Discover Dobrogea

Tag: Cernavoda

Lipsă apă pe mai multe străzi din orașul Cernavodă

UPDATE – Lucrările de la intersecția străzilor Cuza Vodă cu Vasile Alecsandri din orașul Cernavodă, se prelungesc până în jurul orei 20:00, din cauza necesității realizării unor manevre tehnice suplimentare în rețeaua de alimentare cu apă.

Echipele RAJA rămân mobilizate în teren și depun toate eforturile pentru finalizarea intervenției în cel mai scurt timp. Sunt în continuare afectați de lipsa apei consumatorii din zona străzilor: Unirii, Nicolae Titulescu, Horia, Cloșca, Crișan, Milcovului, Nicolae Bălcescu, Răsăritului, Mihail Sadoveanu, Viitorului, Dobrogeanu Gherea și Cuza Vodă cu adiacentele.

În vederea remedierii unei avarii survenite la nivelul sistemului de alimentare cu apă de la intersecția străzilor Cuza Vodă cu Vasile Alecsandri, din orașul Cernavodă, județul Constanța, echipele RAJA sistează furnizarea apei potabile astăzi, 20 ianuarie 2026.

„Astfel, în intervalul orar 12:30 – 16:00, se sistează furnizarea apei potabile consumatorilor din zona străzilor: Unirii, Nicolae Titulescu, Horia, Cloșca, Crișan, Milcovului, Nicolae Bălcescu, Răsăritului, Mihail Sadoveanu, Viitorului, Dobrogeanu Gherea și Cuza Vodă cu adiacentele.

Inițial, echipele de intervenție au încercat remedierea situației cu conducta sub presiune, dar din cauza vechimii și a debitului mare de apă a fost necesară sistarea furnizării. Lucrările implică anularea unui tronson din conducta poziționată la intersecția străzilor Cuza Vodă cu Vasile Alecsandri și reîntregirea sistemului centralizat cu un nou by-pass, care să asigure necesarul de apă.

După reluarea furnizării, apa poate prezenta modificări temporare de aspect (turbiditate, culoare), motiv pentru care recomandăm utilizarea acesteia doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă.
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că echipele RAJA vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei în cel mai scurt timp.”, informează Biroul de Comunicare RAJA SA Constanța.

January 20, 2026
Informare Publică: Lipsă apă în cartierul Trust din orașul Cernavodă

Astăzi – 17 noiembrie 2025, echipele RAJA intervin pentru remedierea unei avarii survenite la nivelul sistemului de alimentare cu apă, de pe strada Energiei din orașul Cernavodă, județul Constanța.
„În vederea realizării lucrărilor de reparații, în intervalul orar 11.15 – 19.00, se sistează furnizarea apei potabile consumatorilor din cartierul Trust.
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat abonaților din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție deplasate la fața locului vor face tot posibilul pentru remedierea avariei și reluarea furnizării
apei potabile în cel mai scurt timp.
Atragem atenția consumatorilor că, după reluarea furnizării, apa poate prezenta modificări temporare ale calității, cum ar fi turbiditatea sau culoarea. Recomandăm abonaților să evite consumul de apă potabilă și să o utilizeze doar în scopuri casnice până la limpezire.”, informează Biroul de Comunicare RAJA S.A. Constanța.

November 17, 2025
Activități cu zâmbete și curiozitate la Muzeul „Axiopolis” – Centrul Hamangia Cernavodă

Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia și Atelierul Gânditorul – a fost, în perioada 20 – 24 octombrie 2025, gazda unor activități pline de entuziasm și sete de cunoaștere, organizate în cadrul „Săptămânii Altfel”. Sute de elevi din mai multe școli din județele Constanța și Călărași au vizitat punctul muzeal, unde au descoperit istoria culturii Hamangia și simbolistica cuplului „Gânditorul și Femeia șezând”, devenit brand al civilizației străvechi.

Tinerii vizitatori au luat parte la tururi ghidate și ateliere de creație, în cadrul cărora au modelat piese inspirate din artefactele expuse, experimentând, într-un mod educativ și ludic, viața comunităților neolitice. Pentru micii participanți, activitățile au reprezentat o experiență care le-a stimulat imaginația, spiritul de observație și îndemânarea, dar și interesul pentru patrimoniul cultural-istoric local.

Sălile muzeale au fost animate de voie bună și numeroase întrebări, dovadă a impactului pozitiv al activităților interactive asupra apetitului de cunoaștere al tinerei generații.

În prima zi, elevii claselor primare de la Școala Gimnazială Nr. 2 Cernavodă au participat la un atelier de modelaj în lut, iar cei de la Școala Gimnazială Fetești au beneficiat de un tur ghidat al Centrului Hamangia. Ziua următoare, muzeul a fost vizitat de elevi de la unități școlare din Hârșova, Seimeni și Cernavodă. În continuare, în a treia zi din „Săptămâna Altfel”, s-a desfășurat un atelier de olărit cu elevii de clasa a VII-a de la Liceul Teoretic „Anghel Saligny” Cernavodă.

În aceeași zi, exponatele de valoare excepțională prezentate în Centrul Hamangia au fost admirate de copiii de la grupele mare și mijlocie ale Grădiniței cu Program Normal Nr. 3 Cernavodă, precum și de elevii claselor I-a, III-a și a IV-a de la Școala Gimnazială Nr. 2 Cernavodă și Școala Gimnazială Nr. 1 Topalu.

În ultima zi, muzeul a primit vizita elevilor de clasele a VI-a și a VII-a de la Liceul Teoretic „Anghel Saligny” Cernavodă, precum și a unor grupuri din unitățile școlare din Hârșova și Topalu.

Prin activitățile desfășurate, Muzeul „Axiopolis” – Centrul Hamangia Cernavodă contribuie la educația non-formală a tinerei generații și la apropierea acesteia de istoria și valorile culturale ale Dobrogei.

October 27, 2025
Se oprește apa în Zona Centrală și în Cartierul Trust din orașul Cernavodă, miercuri – 10 septembrie 2025

Ca urmare a unei avarii survenite la conducta de transport apă potabilă, cu diametrul de 500 mm, pe strada Seimeni din orașul Cernavodă, județul Constanța, RAJA S.A. va întrerupe furnizarea apei potabile miercuri, 10 septembrie 2025, în intervalul orar 07:00 – 14:00.

Pe durata executării lucrărilor de remediere, vor fi afectați de lipsa apei consumatorii din următoarele zone ale orașului Cernavodă:

– Cartierul Trust;

– Zona Centrală, străzile: Seimeni, Dobrogeanu Gherea, Răsăritului, Călărași, Cuza Vodă, Sadoveanu, Dunării, Viitorului, Ion Creangă, Pictor Grigorescu, Cazarmei, Medgidiei.

„Pentru a limita disconfortul creat de lipsa apei, recomandăm utilizatorilor din zonele afectate să își asigure rezervele minime necesare pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii furnizării.

La reluarea serviciului de alimentare cu apă, pot apărea modificări temporare ale parametrilor de calitate, precum turbiditatea sau culoarea. Recomandăm abonaților să evite consumul apei imediat după repunerea în funcțiune a sistemului și să o utilizeze doar în scopuri casnice, până la limpezirea completă.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că echipele de intervenție vor depune toate eforturile pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în timp operativ.”, informează Biroul de Comunicare RAJA SA Constanța.

September 10, 2025
Întrerupere furnizare apă potabilă în orașul Cernavodă

Pentru remedierea unei avarii survenite pe conducta de distribuție apă potabilă, cu diametrul de 300 mm, de pe strada Unirii (intersecție cu strada Ovidiu) din orașul Cernavodă, județul Constanța, echipele RAJA vor sista furnizarea apei potabile joi – 05 iunie 2025, în intervalul orar 08.30 – 16.00.

„Vor fi afectați de lipsa apei consumatorii de pe următoarele străzi: Unirii, Nicolae Titulescu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Răsăritului, Alexandru Ioan Cuza, Călărași, Miron Costin, Seimeni, Vasile Alecsandri, Horea, Cloșca, Crișan, Ovidiu, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Dunării și Viitorului.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă asigurăm că echipele RAJA depun toate eforturile pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei în cel mai scurt timp posibil.

La reluarea furnizării apei potabile este posibil ca, pentru scurt timp, apa să înregistreze valori mai mari ale parametrului turbiditate. Recomandăm utilizatorilor să folosească apa doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă.”, informează Biroul de comunicare din cadrul RAJA S.A. Constanța.

June 5, 2025
De Ziua Națională, MINAC ne invită să ne conectăm cu istoria și cu trecutul Dobrogei

Pe 1 Decembrie, constănțenii sunt invitați să viziteze, în mod gratuit, muzeele din județ, pentru a-și cunoaște mai bine istoria. Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Răzvan Pantelimon, afirmă că intrarea va fi liberă, duminică, între orele 09.00 – 17.00, la muzeele de la Adamclisi, Histria, Cernavodă și Capidava.

De Ziua României, intrarea este gratuită la muzeele de istorie din județul Constanța

„Ziua Națională a României este un prilej minunat de a ne reaminti trecutul, de a ne reaminti de cei care au contribuit la formarea și dezvoltarea țării! Și unde poți să regăsești mai bine acest trecut, decât la Muzeu! De aceea, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită pe 1 decembrie să vizitați gratuit muzeele de la Adamclisi, Histria, Cernavodă sau Capidava, pentru a vă conecta o clipă cu istoria și trecutul Dobrogei și al României! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia!”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan Pantelimon, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Muzeul de la Adamclisi

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

Toți cei interesați de istoria Dobrogei pot vizita aici: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul de Arheologie din localitatea Adamclisi.

Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

Clădirea adăpostește piesele originale de la monumentul triumfal, precum și părți din inscripțiile de la altarul militar și piese descoperite în cetatea tropeenilor în urma cercetărilor arheologice, începute la Adamclisi din anul 1892 și care continuă și astăzi.

Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere. Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.

Muzeul de la Histria

Cetatea Histria este cel mai vizitat sit arheologic din România, iar Muzeul „Histria” expune obiectele descoperite în cetate.

Muzeul Histria a fost deschis în anul 1983. Este un muzeu de sit, în care sunt păstrate și expuse o parte dintre obiectele descoperite din 1914 până în prezent. Expoziția cuprinde foarte multe piese, inclusiv din ceramică și diferite inscripții.

Inscripțiile descoperite în cetate reprezintă informații scrise, care fac referiri sau aluzii la anumite evenimente importante petrecute de-a lungul vremii, mai exact, în cei aproape 1300 de ani de ființare neîntreruptă a Histriei greco-romane.

Muzeul de la Cernavodă

În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă putem vedea celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa, care au fost descoperite la Cernavodă, în timpul cercetărilor din 1956. Din păcate, în muzeu sunt expuses replicile celor două statuete, deoarece originalele se află la București.

În Muzeul de la Cernavodă există și o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Aceasta este datată în sec. VI a.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor.

Muzeul de la Capidava

Cetatea Capidava este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos, iar în muzeul sitului arheologic de la Capidava sunt expuse câteva dintre obiectele descoperite în cetate.

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

La mulți ani, România! La mulți ani, români!

November 30, 2024
Povestea Podului Carol I de la Cernavodă este captivantă și după 130 de ani

Povestea Podului Carol I sau Anghel Saligny este și acum, după aproape 130 de ani, foarte interesantă. A fost primul pod peste Dunăre realizat în Dobrogea, iar lucrarea a reprezentat cea mai grandioasă operă de artă inginerească din Europa continentală, atât la vremea constuirii sale, dar și mult timp după aceea.

Povestea Podului Carol I, cel mai important simbol al ingineriei româneşti din perioada de început a căilor ferate

Podul Regele Carol I, redenumit în perioada comunistă Podul Anghel Saligny, a fost construit între anii 1890 și 1895 pentru a asigura legătura feroviară între București și Constanța.

Povestea Podului Carol I a început după publicarea art. 46 al Tratatului de la Berlin: „Linia despărțitore între Bulgaria și România să se facă de o comisiune europeană de delimitare, care va avea în vedere ca punctul de plecare pe Dunăre să fie ales astfel, ca acolo să se poată construi un pod“, se arată în cartea căpitanului M.D. Ionescu, „Dobrogia în pragul veacului al XX-lea“.

Din motive tehnice, economice şi strategice podul nu se putea construi cum cerea articolul 46 Congresului de la Berlin în zona Silistra, din cauza inundațiilor. În plus, „se propuse a se face o comunicație între un țărm și celălalt al Dunării, în prelungirea liniei Cernavodă – Constanța, pe care s-o unească cu cea de la Fetești – Bucuresci“ a mai notat M.D. Ionescu.

Suprastructura podului de peste Dunăre a fost proiectată inițial de Gustave Eiffel. Dar, pentru că nu au ajuns la un acord, Guvernul Român a întrerupt tratativele cu firmele de antrepriză ale lui Eiffel și a încredințat proiectarea și realizarea podurilor Direcției Generale a Căilor Ferate Române, sub conducerea ing. Anghel Saligny. Acesta era la vremea respectivă renumit constructor de poduri metalice, profesor la Catedra de Poduri a Școlii Naționale de Poduri și Șosele.

După cinci ani, pe 15/26 septembrie 1895, a fost inaugurat cel mai mare complex de poduri din Europa acelor vremuri și al treilea ca lungime din lume. Costul total al a fost de 35 milioane de lei în aur, incluzându-se şi costul liniilor de cale ferată şi al stațiilor.

Podul „Carol I“ / „Anghel Saligny“ a fost construit la 30 de metri deasupra Dunării, pentru a permite vaselor cu catarge înalte să treacă pe sub el. Are o deschidere centrală de 190 metri şi 4 deschideri de 140 metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri, şi se afla la 30 metri peste nivelul apelor mari ale Dunării.

Podul peste braţul Borcea cuprinde 3 deschideri de câte 140 metri şi un viaduct cu 11 deschideri de 50 metri. Cu rampele de acces, cei 4087,95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung pod din România şi al doilea ca lungime din Europa.

La inaugurare a participat și Regele Carol I

Inaugurarea s-a făcut în cadrul unor mari festivități la care a participat şi Majestatea Sa Regele Carol I. Un tren special cu oficialități a plecat din Gara de Nord din București la ora 09.05 și a sosit la Fetești la ora 12.30.

Familia regală a străbătut podul pe jos, până la ultimul picior de apă, iar Regele Carol I a bătut ultimul nit. Cortegiul a parcurs apoi, tot pe jos, restul podului până la malul drept al Dunării, unde a fost întâmpinat de cler, în frunte cu Mitropolitul. Au intrat în chioșcul ridicat la stânga ultimului picior al podului și au asistat la oficierea serviciului divin. Ministrul lucrărilor publice a dat citire documentului inaugurării, care a fost iscălit de membrii familiei regale prezenți la eveniment, de Mitropolit, de președintele Consiliului de Miniștri, de președinții Camerei și Senatului, directorul general al Căilor Ferate, de Anghel Saligny, directorul lucrărilor. După aceea, acest document a fost așezat de Rege în zidărie.

A urmat proba de rezistență: trenul de încercare format din 15 locomotive a trecut pe pod cu o viteza de 60 km/h, într-un zgomot infernal produs de fluierele locomotivelor, de sirenele vaselor de pe Dunăre şi de muzicile fanfarelor. După acest tren a trecut un al doilea, rezervat „oaspeților“, cu o viteză de 80 km/h. În tot acest timp, Anghel Saligny a stat sub pod pe o şalupă, alături de muncitorii cu care lucrase la realizarea măreţei opere.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, podul a fost minat și bombardat de mai multe ori, dar nu s-a reușit distrugerea lui, ci doar producerea unor avarii care au fost remediate.

Podul „Anghel Saligny“ a fost folosit timp de aproape un secol, până în 1987, când a fost scos din uz. În vecinătatea acestuia a fost construit un nou pod – feroviar și rutier, care, în acel an a fost dat în folosință.

A fost redeschis însă, provizoriu, în septembrie 2015, după ce a fost reabilitat, pentru a asigura traficul feroviar pe direcția Constanța – București și a se menține astfel operaționale două linii. Măsura a fost luată pentru a se putea interveni la podul mixt rutier și feroviar de peste Dunăre, pentru reparații.

Proiectul realizat de Saligny a adus două mari inovaţii în construcţia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale ca material de construcţie pentru tabliere de poduri.

Când a fost inaugurat, în anul 1895, Podul de la Cernavodă a fost cel mai lung pod din Europa şi unul dintre principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume, respectiv de 4.088 m între malul stâng şi cel drept al văii Dunării.

Podul Anghel Saligny rămâne cel mai important simbol al ingineriei româneşti din perioada de început, cu atât mai mult cu cât a funcționat fără întrerupere, timp de un secol.

Materialul a fost preluat de pe pagina de Facebook CFR Infrastructură Constanța.

April 20, 2023
Cetatea Axiopolis nu poate fi cercetată și vizitată, deși se află pe lista indicativă UNESCO

Numeroase vestigii antice stau ascunse după gardurile care înconjoară Cetatea Axiopolis din Cernavodă, fără posibilitatea ca ele să fie scoase la lumină, deoarece se află pe terenul unei unități militare. Axiopolis, un sit important de pe Limes-ul dunărean, aflat pe lista indicativă UNESCO, nu poate fi cercetat de către arheologi sau vizitat de turiști. Cernavodă ar putea deveni un adevărat pol al turismului în Dobrogea, dacă ar fi conservate și puse în valoare, atât Cetatea Axiopolis, cât și valul antic de piatră, mormântul pictat de tip hipogeu descoperit în apropiere, podul Carol I, dar și locul în care au fost descoperite celebrele statuete ”Gânditorul de la Hamangia”.

Cetatea Axiopolis nu a mai fost cercetată din anul 1900

Situată într-o zonă cu un mare potențial turistic, pe un deal de pe malul Dunării, la câțiva kilometri de podul de la Cernavodă, Cetatea Axiopolis are o istorie foarte veche. Fosta cetate romană, ulterior bizantină, de pe malul drept al Dunării, a jucat un important rol economic și strategic, fiind legată printr-un val de piatră de orașul antic Tomis. Ea este declarată monument istoric, deși nu poate fi vizitată sau cercetată.

Singurele săpături și cercetări au fost făcute la Axiopolis, în urmă cu peste 100 de ani. Ele au fost efectuate în anii 1895-1896 şi 1899, de către arheologul Pamfil Polonic și Grigore Tocilescu, director al Muzeului Național de Antichități.

Echipa condusă de aceștia a identificat trei straturi de locuire: grecesc, roman târziu și feudal timpuriu.

În timpul săpăturilor au fost descoperite două fortărețe, una romană, peste care s-a suprapus parțial și a doua, cel mai probabil bizantină, dar și porțile de sud și de nord, despărțite de poarta romană. De asemenea, în perioada cercetărilor au fost găsite numeroase obiecte cu inscripții latine, râșnițe mari din piatră, amfore, opaițe și vase mici din ceramică.

”Tot ce avem în muzeu despre cetate sunt o planșă a acesteia și 7 poze. În situl arheologic nu se poate intra, deoarece este pe terenul unei unități militare. Am reușit prin anul 2008 să intrăm la Cetatea Axiopolis, cu aprobări speciale, dar situl nu a mai fost săpat și cercetat din 1900.

S-a încercat de-a lungul timpului obținerea cetății de la Ministerul Apărării, dar toate inițiativele au fost sortite eșecului. Se pare că acea zonă a fost transformată într-un depozit de armament. În Primul și în al Doilea Război Mondial au fost făcute acolo un fel de catacombe în care s-a ascuns armamentul și s-au construit depozite de muniție la baza dealului pe care este amplasată cetatea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

Valul de piatră care pornește de la Cetatea Axiopolis, un alt monument istoric de la Cernavodă care nu este promovat

La câțiva kilometri de orașul Cernavodă, valul antic de piatră construit în epoca medievală timpurie este despărțit de drumul de la intrarea în satul Cochirleni.

Acesta datează din sec. X și a fost declarat monument istoric. El pornea de la Cetatea Axiopolis și ajungea până în vechiul Tomis, având o lungime de aproximativ 60 de km. Valul are o bază de pământ, un zid din piatră care ajunge și la înălțimea de doi metri și un șanț defensiv cu numeroase fortificații.

Acum, valul de piatră este invadat de buruieni, însă niciodată nu a fost promovat, conservat și pus în valoare, deși este declarat monument istoric.

Mormântul pictat de tip hipogeu de la Cochirleni nu este conservat și pus în valoare

Un alt potențial obiectiv turistic important este mormântul pictat de tip hipogeu, din satul Cochirleni, situat în afara zidurilor Cetății Axiopolis, lângă Adăpostul Save the Dogs. Nici acesta nu poate fi vizitat și este îngrădit cu un gard metalic, pentru a fi protejat. El încă mai păstrează o frumoasă pictură murală cu frunze de acant și cruci, însă este plin de buruieni și trebuie să fie conservat.

”Mormântul pictat a fost descoperit întâmplător în 1984, de un cioban și a fost cercetat de către arheologul Virgil Lungu. Este un cavou, probabil al unei familii, în care au fost descoperite 5 schelete, dintre care se pare că unul era al unui preot, care avea o cruce de aur la gât, lucrată în foițe și cu multe pietre semiprețioase.

Toate obiectele găsite în mormântul pictat constituie inventarul funerar al acestuia. Au fost descoperite casete din lemn și ghirlande cu flori. Mormântul este pictat cu frunze de acant, simbolul vieții de dincolo și cruci, simbolul creștinismului.

În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă avem o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Ea este datată în sec. VI d.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

”Asociația Save the Dogs are terenul de lângă mormântul pictat de tip hipogeu. Cei de la Primăria Cernavodă au îngrădit zona, dar a rămas neîntreținută. Noi nu putem să îl îngrijim, pentru că nu-i în proprietatea noastră. Mai avem grijă să nu vină cineva să îl vandalizeze, dar mai mult nu putem face. Oamenii din zonă spun că în mormânt s-au găsit multe obiecte de valoare, inclusiv din aur. Există o pictură rupestră pe pereții mormântului, care se poate deteriora dacă nu va fi conservat mormântul pictat. Deasupra mormântului pictat există și un tumul, în care nu este exclus să fie găsite lucruri interesante. Dacă va fi reabilitat și introdus în circuitul turistic, ar trebui ca acest lucru să se realizeze în mod organizat, pentru a nu fi vandalizat mormântul”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Andreea Manea, reprezentantul Asociației Save the Dogs.

La Cernavodă găsim replici ale Gânditorului de la Hamangia

Celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost descoperite la Cernavodă. În fața Primăriei Cernavodă există o replică de dimensiuni mari, foarte frumos realizată și o alta, cu dimensiunile reale ale celor două statuete poate fi văzută în Muzeul de Istorie de la Cernavodă.

”Statuetele Gânditorul de la Hamangia și perechea sa au fost găsite în timpul cercetărilor din 1956. Din păcate, nu avem plăcuțe care să ne indice locul în care au fost descoperite principalele vestigii istorice în Cernavodă.

În muzeu sunt expuse replicile celor două statuete celebre. Au mai fost descoperite piese similare în România, dar nu atât de frumos lucrate, ci mai mult stilizate.

Ne mândrim că ceva atât de frumos și de valoros din punct de vedere al istoriei și al tradiției vine de pe teritoriul nostru”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ana Olivia Rotaru, muzeograf la Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă.

Cetatea Axiopolis este inclusă pe lista indicativă UNESCO

”În Comisia UNESCO din Parlamentul României, principalele acțiuni pe care putem să le facem este să ne interesăm în ce măsură Cetatea Axiopolis poate fi accesată. Doresc să port discuții cu cei de la Ministerul Apărării Naționale pentru a găsi împreună soluții, astfel încât situl arheologic de la Cernavodă, care se află în mijlocul unei unități militare să poată fi introdus în circuitul turistic, dar, în același timp, să fie continuate săpăturile arheologice acolo.

Cetatea Axiopolis este foarte importantă nu doar pentru zona Cernavodă, ci pentru întreaga linie de demarcație Limes și pentru dosarul Limes, care ne va da eticheta UNESCO pentru toate cetățile dobrogene. Ar trebui să punem în valoare atât Cetatea Axiopolis, cât și mormântul pictat de tip hipogeu din apropierea acesteia și valul de piatră declarat monument istoric, cu atât mai mult cu cât acestea se află pe ruta turistică a autocarelor care vin de la București spre Rasova.

În toată Dobrogea sunt multe monumente care ar trebui să fie conservate și reabilitate, însă bugetul pentru cultură este foarte mic. Măcar condițiile minimale ar trebui să fie luate, astfel încât aceste obiective să fie puse în valoare și redate circuitului turistic.

Îi voi întreba pe reprezentanții Comisiei Naționale Limes în ce stadiu suntem cu dosarul pentru această cetate, în condițiile în care nu este permis acolo accesul specialiștilor. O să aflu și de la reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului care sunt ultimele date pe care le au ei despre Cetatea Axiopolis și mormântul de tip hipogeu, dar voi discuta și cu toți colegii din Comisia UNESCO din Parlament, pentru a le expune această problemă care ar trebui să ne preocupe. De asemenea, trebuie să găsim și soluțiile pentru ca aceste obiective să poată fi conservate. Aici nu trebuie să existe culoare politică, iar punerea în valoare a monumentelor ar trebui să primeze pentru interesul general, de conservare a patrimoniului istoric și cultural.

De obicei, într-o astfel de speță, trebuie dată o Hotărâre de Guvern, pentru ca terenul pe care se află cetatea să fie transferat de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Culturii și ulterior, acesta din urmă să facă intabularea și cadastrul, dacă ele nu există, pentru ca situl să fie localizat cu exactitate. Și Institutul Național al Patrimoniului are un rol foarte important în demersul acesta, pentru a stabili detaliile legate de amplasamentul cetății.

Eu pornesc de la presmisa că Ministerul Apărării va înțelege importanța acestui obiectiv și că vor fi găsite soluții convenabile pentru toate părțile”, a declarat pentru Discover Dobrogea, senatorul Remus Negoi, vicepreședinte în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

Autoritățile locale și județene ar trebui să se implice pentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric

Cetatea Axiopolis nu poate fi vizitată, pentru că este pe terenul unei unități militare. În pregătirea dosarului pentru UNESCO vor trebui făcute discuții cu toți proprietarii și administratorii fiecărui monument și atunci vom vedea ce formule găsim. În momentul de față nu știu dacă este sau nu posibil ca această cetate să fie cedată Ministerului Culturii, pentru a putea fi vizitată, a precizat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

”O să mă interesez să aflu dacă prin Comisia Națională Limes s-a făcut deja vreun demers și dacă au fost contactați sau nu cei de la unitatea militară. Pentru promovarea valului de piatră și a mormântului pictat ar trebui să fie niște proiecte care să fie inițiate pe plan local, fie de muzeul de acolo, fie de muzeul județean, cu sprijinul Consiliului Județean, pentru că, din păcate, situația este aceeași în toată țara cu siturile arheologice, sunt extrem de puține semnalizate și puse în valoare, amenajate pentru vizitare. Este o problemă aproape generală. Noi nu avem resurse pentru a face proiecte de tipul acesta, de punere în valoare a monumentelor istorice și atunci, cel mai practic ar fi să se realizeze prin consiliile județene și consiliile locale.

Vom vedea din 16 iulie, când începe Comitetul Patrimoniului Mondial, ce decizie se ia cu privire la Limes-ul vestic, zona vest-dunăreană. Dacă se acceptă înscrierea, noi suntem următorii la rând în programarea care s-a făcut la nivel internațional și atunci am putea depune dosarul în ianuarie 2023. Așteptăm să vedem întâi cum evoluează discuția cu limes-ul vestic, pentru că au apărut niște sincope acolo”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Multe atracții turistice istorice la Cernavodă ar putea atrage turiștii români și străini

Cetatea Axiopolis, mormântul pictat de tip hipogeu, valul de piatră, podul Carol I, muzeul de istorie, toate acestea și multe alte vestigii și monumente istorice ar putea pune orașul Cernavodă și localitățile din împrejurimi pe harta turismului românesc și internațional. Din păcate însă, prea puțini vizitatori ajung la Cernavodă, astfel că în muzeul din oraș doar aproximativ 500 de persoane intră anual, probabil, majoritatea elevi care învață în apropierea instituției de cultură și câțiva turiști străini curioși.

”După 1990 s-a încercat de trei ori ca terenul pe care se află cetatea să fie dat în administrarea Ministerului Culturii, dar nu s-a reușit, pentru că MApN-ul nu dorește acest lucru. Mormântul pictat este al Primăriei Cernavodă, nu aparține Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. El nu este singurul, mai e unul la Ostrov, altul la Hotel Maria, sunt mai multe în Constanța. Nu există un program pentru punerea lor în valoare și pentru dezvoltarea turismului istoric”, a precizat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

July 7, 2021
24 de situri arheologice din Dobrogea ar putea fi incluse în Patrimoniul UNESCO

Vestea bună este că 24 de situri arheologice din Dobrogea, cetăți cum le spunem noi sau castre romane au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, însă, noi ne vom referi în acest articol, doar la cele din Dobrogea. Este un lucru extraordinar, ținând cont de faptul că singurul sit din Dobrogea inclus pe lista UNESCO este Delta Dunării.

Situri arheologice din Dobrogea, care merită să fie incluse în Patrimoniul UNESCO

Anul acesta, România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, a monumentelor și siturilor care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, au fost identificate 24 de situri arheologice din Dobrogea.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

În județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre este un proiect multinațional, deoarece frontierele Imperiului Roman înconjurau un spațiu mai larg.

”Includerea acestor situri în Patrimoniul Mondial UNESCO a început odată cu Zidul lui Hadrian în Anglia și apoi s-a extins în Europa Occidentală, Europa Centrală și a ajuns pe segmentul acesta al Dunării de Jos, pentru care noi pregătim dosarul de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu Bulgaria, Serbia și Croația.

Până acum, prin Comisia Națională Limes, care a fost înființată de Ministerul Culturii și este finanțată anual de la bugetul de stat, s-au făcut cercetări ample cu rol de identificare, de delimitare, precizare a limitelor siturilor și evaluarea siturilor.

Instituțiile și arheologii care au participat la această etapă, care durează deja de 4 ani, au introdus toate rezultatele de până acum într-o bază de date sistematizată în raport cu cerințele dosarului de înscriere în UNESCO.

Este un pas foarte mare, care constă în descrierea monumentelor pe care dorim să le nominalizăm, care este, în mare parte, parcurs.

Anul acesta, trebuie să facem tot ceea ce înseamnă identificarea contextului administrativ, contextului de protecție, a riscurilor și măsurilor de gestionare a riscurilor la adresa acestor monumente, lucru care nu este simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Nu toate siturile arheologice din Dobrogea vor fi propuse pentru lista UNESCO

În Dobrogea există zeci de situri de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, care nu au fost selecționate pentru evaluare în vederea includerii lor în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

”În cazul acestor situri avem situații foarte diferite și sunt incluse în mai multe categorii. Unele dintre ele, sunt situri care au fost puțin cercetate și doar anumite fragmente sunt scoase la lumină prin săpături arheologice, restul fiind îngropat în pământ. Totuși, ele au fost identificate și sunt suficient de bine cunoscute pentru a putea fi încadrate în această categorie de situri reprezentative, dar păstrate ca vestigiu arheologic. Aceasta este o categorie.

Altele sunt cele care au fost cercetate și chiar s-au realizat lucrări de restaurare în timp, în anii 60, 70, 90. Dau exemplul Dinogeției din județul Tulcea, lângă satul Garvăn, aproape de Galați, unde s-au făcut mai multe intervenții de protecție și restaurare. Nu toate lucrările au fost realizate cum trebuia, astfel că acum necesită revizuiri semnificative.

Un alt exemplu de sit asupra căruia s-a intervenit complet nepotrivit, este deja binecunoscutul caz de la Capidava. În aceste cazuri, va trebui să ne confruntăm și să vedem în ce măsură putem face dovada valorii universale excepționale.

Aceasta este noțiunea de bază a Convenției Patrimoniului Mondial, orice monument care se înscrie în Lista Patrimoniului Mondial, trebuie să facă dovada acestei valori universale excepționale, deci o valoare care depășește granițele unui spațiu cultural sau geografic anume și se referă la tot ce înseamnă civilizația și cultura umanității, acesta este un aspect și al doilea este dovada integrității și a autenticității.

Când vorbim de integritate și de autenticitate, acolo unde s-a intervenit greșit sau nepotrivit este mult mai greu de susținut în ce măsură situl respectiv mai poate fi încadrat în această categorie a siturilor autentice și integre”, a afirmat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Cetatea Halmyris, unul dintre cele mai periclitate situri arheologice

Cetatea Hamyris din județul Tulcea este foarte deteriorată și are nevoie de o intervenție rapidă.

”Lângă Murighiol este Cetatea Halmyris, o cetate romană extraordinară, care cred că este una dintre cele mai periclitate în momentul de față, pentru că a trecut prin niște forme de degradare foarte grave.

Pur și simplu, blocurile de piatră din care sunt ridicate zidurile se dezintegrează. N-am mai văzut asemenea deteriorare agresivă în alt sit, iar acolo trebuie intervenit urgent.

Sunt probleme serioase pe care va trebui să le gestionăm împreună cu autoritățile județene și locale, pentru că altfel nu se va putea ajunge la un grad suficient de intervenție, dacă ne bazăm doar pe capacitatea statului, de la nivel central”, spune arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Sacidava, un sit arheologic fantastic, dar mai puțin cunoscut

Există foarte multe situri arheologice în Dobrogea despre care puțină lume știe și sunt mai greu accesibile. Totuși, ele sunt fantastice.

”Lângă Oltina este un sit absolut impresionant, Sacidava. El s-a păstrat suficient de bine, datorită faptului că nu este în niciun fel de circuit turistic.

În cazurile acestea de situri izolate, pur și simplu necunoscute și nevizitate, va trebui să adăugăm la lista de acțiuni pe care trebuie să le demarăm și o minimă amenajare a circuitelor de vizitare și a asigurării unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt acțiuni absolut necesare”, a precizat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Unele situri se restaurează, altele se află într-o stare deplorabilă

Autoritățile locale și cele județene trebuie să conștientizeze faptul că aceste situri sunt adevărate comori, care pot atrage numeroși turiști în zonă. Tocmai de aceea, ele trebuie să fie preocupate de conservarea și reabilitarea monumentelor istorice, care fac parte din patrimoniul național și ar putea fi incluse chiar în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Sunt multe situri arheologice în Dobrogea, foarte importante. De exemplu, Carsium, la Hârșova, unde acum există un proiect de restaurare.

Mai este Noviodunum, la Isaccea, unde de asemenea există un proiect de restaurare care sperăm că va putea fi finanțat din fonduri europene. În cazul Isaccea, primăria s-a ocupat să realizeze un proiect de restaurare, să îl comande, să obțină o finanțare printr-un grant prin Timbrul Monumentelor Istorice și acum urmează etapa de finanțare a intervențiilor. Sunt cazuri și cazuri.

Pe de altă parte, la Măcin, castrul roman Arrubium este într-o situație diametral opusă. Pur și simplu, localitatea actuală colonizează situl și îl consumă și nu există niciun fel de semn de mediere, de înțelegere a valorii culturale a acelui sit, pentru a-l scuti de intervențiile construcțiilor actuale”, am aflat de la Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

În Dobrogea, Delta Dunării este singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO

Deși în Dobrogea călcăm efectiv pe istorie și orice săpătură poate însemna noi descoperiri, singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO este Delta Dunării.

”În momentul de față, Dobrogea are un singur sit înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este vorba despre Delta Dunării, un sit înscris pentru valorile sale naturale.

La nominalizarea în lista patrimoniului mondial trebuie indicate criteriile pe baza cărora se face aceasta și este un proces destul de strict. Și există criterii culturale și naturale.

Delta Dunării, deși este un spațiu de viață, de locuire din perioadele cele mai îndepărtate din istorie și, ca atare, are și un strat istoric, arheologic, are și un patrimoniu arhitectural vernacular valoros, totuși, nominalizarea a fost făcută doar pe criteriile naturale.

Astfel, gestionarea pe care o îndeplinește Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării se referă în special la valorile naturale. Pe noi ne interesează, în cazul deltei și păstrarea valorilor culturale, inclusiv arheologice.

Mă refeream la Cetatea Halmyris de la Murighiol și la multe alte cetăți și situri arheologice, care sunt înscrise în teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Cred că un pas important ar fi și modificarea modelului de gestiune al rezervației, astfel încât să conștientizeze și să folosească mai bine valorile culturale. Dar, deocamdată, Delta Dunării este singura înscrisă în lista Patrimoniului Mondial.

Pe lista indicativă, în preselecția națională pentru înscrierea în UNESCO se află și Cetatea Histria, separat față de proiectul Limes. Ea a fost recent înscrisă și trebuie să începem să lucrăm la dosar. Este o chestiune și de organizare în raport cu capacitățile pe care le avem, de a produce aceste dosare, nu este un demers simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

February 25, 2021