilovca, în punctul Capul Doloșman. Este o cetate grecească, menționată în sec. V de Hecateus din Milet, ca Orgame-Poli, fiind considerată prima așezare cu caracter urban de pe teritoriul României.

Sunt arheologi și istorici care spun că Histria ar fi prima așezare cu caracter urban, dar, dacă ne referim strict la documentele istorice, Argamum este menționată prima dată în secolul al V-lea.

Cetatea Argamum le oferă celor care o vizitează un peisaj extraordinar și ne ajută să ne transpunem în timp, pentru că este vorba de epoca romană. Situl a existat între secolele I și sfârșitul sec. VI, aici fiind o așezare urbană de epocă romană foarte importantă, care suprapune vestigiile de perioadă greacă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

În interiorul cetății Argamum-Orgame au fost descoperite 3 basilici paleocreștine, iar în afara sitului, în zona necropolei antice grecești se află și cel mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre.

Fortificația bizantină Vicina de la Păcuiul lui Soare, una dintre cetățile din Dobrogea mai puțin vizitate

Cetatea de la Păcuiul lui Soare este în mare parte acoperită de apele Dunării.

Situl arheologic este localizat în partea de nord-est a insulei Păcuiul lui Soare, în dreptul dealului Dervent, la granița dintre județele Constanța și Călărași. Insula se află la aproape 12 kilometri de Ostrov și la 9 km de Sucidava sau Pârjoaia cum i se spunea inițial localității.

Cetatea bizantină Vicina a fost întemeiată de împăratul Ioan Tzimiskes în anii 971-972, pe o suprafață de 3-5 hectare, ca bază navală și fort de apărare al imperiului. Flota de la Păcuiul lui Soare avea rolul de a împiedica invaziile celor care ar fi venit de la gurile Dunării pentru a ataca orașul Dorostolon, capitala themei bizantine din această zonă a imperiului.

La începutul secolului al XI-lea, cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare și-a pierdut caracterul de bază navală, iar în interiorul ei s-a desfășurat o intensă viețuire, care a durat până în prima jumătate a secolului al XV-lea, în momentul ocupării Dobrogei de către turci, cu o întrerupere în secolul XII.

În cadrul cercetărilor efectuate în 1956 s-a descoperit că porțiunea păstrată din cetatea insulară este mărginită în partea de nord-est de un zid lung de 42 de metri, iar spre sud-est de un alt zid a cărui lungime măsura 240 de metri și avea o înălțime de 5-6 metri.

Poarta și portul cetății sunt acum în pădurea de pe insula Păcuiul lui Soare, însă, când este multă vegetație ele nu pot fi văzute prea ușor. Doar aproximativ 10% din fosta fortăreață mai poate fi văzută. Ea a fost ruptă și acoperită de apele Dunării.

Cetatea Dinogeția, un important punct turistic în Dobrogea

Înconjurată de bălțile și gârlele pe care le formează Dunărea în apropierea localității Garvăn din comuna Jijila, Cetatea Dinogeția este amplasată într-o zonă spectaculoasă, la fel ca multe dintre cetățile din Dobogea.

”Fortăreața romană și bizantină de lângă satul Garvăn a fost locuită în perioada romană, între secolele I-VI și în perioada medie bizantină, între sec. X-XII.

Cetatea Dinogeția este foarte cunoscută datorită investigațiilor arheologice realizate în perioada interbelică, dar și în perioada recentă”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Fortificația este situată pe o mică insulă, denumită de către localnici ”Bisericuța Garvăn”. Fiind amplasată între ape, fortăreața avea avantajul unei apărări naturale.

Turiștii care ajung la Dinogeția pot observa zidul de incintă, care are o grosime de 3 metri și este străjuit de 14 turnuri. De asemenea, vechea fortăreață păstrează și ruinele unei bazilici.

Cetatea antică Tomis ne oferă multe informații despre istoria orașului romano-bizantin

În cetatea antică Tomis pot fi văzute numeroase vestigii. În centrul Constanței poate fi vizitat Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici.

Poetul Ovidius considera că peninsula este responsabilă pentru întemeierea orașului antic Tomis și implicit pentru intrarea sa în istorie. Publius Ovidius Naso a fost exilat în anul 8, din Roma în cetatea Tomis, al cărei țărm spunea că este pustiu.

Se spune că orașul antic Tomis a intrat în legendă printr-o crimă, iar ”numele locului este mai vechi decât cetatea însăși” scria Ovidius în Tristia. Unii istorici au apreciat că de la acest episod mitologic se trage și numele de Tomis, care vine de la verbul grecesc ”temno”, a ciopârți.

Cetatea Ibida, cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis

Înconjurată de dealurile satului Slava Rusă din județul Tulcea, Cetatea Ibida se întindea în sec. IV pe o suprafață de 24 de hectare, fiind cea mai mare fortificație din Dobrogea, după Tomis. Acum, peste 60% din suprafața cetății care avea 24 de turnuri și 3 porți este acoperită de satul Slava Rusă.

”Ibida este singura fortificație din Dobrogea străbătută de un râu. Zona cetății Ibida este foarte bogată în vestigii și are reprezentate toate perioadele istorice, de la paleolitic până la evul mediu.

Arheologii au descoperit sticlărie, un tezaur de monede de argint, care poate fi văzut la Muzeul de Istorie din Tulcea, accesorii vestimentare, fibule, catarame, bijuterii, inele, cercei și multe alte obiecte.

Cetatea Ibida a durat din sec. IV până în sec. VII, cam 3 secole, după care avem urme ale bizantinilor, iar de prin sec. XIV găsim locuințe medievale în vechea cetate abandonată.

Tot la vest, în perimetrul necropolei romano-bizantine este o necropolă medievală, cam de sec. XVII-XVIII, foarte bogată în monede, atât orientale cât și otomane”, a declarat pentru Discover Dobrogea, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Dorel Paraschiv, șef de șantier de la Cetatea Ibida.

Cetatea Noviodunum, un sit cu numeroase legende

Fortăreața Noviodunum din localitatea Isaccea era una dintre cetățile din Dobrogea foarte accesate în perioada medievală și în cea antică. Cetatea Noviodunum se află pe lista siturilor arheologice din Dobrogea, selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Cetatea Noviodunum este un sit pluristratificat, cu locuire din perioadă preistorică, plecând din perioadă romană, apoi medie bizantină și ulterior perioada otomană.

Interesant pentru vizitatori este să afle că era sediu al Flotei Romane de Dunăre și una din așezările importante ale provinciei Scythia, care avea titlul de municipium. Noviodunum era un oraș destul de important, un loc în care au fost martirizați foarte mulți dintre cei care îmbrățișaseră creștinismul, noua credință apărută în sec II-III d.Hr.

Noviodunum este un sit cu o suprafață uriașă, care ajunge undeva la 600 de hectare, însemnând orașul propriu-zis, zona de așezare civilă și zona de necropolă.

De asemenea, este o zonă în care au ajuns de-a lungul timpului împărați romani și sultani otomani, care au trecut pe la Isaccea să traverseze Dunărea în campaniile lor, iar acestea nu sunt niște legende, ci realități istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, șeful Biroului de Arheologie Preventivă din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion din Tulcea, cercetătorul științific Aurel-Daniel Stănică.

Cetatea Carsium de la Hârșova așteaptă să iasă la lumină

Sunt multe cetăți din Dobrogea care merită să fie promovate, iar printre ele se numără și fortificația Carsium de la Hârșova. Castrul a fost ridicat din vremea împăratului Traian, pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern și face parte din ansamblul de fortificații construite în perioada Imperiului Roman, de-a lungul limes-ului dunărean.

”Cetatea Carsium este acoperită, în mare parte, de cartierul de locuințe. Chiar dacă nu pot fi văzute multe elemente din vechea fortificație, locul pe care este amplasat fostul oraș este spectaculos, deoarece se suprapune cu rezervația naturală Canaralele din Portul Hârșova.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

Acum, se mai păstrează câteva vestigii, printre care ”turnul comandant”, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Pot fi observate și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină, însă, arheologii așteaptă să înceapă săpăturile la Cetatea Carsium Hârșova, pentru a descoperi mai multe vestigii istorice”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul Nicolae Constantin, responsabilul științific al șantierului de la Cetatea Carsium Hârșova.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic.

Cetățile din Dobrogea sunt adevărate pagini de istorie, peste care au trecut sute și chiar mii de ani. Între timp, multe fortărețe s-au deteriorat, au fost parțial distruse și trebuie să fie reabilitate.

January 18, 2022
Cetatea Capidava, fortăreața cu o istorie fabuloasă, va reintra în circuitul turistic

Cetatea Capidava, monument istoric de categoria A, este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos. Castrul roman a fost reabilitat și va intra în circuitul turistic, din data de 15 iunie 2021. Cetatea Capidava face parte dintre cele 24 de situri arheologice din Dobrogea, identificate în cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, care vor fi înscrise anul acesta pe lista indicativă UNESCO.

Cetatea Capidava, fortăreață importantă în sistemul roman de apărare

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Locul ales pentru construirea cetății avea o importanță strategică și oferea o vizibilitate foarte bună, pe o zonă largă de supraveghere. Situată pe un masiv stâncos, pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, fortificația are forma unui patrulater, cu ziduri de peste 2 metri grosime și aproximativ 6 metri înălțime. Castrul avea cel puțin 9 turnuri de peste 10 metri, o poartă de doi metri și jumătate lățime și o ieșire strategică în zona turnului dinspre Dunăre, unde exista portul.

Cetatea Capidava va reintra în circuitul turistic

Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare de la Cetatea Capidava s-au încheiat, iar de la jumătatea lunii iunie turiștii și localnicii vor putea vizita din nou castrul roman.

”Începând cu 15 iunie Consiliul Județean Constanța va redeschide Cetatea Capidava pentru vizitare. Momentan, conducerea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța se ocupă cu amenajarea sitului și vor fi amplasate indicatoare de ghidare cu informații pentru turiști.

În momentul în care vom avea toate dotările va avea loc și o inaugurare oficială a sitului Capidava. Sper ca în această vară, totul să fie gata”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Consilului Județean Constanța, Petre Enciu.

Capidava, cetatea de la cotitura Dunării

Înainte să fie identificată și cercetată fortificația, la Capidava exista o exploatare de piatră a unor antreprenori din Brăila, care au dinamitat toată zona. Aproximativ un sfert din cetate este pierdută pentru totdeauna, din această cauză.

Cetatea a fost descoperită la sfârșitul sec al XIX-lea, de către primii exploratori științifici ai Dobrogei, Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu și a fost identificată de Vasile Pârvan. Ei au semnalat fortificația și au adunat antichități din zonă și atunci s-a dispus stoparea dinamitărilor. Denumirea fortificației este getică și se traduce prin “cetatea de la cotitură”. În zona castrului, Dunărea face o cotitură și, cel mai probabil, de aceea se numește astfel.

”Proveniența denumirii localității este de origine getică și înseamnă ”cetatea de la cotitură”, însă noi nu avem până acum documentată o așezare getică în zonă.

Există câteva dovezi arheologice privind o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română.

În general, romanii păstrau toponimia după ce făceau cuceriri, iar numele Capidava, este folosit și astăzi. În perioada romano-bizantină, castrul apare menționat și cu denumirea Capidana, iar istoria modernă amintește că localitatea, în perioada de dominație turcească a Dobrogei a fost cunoscută sub numele de Capuchioi și Kale-köy, care înseamnă ”satul cetății”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea Capidava, un centru exclusiv militar

Cetatea Capidava a funcționat ca un centru militar timp de câteva secole. Ea a fost părăsită de romani pe la începutul secolului al VII-lea.

”Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

Faptul că găsim obiecte în teren, într-o poziție firească, de abandon sau de distrugere, care nu au fost lucrate și produse aici, ci aduse, ne oferă dovezi suficiente pentru a proba comerțul, căile comerciale, modul în care funcționa axa imperială de aprovizionare, Annona militaris, practic, rația militară care era trimisă din centrul imperiului, pentru soldații de aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

La Capidava, arheologii au descoperit, printre altele, o bazilică și peste 1000 de bordeie

În zona de nord a castrului este amplasat un turn masiv, rectacngular, de ”artilerie”, care are și o ieșire de urgență numită ”poterna”. Aceasta era folosită în mod strategic, în situația în care erau sub asediu și trebuia să își trimită ștafetele către fortificațiile din nordul Dobrogei.

”Cetatea este eminamente militară, lucru dovedit chiar de arhitectura ei. În fază incipientă au fost, cu siguranță, doar militari în cetate, iar apoi au stat și familii.

Castrul are aproximativ un hectar și există inclusiv o incintă medievală, aflată parțial în cercetare, care înregistrează o diferență de nivel către sud.

În apropierea turnului numărul 1, pe latura de nord a castrului era o zonă de locuire, în capătul căreia se află singura bazilică descoperită până acum în Cetatea Capidava.

O parte a podelei a fost refăcută, așa cum a fost descoperită în timpul cercetărilor din anii 70-80, iar dalele existente acum imită pavajul din cărămidă pe care l-a avut basilica. Lăcașul de cult era de dimensiuni mici, dar avea o criptă (loculus), în care era suficient spațiu pentru două cutii în care se puteau depune moaște.

În Cetatea Capidava au fost descoperite peste 1000 de bordeie, din ultimele niveluri de ocupație ale fortificației, iar unele dintre ele sunt plasate în exteriorul incintei. Ele erau de dimensiuni reduse, dar aveau o vatră sau un cuptor și o capacitate de 3 până la 6 persoane.

Ele au apărut în jurul anului 1000, când împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra frontierei dunărene. Atunci, zona a fost locuită de ţărani grăniceri numiți stratioţi, care, în schimbul serviciului militar erau scutiți de plata impozitelor și aveau dreptul de rezidență aici, astfel că au apărut și foarte multe bordeie.

Imperiul avea nevoie de prezență și control la Dunăre. Strategia s-a schimbat, rolul infanteriei fiind diminuat în favoarea efectivelor de cavalerie, pentru a contracara raidurile migratoare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cercetările continuă la Cetatea Capidava

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

Am găsit chiar și piese de joc, din secolul IV. Este un joc roman de strategie numit ”Ludus Latrunculorum”, un joc de tablă, pe care militarii îl jucau fie în perioada de repaus la terme sau chiar în baraca în care se odihneau timpul liber.

Am descoperit și o groapă de dimensiuni mari, un puț săpat în stâncă naturală pe care n-am reușit să îl epuizăm, dar vom continua cercetările. Edificiul este încă în cercetare, iar ipotezele actuale sunt multiple. Există posibilitatea, fie a unui puț strategic de apă sau chiar a unui edificiu de cult amenajat subteran.

Arcul din cărămidă care era zidit de la început demonstrează că cei care l-au construit știau de groapa respectivă. Este un arc de descărcare, care are rolul de a prelua greutatea clădirii și lonjează de o parte și de alta a gropii.

De asemenea, au fost descoperite și 5 vase de provizii (chiupuri sau dolia), în care erau depozitate cereale și semințe, iar unul dintre ele este intact.

Acesta ar putea fi expusă în muzeul sitului arheologic, în cadrul Centrului de informare”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Pe Via Principalis există un fragment de poartă din vremea lui Traian

Odată intrați pe poarta sudică a cetății pășim pe Via Principalis, delimitată de câte un trotuar, astăzi, parțial restaurat.

”În turnul numărul 7 poate fi văzut un fragment de poartă din perioada castrului edificat sub Împăratul Traian. O parte din aceasta se află sub zidurile actuale, pentru că extinderile ulterioare ale cetății au înglobat această fază inițială. Totuși, astăzi, se mai păstrează piatra originală. Acolo era și un turn ofensiv de mici dimensiuni.

El este de tip ”Matrioska”, adică turn în turn, în turn, în turn. Sunt 4 turnuri în faze diferite, pentru că s-au tot extins. Completările actuale survenite în cadrul proiectului recent restaurat au fost marcate cu rostuială roșie, pentru a departaja cu ușurință în ochii vizitatorilor, intervențiile moderne adăugate zidurilor originale.

La poarta principală erau atât clăridirile militare, cât și cele economice. În partea opusă exista basilica, un centru ecleziastic, cetatea fiind atestată ca un important centru episcopal la acea vreme.

Cea mai mare clădire cunoscută până astăzi este corpul de gardă, o clădire dreptunghiulară de dimensiuni însemnate, ce păstrează încă pilele pătrate și un portic regăsit astăzi doar la nivel de fundație”, a afirmat muzeograful Tiberiu Potârniche.

Portul de la Capidava a fost construit în secolul II

Fiind poziționată pe malul Dunării, Cetatea Capidava a avut și un port, care a fost construit în perioada romană timpurie.

Portul Capidava a fost ridicat, cel mai probabil la începutul secolului al II-lea, fiind amenajat în terase, spre Dunăre. Structura lui este impresionantă, fiind cioplit în piatră adusă de la carierele din zonă, motiv pentru care el nu s-a degradat complet.

Termele de la Cetatea Capidava au fost construite în secolul al II-lea

În incinta Cetății Capidava a fost descoperită și o instalație termală, realizată în secolele II-III, cu detașamente din Legiunile V Macedonica și XI Claudia.

”Edificiul termal folosit de militari a fost descoperit în anii 80. Avem documentate ștampilele acestor unități, în țiglele și cărămizile utilizate. Sunt cunoscute până acum, bazinele cu apă caldă, bazinul cu apă rece și două focare. Pot fi observați și stâlpii de cărămidă care susțineau podeaua, iar dedesubt circula aerul cald ce încălzea bazinul.

Cu siguranță trebuie să mai fi existat și alte încăperi, dar nu au rezistat în timp. Este o zonă de alunecare și a fost perforată ulterior de necropola ale cărei morminte datează din sec. X-XI, existând și câteva înmormântări mai timpurii databile în secolul al VI-lea p.Chr.

Tot platoul acesta, inclusiv locul în care s-a executat fundația Centrului de informare a fost cercetat, fiind descoperite peste 200 de morminte și complexe din perioada medieval-timpurie, perioada bizantină și romană târzie”, am aflat de la muzeograful Tiberiu Potârniche.

Cetatea Capidava ar putea fi inclusă în Patrimoniul UNESCO

Cetatea Capidava se află, alături de alte 23 de situri arheologice din Dobrogea, pe lista indicativă UNESCO și ar putea intra în Patrimoniul Mondial.

”Lăsând deoparte controversele care au planat asupra reabilitării Cetății Capidava, punerea ei în valoare un exemplu de bune practici. Principiile UNESCO, cele de unicitate și de accesibilitate sunt îndeplinite. În plus, toate aceste monumente istorice trebuie să fie și obiective turistice, pentru că ne face plăcere să le vizităm, să respirăm istorie din ele.

Ne dorim ca și celelalte cetăți din lanțul de apărare roman de-a lungul Dunării să intre în circuitul turistic, măcar din punct de vedere al marcajelor și al minimei întrețineri. Este important ca ele să fie puse în valoare și promovate, deoarece fac parte din istorie.

2021 este an aniversar, pentru că se împlinesc 65 de ani de la înființarea UNESCO, iar Comisia reunită UNESCO din Parlamentul României organizează mai multe evenimente și dezbateri zilele acestea.

O parte a comisiei s-a reunit la Crișan, iar o parte din dezbatere este despre Delta Dunării, primul sit natural din România înscris, din anul 1991, pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO și singurul din Dobrogea.

Se va mai discuta și despre alte cetăți de pe linia Limes, dar și despre arheologia subacvatică, pentru că este un subiect destul de sensibil în această perioadă, pentru că trebuie reglementată situația.

În prezent este blocată activitatea arheologilor subacvatici și a cercetătorilor științifici subacvatici și trebuie să găsim o modalitate prin care să deblocăm situația. S-a tot discutat în Comisia de Apărare, în Guvern despre soluțiile care trebuie găsite și sper să se ajungă în cel mai scurt timp la o rezolvare convenabilă pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, vicepreședintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi.

May 19, 2021
Cetățile din Constanța, o călătorie prin istoria antică

Cetățile din județul Constanța reprezintă pagini de istorie, peste care au trecut sute, ba chiar mii de ani. Între timp, ele s-au deteriorat, au fost parțial distruse și multe dintre ele trebuie să fie reabilitate. Nu trebuie să fii pasionat de istorie pentru a te îndrăgosti de cetățile constănțene, după ce le afli poveștile.

Cetățile din Constanța și 4 trasee turistice spectaculoase

Toate drumurile spre cetățile din județul Constanța pornesc de la anticul Tomis. Atât localnicii, cât și turiștii care ajung în cel mai mare oraș de pe malul mării pot descoperi și locurile frumoase, încărcate de istorie.

Cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța a declarat pentru Discover Dobrogea, că există 4 trasee cu plecare din Constanța, pentru cei care doresc să viziteze, împreună cu familia, locuri extraordinare.

”Românii, dobrogenii trebuie să-și cunoască istoria, cu bune și cu rele, cu tot ce s-a întâmplat în provincia Istro-Pontică.

În cetățile din Constanța găsim frânturi, pasaje despre trecutul strămoșilor noștri, despre modul în care trăiau și se manifestau, uneori chiar și despre ceea ce își doreau anticii.

Sunt multe cetăți în județul Constanța, iar pentru vizitarea lor am identificat 4 trasee, de o zi sau de două zile, pentru cei care vor să meargă pe urmele înaintașilor noștri”, a precizat Gabriel Talmațchi.

Cetatea antică Tomis, punctul de plecare către traseele istorice

În general, punctul de plecare, către cetățile din județul Constanța este Tomisul, de la care se poate ajunge spre nordul, centrul și vestul județului, dar și în sudul acestuia.

”În vechea cetate atică Tomis pot fi văzute multe vestigii, care ne transmit multe despre istoria orașului romano-bizantin. În zona centrală sunt urmele lăsate de antici și poate fi văzut zidul de incintă al cetății romane-bizantine.

Tot în centrul Constanței poate fi văzut Edificiul Roman cu Mozaic, o construcție cunoscută în toată Europa, în primul rând prin mozaicul care se păstrează aici. El este printre puținele mozaicuri păstrate care au o astfel de dimensiune, o lucrare similară, puțin mai mare ca suprafață o găsim doar în Italia.

Un traseu de o zi spre cetățile Histria și Ulmetum

Pornind din vechiul Tomis, turiștii și localnicii pot face un traseu de o zi, spre nord, la cetățile din Constanța, Histria și Ulmetum.

”Histria este primul oraș cunoscut pe teritoriul țării noastre, întemeiat de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. ca port la Marea Neagră. El a fost distrus în secolul VII d.Hr., de invaziile avaro-slave.

Este o cetate extraordinară, care oferă vizitatorului ziduri de incintă, turnuri, porți, poarta mare a orașului, poarta mică, foste basilici, pentru că și acolo vorbim de epoca romano-bizantină. Tot la Histria pot fi văzute cartierele în care locuiau coloniștii greci, dar și zona lor economică.

Pe lângă aceasta, imediat în vecinătate se află un muzeu. Muzeul Histria adăpostește, ca orice muzeu de sit, în general, cel mai frumoase, deosebite și importante piese sau monumente de arhitectură descoperite în interiorul cetății romano-bizantine.

O vizită la Histria înseamnă o vizită efectiv în istoria unei cetăți care a dăinuit timp de 12 secole. Spre exemplu, Tomisul nu s-a bucurat de aceeași continuitate și de aceeași istorie lungă, așa cum o are Histria. Săpăturile care s-au făcut acolo de 100 de ani, începute de Vasile Pârvan, au permis în timp salvarea unor monumente, păstrarea și conservarea acestora și restaurarea lor, acolo unde a fost cazul. De aceea, o călătorie la Histria este o călătorie în timp, agreabilă și plină de informații.

De la Histria, pe traseul de întoarcere ar putea fi făcută o oprire în comuna Pantelimonul de Sus, la cetatea Ulmetum. Aceasta este a doua cetate din Dobrogea, care a fost săpată de Vasile Pârvan la începutul secolului XX. El este cel care și-a mutat inclusiv vagoneții cu care se căra pământul la Pantelimon, la Ulmetum, tocmai pentru a se putea face respectiva săpătură. În apropiere se află o rezervația naturală Gura Dobrogei-Cheile Dobrogei, un loc de care mulți se îndrăgostesc după ce ajung acolo.

Ulmetum este o cetate mai mică, o fortificație care era așezată pe unul din drumurile centrale imperiale de epocă romană. Ea adăpostea, în general, unități militare de cavalerie, care aveau rolul de a interveni în cazul în care se întâmpla ceva vizavi de siguranța negustorilor și a cetățenilor romani care circulau pe drumul central imperial din provincie.

Teritoriul dobrogean făcea parte din provincia romană Moesia Inferior. Cetatea de astăzi păstrează, la o scară mai mică decât Histria și alte cetăți, turnuri, clădiri militare, un pretorium, o serie de foste zone pentru comerț.

În interiorul cetății Ulmetum, ca de obicei în jurul unui punct de trecere unde era pază militară, locul s-a transformat și într-un nod comercial, unde se făceau diferite schimburi. În general, produsele agrare erau folosite pentru aceste schimburi. Există un zid de incintă și mai multe porți pe care le avea cetatea. Turiștii pot să petreacă o după-amiază foarte plăcută și agreabilă în ceea ce a fost odată fortificația de la Ulmetum”, a povestit cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetatea Callatis, Mangalia de astăzi

Un alt traseu de o zi, pe drumul spre cetățile din județul Constanța, poate fi spre Mangalia, în vechea cetate Callatis, cum se numea înainte colonia greacă și apoi orașul roman și romano-bizantin.

”În interiorul orașului de astăzi sunt destule insule, zone, în care s-au păstrat vestigiile cetății antice începând din epoca elenistică, până în cea romană. Este vorba despre ziduri de incintă și de biserici. Acolo este o bazilică foarte bine păstrată și rară ca tip de arhitectură de tip sirian, care poate fi vizitată. Zona centrală a Mangaliei este plină cu astfel de monumente.

Nu trebuie uitat nici Muzeul de Istorie de la Mangalia, care adăpostește o serie de descoperiri arheologice, multe dintre ele din zona necropolelor, a cimitirelor de epocă greacă și romană, care au fost refăcute în interiorul muzeului. Sunt reconstituiri, care de obicei le plac foarte mult copiilor, pentru că ei pot vedea cum arăta vechea cetate, ce fel de piese erau, la ce serveau ele, dincolo de explicațiile pe care le dă cineva.

Dincolo de Mangalia, la Albești, tot spre sud, există o fortificație de perioadă greacă, așezată la acea vreme în zona de influență pe care o avea Callatisul și care a funcționat doar pentru epoca greacă. Ea avea un rol de avanpost, o unitate militară pentru apărare a spațiului de influență economică al cetății.

Aici, se strângeau în mare parte resursele solului, grânele care urmau să ajungă apoi în cetate, la Callatis, fie pentru folosința cetățenilor orașului, fie pentru exporturile de cereale care se făceau atunci. Știm despre exportul de cereale și de pește, pe care îl făceau coloniile din vestul pontului, precum Histria, Tomis și Callatis. Din documentele vremii am aflat că astfel de produse ajungeau până la Atena”, am mai aflat de la cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Cetățile Capidava și Carsium, atracții turistice în județul Constanța

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este spre Cernavodă. Pornind din vechiul Tomis spre autostrada A2, se ajunge la Cernavodă. Acolo este un muzeu cu numeroase obiecte specifice epocilor istorice.

”Din acest an, muzeul de la Cernavodă se va dezvolta, prin apariția unei alte clădiri în apropiere, care va fi dedicată neoliticului și culturii Hamangia. Gânditorul și perechea sa, dar și alte realizări excepționale ale artei preistorice, au fost descoperite la Cernavodă.

De la Cernavodă se poate ajunge la Capidava. Cetatea a făcut parte dintr-un program de restaurare și conservare, care a fost finalizat. Cei care au vizitat cu ani în urmă cetatea Capidava vor vedea o mare diferență între cetatea de atunci și cea restaurată de astăzi.

Din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai expresive cetăți pe care le avem, raportat la timpurile istorice. Restaurarea, refacerea zidurilor, a unor construcții, alei, vechi drumuri din interiorul cetății, a porților de intrare, toate s-au făcut foarte frumos și merită ca acest obiectiv turistic să fie vizitat.

Următorul punct pe acest traseu este cetatea Carsium, situată în Hârșova. Pe unul din dealurile care sunt în jurul orașului modern este ridicată o cetate încă din vremea împăratului Traian.

Inițial a fost un castru de pământ, transformat apoi în castru de piatră, a devenit ulterior o adevărată cetate care a funcționat, în mare parte, în perioada epocii târzii. Cetatea a avut o istorie lungă, până în epocă medievală, chiar până în secolul al XIX-lea.

În baza unui tratat, cei din Imperiul Otoman au aruncat-o în aer. A fost o înțelegere în acest sens, dar, din păcate a fost distrus castrul în mare parte. Se mai păstrează și acum câteva vestigii, printre care turnul comandant, care se poate vedea de pe șoseaua dintre Hârșova și Constanța. Putem observa și zidurile de incintă, dar și o serie de alte construcții care au fost scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice.

De la cetatea Carsium, priveliștea este extraordinară, pentru că acest castru este situat pe o zonă înaltă, iar panorama este spectaculoasă, cu o vizibilitate pe zeci de kilometri de jur împrejur, iar în fața ei, la bază, este Dunărea”, a afirmat cercetătorul științific Gabriel Talmațchi, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Tropaeum Traiani, cetatea lui Traian și complexul de monumente de la Adamclisi

Un alt traseu spre cetățile din Constanța este către Adamclisi, acolo unde împăratul Traian a întemeiat un municipiu.

”Un traseu, de suflet pentru mine, este Tropaeum Traiani, pentru că mare parte din activitatea mea arheologică ține de această cetate.

Plecarea se face din Constanța, cu destinația Tropaeum Traiani. În alți ani, un alt loc de oprire pe această rută era la Bisericile din cretă de la Murfatlar. Din păcate, ele nu pot fi vizitate, deoarece starea lor de conservare nu este deloc bună. Urmează să se realizeze și aici un proiect de conservare și restaurare, astfel încât acest obiectiv turistic să poată fi vizitat.

Este vorba despre un complex de bisericuțe din secolele X-XI, epoca romano-bizantină, o perioadă a migrațiilor. Locul a fost ales de călugării care au crezut că acolo pot fi mai aproape de Dumnezeu. În bisericile din cretă există foarte multe inscripții în diferite limbi, ceea ce înseamnă că prin zonă treceau mulți oameni de diferite etnii. Tot acolo găsim scrieri ale popoarelor nordice, ale vichingilor.

Tropaeum Traiani este un complex de monumente, format din cetatea Tropaeum Traiani, monumentul Tropaeum Traiani și muzeul de la Adamclisi. Startul ține de primul război dintre daci și romani și de bătălia care s-a dat pe platourile de acolo.

Victoria a fost a romanilor, a lui Traian, care a hotărât la finalul celor două războaie să construiască un monument triumfal, care să celebreze victoria și totodată să impună respect tuturor celor din jur, care s-ar mai fi gândit vreodată să pună sub semnul întrebării autoritatea imperială.

Monumentul este excepțional la scara întregului imperiu, pentru că nu există altul cu o asemenea dimensiune. O formă de celebrare a victoriilor o cunoaștem din Franța de astăzi, Galia anterioară, din timpul împăratului Augustus, care a trăit cu 100 de ani înaintea lui Traian, dar altceva după aceea nu există.

Într-un muzeu de la din Roma, o sală întreagă este dedicată monumentului cetății și în general complexului de la Tropaeum Traiani, pentru că lumea arheologică din Italia arată respect față de acest monument.

După război a avut loc ridicarea cetății. Aceasta a fost construită pe locul unei foste așezări locale a populației getice. Cetatea a urcat destul de repede la rang de municipium și a rămas acolo până undeva la începutul secolului al VII-lea.

Muzeul Tropaeum Traiani este extraordinar, pentru că în interiorul său se păstrează tot ceea ce este original din monumentul triumfal. În muzeu, vizitatorii fac o călătorie prin poveste, pentru că monumentul cuprinde de jur împrejur o serie de imagini, denumite metope, care prezintă șirul evenimentelor ce duc spre finalul bătăliei și câștigarea acesteia de către oastele lui Traian pe platourile de la Adamclisi. Pe lângă acestea, mai sunt numeroase obiecte descoperite și expuse în interiorul muzeului.

Spre capătul acestui traseu este cetatea de la Păcuiul lui Soare. Foarte puțină lume cunoaște această cetate, care este exact vizavi de mânăstirea Dervent, iar pentru a se ajunge la ea, se traversează Dunărea, cu barca. Nu există un sistem clasic prin care se poate ajunge la această cetate, dar în zonă sunt barcagii care, contra unei sume modice te pot trece dincolo de apă.

Păcuiul lui Soare este o cetate ridicată în secolul X de armata bizantină, care a funcționat aproximativ 30-40 de ani. Rolul ei era acela de a controla trecerea de vase pe Dunăre.

Cetatea era foarte importantă, pentru că în apropiere se afla Durostorum, actualul oraș Silista, unde erau cantonate unități militare care trebuia să facă față valului populațiilor migratoare.

Fiind realizată de militari, cetatea Păcuiul lui Soare a fost ridicată foarte repede. Interesant este faptul că este construită într-o tehnică pe care o putem vedea la Constantinopol, de către meșteri care făceau parte din cadrul armatei. Din păcate, o parte din cetate este sub apă și doar o porțiune din cetatea originală poate fi văzută astăzi”, spune cercetătorul Gabriel Talmațchi.

Acestea sunt locurile istorice mai importante și mai cunoscute, dar în județul Constanța există și alte cetăți, precum Sacidava, în apropierea localității Dunăreni sau Sucidava, de la Izvoarele.

Dobrogea este un teritoriu fabulos din punct de vedere al descoperirilor arheologice, iar cercetătorii spun că oriunde ai băga cazmaua în această regiune, trebuie să iasă un fragment ceramic. În România, poate doar zona Sarmisegetuza Regia mai aduce atât de multe vestigii pe metrul pătrat.

January 12, 2021