Tag: Cazino

  • Festivalul Internațional George Enescu și SEAS stabilesc un parteneriat strategic pentru promovarea excelenței artistice la Constanța

    Festivalul Internațional George Enescu și SEAS stabilesc un parteneriat strategic pentru promovarea excelenței artistice la Constanța

    Festivalul Internațional George Enescu (FIGE), unul dintre cele mai prestigioase evenimente de muzică clasică din lume, organizat de ARTEXIM, și Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului (SEAS), inițiată de Teatrul de Stat Constanța, stabilesc un parteneriat strategic pentru promovarea excelenței artistice și extinderea rețelei culturale internaționale.

    Acest parteneriat marchează un moment de referință pentru viața culturală a orașului Constanța, care, odată cu edițiile din 2025 ale celor două evenimente, devine parte activă a circuitului artistic internațional. Colaborarea urmărește să ofere publicului local acces direct la arta de cel mai înalt nivel, consolidând astfel identitatea culturală a orașului.

    Premiera acestui parteneriat aduce beneficii semnificative comunității locale, atât prin spectacole de înaltă ținută artistică, cât și prin stimularea turismului cultural și a educației culturale. Constanța se conturează astfel ca un reper pe harta marilor orașe culturale ale Europei.

    În cadrul SEAS 2025, la invitația Festivalului Enescu, o serie de artiști și ansambluri internaționale de prestigiu vor susține concerte în emblematicul Cazinou din Constanța, un spațiu arhitectural redat vieții culturale prin intermediul artei. Programul muzical propus se aliniază temei ediției de anul acesta a Festivalului Enescu – Celebrations, o ediție omagială ce marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului român George Enescu.

    Vineri, 29 august 2025, ora 20:00, violoncelistul Valentin Răduțiu și pianistul Per Rundberg vor susține un concert al cărui program va cuprinde Sonata nr. 1 în fa minor pentru violoncel și pian, op. 26 de George Enescu, Șase lieduri (aranjament pentru violoncel și pian) de Johannes Brahms, Sonata în re minor pentru violoncel și pian, L. 135 de Claude Debussy și Sonata nr. 2 în do major pentru violoncel și pian, op. 26 de George Enescu.

    Duminică, 7 septembrie 2025, ora 20:00 și luni, 8 septembrie, la aceeași oră, dirijorul Hasan Niyazi Tura va urca la pupitrul Istanbul State Symphony Orchestra, pentru un program ce cuprinde Balada pentru vioară și orchestra de George Enescu, Simfonia nr. 1 de Ludwig van Beethoven și Concertul pentru vioară în mi minor, op. 64 de Felix Mendelssohn, avându-l drept solist pe violonistul Vlad Stănculeasa.

    Luni, 15 septembrie 2025, ora 20:00, Berlin Academy Of American Music alături de dirijorul Garrett Keast vor susține un program format din lucrări de Aaron Copland, Avner Dorman, Leonard Bernstein și George Gershwin, iar marea violonistă de origine română Mihaela Martin va susține alături de orchestră, Concertul pentru vioară și orchestră, op. 14 de Samuel Barber.

    Joi, 18 septembrie 2025, ora 20:00 invitați din Estonia, frații Aavik – Hans Christian Aavik la vioară și Karolina Aavik, la pian vor susține un program alcătuit exclusiv din sonatele lui George Enescu.

    Prezența acestor artiști de renume internațional aduce un plus substanțial ofertei culturale locale, conectând Constanța cu marile scene ale lumii și consolidând prestigiul orașului ca destinație artistică de rang european.

    SEAS 2025 propune o stagiune estivală complexă, desfășurată pe parcursul a două luni, ce va include spectacole de teatru, concerte de muzică clasică, teatru-dans, operă, operetă – toate integrate într-un program coerent, gândit pentru un public tot mai divers și exigent. Prin această colaborare, SEAS face un pas decisiv spre consolidarea statutului său de festival multidisciplinar de anvergură europeană.

    Parteneriatul cu Festivalul Enescu deschide perspective de colaborări internaționale și schimburi culturale între Constanța și mari scene ale lumii. Prin mobilitatea artiștilor, schimbul de idei și inovația artistică, acest demers întărește poziția Constanței ca destinație culturală și stimulează dezvoltarea economică prin turism cultural.

    În ultimii ani, SEAS a evoluat semnificativ, devenind un reper cultural estival pentru publicul constănțean și nu numai. Noua colaborare cu ARTEXIM reprezintă o reafirmare a misiunii Teatrului de Stat Constanța de a investi strategic în viitorul cultural al orașului.

    Fundamentat pe viziune, consecvență și deschidere internațională, parteneriatul dintre Festivalul Internațional George Enescu și SEAS oferă un model de colaborare instituțională durabilă, cu impact artistic, educațional și economic.

    Constanța are, astfel, toate premisele pentru a deveni o scenă culturală de referință în Europa.

    Biletele pentru cele patru evenimente din cadrul parteneriatului SEAS –FIGE vor fi puse în vânzare pe platformele mystage.ro și bilet.ro.

    Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro/, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații.

    Despre Festivalul Internațional George Enescu

    Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, ce vor aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.

    ♫ trailer festival: https://youtu.be/yMxcqyqifCM?si=wx32lFirvG-1kfGF

    Despre Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului

    Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului – SEAS este un eveniment conceput pentru a oferi constănțenilor, dar și turiștilor care aleg litoralul românesc pe perioada verii, șansa de a vedea o selecție variată de spectacole de teatru, teatru-dans, operă, operetă, balet și muzică, produse de instituții de cultură din întreaga țară și de peste hotare. O secțiune distinctă a SEAS este SEAStreet, festivalul de teatru stradal.

    SEAS este cel mai amplu eveniment cultural de acest gen din țară și a crescut de la an la an, incluzând din ce în ce mai multe producții din toată țara și din Republica Moldova, precum și din străinătate.

    Cea de-a patra ediție se va desfășura în perioada 10 iulie – 18 septembrie 2025 și va cuprinde peste 80 de evenimente, programate în zece locații din Constanța, outdoor și indoor.

    Festivalul Internațional George Enescu este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

    Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

    Organizator: ARTEXIM

    Co-organizator: Fundația ArtProduction

    Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

    Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe

    Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus (partener de mobilitate)

    Parteneri: Purcari, FERRERO, One United Properties, Mobexpert, Orange, Nazzuro Aqua, L’OR, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music

    Parteneri instituționali: Teatrul Odeon

    Partener de monitorizare: mediaTRUST

    Pentru informații suplimentare, interviuri sau imagini de la eveniment, vă rugăm să contactați departamentul de comunicare al festivalului „George Enescu”:

    Stagiunea Estivală a Artelor Spectacolului

    Eveniment cultural finanțat de Consiliul Județean Constanța.

    Organizator: Teatrul de Stat Constanța

    Partener principal: Primăria Municipiului Constanța

    Sponsori principali: PPC Energie și Raiffeisen Bank

    Sponsori: Stebingar Arhitect Studio, Ovidiu Clinical Hospital, Baumit

    Parteneri: BCR, ETC – European Theatre Convention, ȘI Festival, Zoom Beach, Hotel Continental Forum Constanța, City Park Mall of Constanța, Organizația de Management al Destinației O.M.D. Mamaia-Constanța

    Partener de mobilitate: Cardinal Motors

    Vinul festivalului: Caii de la Letea

    Parteneri Horeca: Barissimo, Popina, Mangia Mangia, Botanica, Rozmarine, Millenium Hub&Hotel, Bueno.

  • Cazinoul din Constanța va fi redeschis luna aceasta

    Cazinoul din Constanța va fi redeschis luna aceasta

    Un vis a devenit realitate: Cazinoul din Constanța își redeschide porțile! După ani de așteptare, lucrări minuțioase și emoție, simbolul orașului nostru este din nou pregătit să primească oameni, pași, priviri și aplauze.

    Între 21 și 25 mai, în cadrul Zilelor Constanței, Cazinoul va putea fi vizitat de toți cei care îi cunosc povestea sau care sunt gata să o descopere. Va fi o sărbătoare a orașului și a memoriei lui – o reîntâlnire între Constanța de ieri și cea de azi.

    „Pentru a marca acest moment unic, Primăria Municipiului Constanța a pregătit un program special: concerte, spectacole, parade și surprize artistice, care vor avea loc atât în interiorul Cazinoului, cât și pe faleza care îl înconjoară. Vin nume mari, vin artiști care iubesc Constanța și vor fi alături de noi în această sărbătoare.

    Cazinoul, cu eleganța lui renăscută, ne așteaptă pe toți. Este din nou viu. Este din nou al nostru.

    Vă așteptăm să-i treceți pragul, să vă bucurați, să fiți parte din poveste! Să celebrăm orașul și renașterea simbolului său, împreună”, transmit reprezentanții Primăriei Constanța.

  • Trei tururi ghidate vor fi organizate, în zona Cazinoului, de reprezentanții Muzeului de Istorie Constanța

    Trei tururi ghidate vor fi organizate, în zona Cazinoului, de reprezentanții Muzeului de Istorie Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța derulează, până în luna noiembrie 2024, Proiectul „Patrimoniul arhitecturii de vilegiatură de la malul mării – Istoria Cazinoului din Constanța și a Cazinoului din Mamaia”, cu co-finanțarea Administrației Fondului Cultural Național.

    „Proiectul are o componentă activă cultural-educațională și se adresează publicului larg din Constanța, dar și din afara municipiului, turiști și vizitatori estivali. În cadrul acestui amplu eveniment, se realizează 32 de tururi ghidate pe faleza orașului și pe faleza stațiunii Mamaia”, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Săptămâna aceasta va continua seria tururilor gratuite, de prezentare a istoriei Cazinoului din Constanța și a Bulevardului Elisabeta, după următorul program:

    Turul 1 – Joi, 22 august, de la ora 18.30.

    Turul 2 – Vineri, 23 august, de la ora 18.30.

    Turul 3 – Sâmbătă, 24 august, de la ora 10.00.

    Înscrierile se fac, prin mesaj, la numărul 0735105373, cu indicarea unui nume de contact, a numărului de persoane și a turului ales de dvs.

    Întâlnirea cu ghidul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța are loc la Farul Genovez. Vă reamintim, nu se vizitează Cazinoul în interior, edificiul fiind în plin proces de reabilitare.

  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează două expoziții dedicate istoriei Cazinoului din Constanța

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța organizează două expoziții dedicate istoriei Cazinoului din Constanța

    Edificiu reprezentantiv pentru stilul Art Nouveau din spațiul românesc și totodată clădire-simbol a orașului nostru, Cazinoul din Constanța este subiectul a două evenimente care vor fi organizate săptămâna aceasta, de reprezentanții Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Ajuns astăzi la 114 ani de existență, Cazinoul din Constanța are o istorie zbuciumată, dar cu toate acestea a rămas, peste timp, centrul vieții culturale și artistice a orașului în perioada sezonului estival. Aflată astăzi în plin proces de restaurare, clădirea urmează să se redeschidă publicului larg într-un timp cât mai scurt și să-și reia funcționalitatea culturală.

    Pornind de la acest fapt, MINA Constanța și-a propus realizarea a două proiecte expoziționale dedicate istoriei acestui edificiu, care se adresează, deopotrivă, specialiștilor și publicului larg.

    Astfel, în 14 august 2024, cu începere de la ora 16.00, publicul constănțean va putea admira Expoziția Cazinoul din Constanța – o istorie în documente, artefacte și fotografii de epocă, prezentată în foaierul Bibliotecii Județene „I.N.Roman” din Constanța.

    În data de 15 August, cu începere de la orele 19.00, pe faleza Cazinoului din Constanța va fi prezentată o expoziție outdoor intitulată Cazinourile din Constanța: o istorie în documente și fotografii de epocă, ce va putea fi vizionată până în data de 30 septembrie 2024.

    Alături de MINA Constanța în acest dublu demers cultural se află: Arhivele Naționale ale României, Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța, Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța și Radio România Constanța, partener media.

    Expozițiile au fost realizate în cadrul Proiectului cultural cu co-finanțare nerambursabilă AFCN P 0104/02.02.2024 Patrimoniul arhitecturii de vilegiatură de la malul mării – Istoria Cazinoului din Constanța și a Cazinoului din Mamaia, Aria Patrimoniu Cultural Material.

  • Biletele deținuților politic, găsite în pereții Cazinoului din Constanța, mărturii ale istoriei noastre recente

    Biletele deținuților politic, găsite în pereții Cazinoului din Constanța, mărturii ale istoriei noastre recente

    Lucrările de restaurare realizate la Cazinoul din Constanța au scos la iveală două dintre biletele scrise de către deținuții politic ce au făcut parte din echipa care a reabilitat edificiul, după al Doilea Război Mondial. Cele două artefacte sunt expuse, până la sfârșitul lunii martie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Biletele deținuților politic descoperite la Cazino, au intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie

    Biletele deținuților politic, pe care echipa care restaurează Cazinoul din Constanța le-a găsit în pereții edificiului, sunt artefacte care țin de istoria noastră recentă.

    biletele-detinutilor-politic-gasite-in-peretii-cazinoului-din-constanta

    ”Sunt două descoperiri care se completează una pe cealaltă. Primul bilet a fost găsit în februarie 2020 și a intrat în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe 17 mai 2020.

    Fiind pandemie atunci, nu s-a putut organiza un eveniment, însă artefactul a fost înregistrat, a intrat în patrimoniul muzeal și au fost inițiate unele demersuri pentru cercetare.

    biletele-detinutilor-politic-descoperite-in-peretii-cazinoului-din-constnata

    În paralel, colegii cercetători de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au demarat și ei un proiect pentru identificarea persoanelor care apar pe acel bilet.

    Primul bilet conține o listă cu persoanele care au lucrat și în el scrie: ”Acest Cazinou este lucrat de către deținuți politic din anul 1951, luna 31 decembrie, condusă de arhitectul Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A. Ioan, Botoș Dumitru, județul Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraș Ionel, Voicilă Nicolae, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Gheorghe, Anastasiu Ștefan, Garbovan Gh., Bauer Fidel și Marton Iuliu”.

    Artefactul face dovada folosirii deținuților politic pe șantierele de construcții din Constanța.

    biletele-detinutilor-politic-gasite-in-peretii-cazinoului-din-constanta

    Cel de-al doilea bilet a fost descoperit în pereții Cazinoului din Constanța, pe 2 martie 2023 și a intrat în patrimoniul muzeului în data de 6 martie. Acesta este scris, la fel ca primul, cu creionul, pe o bucată ruptă dintr-un sac de hârtie.

    Dacă primul bilet a fost scris în limba română, cel de-al doilea este în limba germană.

    Conținutul celui de-al doilea bilet, în traducerea care mi-a fost oferită de dl. Apollon Cristodulo, fiul arhitectului Ion Cristodulo, unul dintre arhitecții închiși la Canal și care a lucrat la Cazinou, este următorul: «Iubite prietene ce vei găsi aceste rânduri, Dumnezeu să te binecuvânteze. Sunt aici ca deținut politic din 1951 16.07, până acum 1952, februarie, fiind zidar și dulgher la muncă. Am fost condamnat la 3 ani și de la 10 a I-a (ianuarie) 1949 viața mea este în mâinile Domnului, căci liber nu voi fi prea curând. Dar Dumnezeu este milostiv. Cu salutări, Marton Iulius domiciliat în Heltau-Cisnădie, lângă Hermannstadt Sibiu»”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograf dr. Delia-Roxana Cornea, șef secție Expoziții și Muzee în teritoriu, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Biletele deținuților politic găsite în Cazinoul din Constanța se completează unul pe celălalt

    Deoarece numele deținutului politic Marton Iulius, cel care a semnat al doilea bilet găsit în pereții Cazinoului din Constanța figurează și pe primul artefact descoperit, se presupune că este vorba de aceeași persoană. Ambele bilete au fost scrise cu creionul, pe o bucată ruptă dintr-un sac de hârtie, unul fiind datat în anul 1951, iar al doilea în anul 1952.

    ”Marton Iulius avea 50 de ani, era născut și trăia în Cisnădie. Pe fișa matricolă penală scrie: Marton Iulius, 7 mai 1902, născut în comuna Aldorf, în prezent Unirea, regiunea Rodna, domiciliat în Cisnădie.

    Pe fișa matricolă penală, în partea dreaptă, sus, apare o ștampilă cu roșu care marchează ca fiind deținut politic. Fișa este întocmită la Penitenciarul Poarta Albă și spune că a fost primită la Tașaul. Probabil, el a lucrat și pe șantierul de la Tașaul și, în mai 1950 a fost transferat la Poarta Albă, de unde a fost adus la muncă la Cazinou.

    Tot din fișa lui matricolă penală aflăm că a fost eliberat în data de 23 februarie sau mai – nu se înțelege foarte bine, anul 1952, practic, la terminarea pedepsei.

    În general, deținuții politic erau scoși la muncă dacă aveau pedepse mai mici, nu pedepse foarte mari, iar cei care erau încarcerați pentru 7,8,10 ani sau mult, nu munceau decât dacă erau condamnați la muncă silnică.

    Biletul a fost împăturit cu grijă și ascuns într-o cutie de chibrituri, ascunsă și ea într-unul dintre pereții Cazinoului. Unul dintre muncitorii care lucrează în prezent la reabilitarea edificiului l-a descoperit, iar șeful de echipă și cel de șantier au făcut demersurile necesare pentru aducerea lui.

    Deocamdată, cercetarea este la început. Noi am solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să ne ofere informații, dacă există în arhiva lor, atât despre deținutul care a scris cel de-al doilea bilet, Marton Iulius, cât și despre cei care apar pe primul bilet”, a precizat pentru Discover Dobrogea, muzeograf dr. Delia-Roxana Cornea, șef secție Expoziții și Muzee în teritoriu, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

    Arhitecții deținuți politic, care au lucrat la Cazinoul din Constanța, menționați într-o lucrare scrisă de Vlad Mitric-Ciupe

    Cei doi arhitecți deținuți politic, care au lucrat la restaurarea Cazinoului din Constanța în anii ’50, sunt menționați în lucrarea de doctorat a arhitectului și cercetătorului Vlad Mitric-Ciupe.

    ”Singurul despre care se cunosc mai multe informații este arhitectul Jojea, care apare în lucrarea ”Arhitecții români și detenția politică 1944-1964. Între destin concentraționar și vocație profesională”, o carte foarte bine documentată, scrisă de cercetătorul și arhitectul Vlad Mitric-Ciupe”, spune muzeograful Delia-Roxana Cornea.

    În volum este prezentat un interviu cu Mircea Nicolae, fost deținut politic, care avea 17 ani când a fost arestat pentru apartenență la Organizația Tineretului Partizan. El a afirmat că supraviețuirea se datorează faptului că ”se aveau unii pe alții și toți împreună îl aveau pe Dumnezeu”.

    ”Mircea Nicolae a reușit să-și amintească o parte dintre numele colegilor de suferință, această listă văzând astfel lumina tiparului. Lucrările începute inițial sub conducerea tehnică a arhitectului Constantin Joja, au fost continuate după câteva luni – până la finalizare- de către arhitectul Cristodulo. Alături de munca grea, condițiile improprii de cazare și masă, deținuții au avut șansa unei relații extraordinare cu angajații civili. Unul dintre ei este un fost maistru care coordona lucrările de instalații de pe șantierul cazinoului, a cărui mărturie o redăm pe larg:

    «Pentru munci necalificate îmi dădeau deținuți de la Canal, eu eram șef de muncitori, aveam pregătire în instalații și de asta mă ocupam, detașat acolo de la Trustul 2 Instalații din București al cărui angajat eram. Eu îmi dădeam seama că nu aveau nici o vină, mulți din câte am aflat eu erau total nevinovați, unii poate în viața lor nu au ridicat o greutate pentru că nu erau obișnuiți astfel, făcuseră studii…majoritatea erau oameni de cultură (…)»”, precizează Vlad Mitric-Ciupe în cartea sa.

    Lucrarea aduce în discuție modul în care acești arhitecți erau folosiți pentru lucrările de restaurare sau construcție, la începutul anilor ’50, toți deținuți politic.

    Biletele deținuților politic găsite în Cazinoul din Constanța, artefacte de o importanță excepțională

    În cei 113 ani de existență, clădirea Cazinoului din Constanța a mai fost reabilitată de patru ori, cel mai grav avariată fiind în timpul bombardamentelor din cele două războaie mondiale, iar în prezent, edificiul este restaurat pentru a cincea oară.

    ”Din punctul meu de vedere, biletele găsite în pereții Cazinoului din Constanța sunt niște artefacte de o importanță excepțională. Sunt mărturii clare ale modului în care deținuții politic erau folosiți la muncă, ale modului în care ei vedeau acest regim, cu atât mai mult cu cât, din biletele găsite este transmisă ideea că viețile lor sunt în mâinile lui Dumnezeu.

    Este interesant de urmărit destinul fiecăruia dintre deținuții politic, pentru că, din cercetări similare aflăm că, în multe cazuri, cei care au făcut detenție politică s-au integrat foarte greu după eliberare. Chiar și familiile lor au avut de suferit, pentru că, după ce erau arestați, copiii lor erau de multe ori dați afară de la facultate, dacă erau studenți, li se confiscau adeseori și bunurile. Nu numai destinul deținuților politic trebuie urmărit aici, ci și ce s-a întâmplat cu familiile lor. Drama a fost cu atât mai mare, cu cât și familiile au fost afectate, nu numai o singură persoană.

    Din punctul meu de vedere sunt mărturii zguduitoare privind realitățile acelei perioade. Avem indicii că ar exista astfel de bilețele îngropate și la Stadion, pentru că și acolo au lucrat”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Delia-Roxana Cornea.

    Cele două bilete găsite în pereții Cazinoului Constanța fac parte din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie și sunt expuse toată luna martie, sub titlul de ”Exponatul lunii”.

    După ce artefactele vor fi retrase din expunere, reprezentanții muzeului vor lua legătura cu mai multe laboratoare de conservare-restaurare hârtie, pentru a se face o evaluare a stării  de conservare a celor două bilete și, în funcție de rezultatul analizelor, vor decide ce măsuri trebuie să ia, pentru a le păstra în condiții cât mai bune.

  • Arheologia subacvatică, mărul discordiei între Ministerul Apărării și cel al Culturii

    Arheologia subacvatică, mărul discordiei între Ministerul Apărării și cel al Culturii

    Arheologia subacvatică este un domeniu extraordinar, iar cercetătorii constănțeni au descoperit numeroase artefacte în timpul scufundărilor în Marea Neagră. Din păcate, ei nu își mai pot practica meseria, chiar dacă au făcut cursuri și au atestat în acest sens, deoarece reprezentanții Centrului de Scafandri consideră că ar trebui să facă o pregătire în cadrul unității militare. România devine astfel, singura țară lume care condiționează activitatea arheologilor subacvatici de efectuarea unor cursuri într-un centru militar.

    Arheologia subacvatică, un domeniu nou, căruia i se pune piedici

    Profesionalismul și pregătirea arheologilor subacvatici de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța au fost puse la îndoială în ultima vreme, deși, activitatea lor de pionierat a scos la iveală multe vestigii și artefacte antice din Marea Neagră.

    Ca urmare a materialelor ce vizează discreditarea arheologilor subacvatici, reprezentanții Muzeului de Istorie își exprimă susținerea și încrederea în profesionalismul acestora. Ei spun că cercetătorii din cadrul instituției de cultură sunt atestați în domeniul arheologiei subacvatice de către Centrul Internațional de Arheologie Subacvatică Zadar, abilitat de către UNESCO să formeze specialiști.

    arheologia-subacvatica-cercetatori-constanta-muzeul-de-istorie-nationala-si-arheologie”Biroul de Arheologie Subacvatică funcționează din anul 2016 în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, iar problemele au apărut cam de la sfârșitul anului 2019.

    Noi am încercat să explicăm, să rezolvăm această situație, dar la un moment dat am și renunțat, pentru că ni s-a pus în vedere că nu mai putem face lucrări de scufundări și am încercat să ne facem meseria așa cum putem.

    Ministerul Culturii ne susține, dar reprezentanții Centrului de Scafandri Constanța consideră că ar trebui să facem o pregătire în cadrul unității militare respective. Noi sau alți colegi mai tineri, pentru că, spun ei, noi avem o vârstă mai înaintată și nu mai putem să practicăm această meserie de arheologi subacvatici”, a declarat pentru Discover Dobrogea arheologul Cătălin Dobrinescu.

    Arheologia subacvatică trebuie reglementată, pentru a nu intra în derivă

    Deși se face arheologie de peste 140 de ani în Dobrogea și avem multe informații despre artefactele de pe uscat, știm prea puține lucruri despre vestigiile din mare. Acest lucru l-a determinat pe arheologul Cătălin Dobrinescu să se specializeze în domeniul arheologiei subacvatice.

    Arheologia-subacvatica in Marea Neagra”În cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța avem specialiști care lucrează în domeniul arheologiei subacvatice. Suntem pregătiți în străinătate, pentru că România nu are o instituție academică în care să poată fi antrenați astfel de specialiști.

    Ministerul Culturii, prin Centrul UNESCO a decis să ne trimită la Institutul de Arheologie din Croația, abilitat de către UNESCO să formeze specialiști. Astfel, am lucrat pe șantiere arheologice subacvatice, alături de specialiști din diverse zone ale lumii, persoane recunoscute în domeniu de lumea științifică, am susținut niște examene și cu atestatul obținut și recunoscut de statul român, de Ministerul Culturii, practicăm arheologia subacvatică.

    Cei mai mulți dintre noi provenim din arheologia de uscat, adică, înainte să devenim arheologi subacvatici am fost ani buni, arheologi de uscat.

    De altfel, o regulă a celor de la Centrul UNESCO este ca toți cei care se prezintă la cursurile de arheologie subacvatică să facă parte din Registrul Arheologilor din România, să fie angajați ai unei instituții abilitate care desfășoară lucrări arheologice, recunoscută în statul respectiv și să fie scafandri recreaționali cu atestat internațional. Abia apoi, după ce aceste condiții sunt îndeplinite, candidații se pot să se înscrie la curs și pot să fie admiși sau nu”, afirmă arheologul Cătălin Dobrinescu.

    Acreditările și atestatele arheologilor subacvatici sunt recunoscute în peste 170 de țări, mai puțin în România

    Este foarte ciudat faptul că acreditările și atestatele arheologilor subacvatici din Constanța sunt recunoscute în peste 170 de țări, dar, în România, ei nu-și pot practica meseria pentru care s-au pregătit.

    Nici măcar politicienii nu înțeleg care este problema, dar, se pare că nici nu încearcă să afle cum o pot soluționa, pentru că situația privind arheologia subacvatică trenează din 2019. Am discutat cu vicepreședintele Consiliului Județean Constanța, Petre Enciu, care a afirmat că există o problemă la Muzeul de Istorie, pentru că arheologii subacvatici nu sunt atestați. Totuși, nu a stat nimeni de vorbă cu acești cercetători, specialiști care au înființat pentru prima dată în România un Birou de Arheologie Subacvatică.

    Arheologie-subacvatica in Marea Neagra”Acreditările și atestatele noastre sunt recunoscute în peste 170 de țări. Practic, putem să lucrăm oriunde în cadrul Uniunii Europene și nu numai, în baza cardurilor de scufundare recreațională și a atestatelor de arheolog.

    Probleme întâmpinăm doar la noi în țară, pentru că tot o instituție a statului român nu ne recunoaște atestatele. Am lucrat în străinătate, pe șantiere arheologice din Europa, am participat la proiecte importante ale Uniunii Europene și nu am avut nicio problemă privind nerecunoașterea autorizației.

    Eu fac parte dintr-o Organizație a Arheologilor Subacvatici Europeni și toți au fost uimiți să afle ce se întâmplă în România.

    Și aceasta, cu atât mai mult, cu cât statul român a acceptat Convenția UNESCO din 2001 de la Paris, privind Patrimoniul Submers Subacvatic. Parlamentul României a adoptat Convenția în 2006 și ea este baza, fundamentul pe care se pot construi legislația și procedurile pentru arheologia subacvatică”, spune cu multă dezamăgire arheologul Cătălin Dobrinescu, despre a cărui activitate am scris mai multe informații, în acest articol.

    Interese sau dezinteres față de arheologia subacvatică? 

    Nu ar fi prima dată când România este mai catolică decât Vaticanul, iar în situația arheologilor subacvatici au apărut foarte multe ipoteze. De la interese ascunse ale anumitor instituții, până la incompetență sau dezinteresul politicienilor, toate par credibile, tocmai pentru că nimeni nu dorește să se implice să rezolve o problemă simplă, care în toate statele europene este reglementată.

    ”Nu prea a venit lumea să vorbească cu noi  și să se intereseze de acreditările pe care le avem pentru a practica arheologia subacvatică. Într-adevăr, legislația nu este foarte clară, dar nu e problema noastră.

    Noi primim niște ordine și autorizații de la Ministerul Culturii, în baza cărora trebuie să efectuăm niște cercetări arheologice, pe uscat sau sub apă. Singura entitate care ne autorizează și de care ținem cont, este Ministerul Culturii.

    Noi trebuie să facem aceste lucrări conform standardelor și procedurilor adoptate de către minister și prin legislația aflată în vigoare în România.

    Problema este că au apărut discuții în ultimii doi ani cu Centrul de Scafandri din Constanța, care consideră că trebuie să avem și o atestare de la respectiva unitate militară.

    Dar, aceasta nu este problema noastră. E o chestiune care trebuie rezolvată între cele două ministere, al Culturii și al Apărării Naționale și ar fi bine ca această situație, pentru interesul național al patrimoniului și al arheologiei să fie soluționată, dar noi nu putem să facem ceva în această privință.

    Este, mai degrabă, o problemă interministerială care trebuie rezolvată, pentru că altfel se creează confuzie în toată această situație privind arheologia subacvatică, respectiv dacă trebuie sau nu să fim atestați și de către Ministerul Apărării”, a precizat arheologul Cătălin Dobrinescu.

    Cătălin Dobrinescu: ”Simțim presiuni din anumite părți în ceea ce privește munca noastră”

    ”Au apărut mai multe materiale în ultima vreme, care pun la îndoială rigoarea științifică și profesionalismul specialiștilor Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu privire la raportul de diagnostic arheologic din zona Cazinoului din Constanța, realizat în cadrul proiectului național Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre, în zona Tomis-Cazio Constanța”, au precizat reprezentanții muzeului.

    Arheologie-in-Marea-Neagra”Simțim presiuni din anumite părți în ceea ce privește munca noastră. Sunt oameni care consideră că au o pregătire mai bună decât a noastră sau care au impresia că dacă practică diving-ul sau dacă descoperă ceva, automat devin și arheologi.

    Eu am propus Ministerului Culturii, ca, împreună cu colegii de la București, care au aceeași pregătire ca noi, să formăm un Centru Național de Arheologie Subacvatică, în subordinea ministerului, pentru că astfel am fi protejați și de anumite presiuni.

    Până una, alta, specialiștii din cadrul Muzeului de Istorie sunt cei acreditați de către Ministerul Culturii să facă astfel de lucrări de arheologie subacvatică. Și aceasta, deoarece arheologia se face de către arheologi și este o știință care necesită foarte mult timp, pregătire, lucrări în numeroase șantiere arheologice, la care participăm lună de lună și an de an.

    Sunt sigur că există o confuzie sau o neînțelegere, dar lucrurile vor fi lămurite. Noi am aplicat metodele de cercetare în conformitate cu legislația și, până acum, rezoluțiile noastre, date de specialiștii Ministerului Culturii au fost pozitive, nu există umbră de îndoială asupra cercetărilor științifice și nici asupra moralității noastre, pentru că s-a pus și problema moralității în articolele apărute în presă”, afirmă arheologul Cătălin Dobrinescu.

    România, țara în care toți se pricep la fotbal și la arheologie

    ”Referitor la anumite date care au apărut în presă, potrivit cărora nu facem cum trebuie lucrările de la Cazinoul din Constanța sau cele privind lărgirea plajelor din Mamaia, vă pot spune că noi, doar în baza autorizației emise de Ministerul Culturii ne deplasăm și facem un diagnostic arheologic non-intrusiv. Noi nu putem să facem lucrări decât în baza legii și a unor reguli impuse de către cel care apără patrimoniul submers, respectiv Ministerul Culturii.

    În baza acestor diagnostice arheologice se fac niște propuneri. S-a vehiculat că noi dăm niște certificate de descărcare, de deplasare și așa mai departe.

    Raportul acesta trece printr-un filtru, tocmai de aceea,  Ministerul Culturii are la dispoziție câteva comisii importante. Una dintre ele este Comisia Națională de Arheologie, care are 21 de arheologi cu experiență în domeniu și care analizează astfel de rapoarte, indiferent că ele sunt realizate pentru lucrări pe uscate sau submerse.

    De-abia în urma unei analize minuțioase a Comisiei Naționale de Arheologie se acceptă sau nu raportul. De asemenea, comisia poate propune modificări, iar dacă există neclarități, are dreptul să le ceară arheologilor care întreprind cercetările și diagnosticele să aprofundeze tema.

    Apoi, există Comisia Monumentelor Istorice, o altă structură importantă a Ministerului Culturii. Sunt filtre care verifică rapoartele. Noi putem să scriem orice în rapoartele noastre, însă nu ar trece, pentru că sunt specialiști care le verifică. Sistemul este creat tocmai pentru a putea să oprească un presupus abuz sau o neregulă din partea arheologilor.

    Noi avem diagnosticele acestea arheologice, valori de teren non-intrusive, care se fac pe nisip, în baza unor scanări care cuprind întreaga suprafață. Facem, de asemenea, scufundări.

    În cazul în care apar anomalii, trebuie să filmăm și să fotografiem. Apoi, analizăm toate aceste date și întocmim un raport care este înaintat ministerului și trece prin niște comisii.

    La sfârșit, după ce trec prin ochii a zeci de specialiști se dau niște decizii. Nu se poate spune că se încearcă să se ascundă ceva, din contră, noi asta ne dorim, să găsim ceva, pentru că aceasta este meseria noastră.

    În urma unor astfel de diagnostice avem descoperiri remarcabile pe platforma continentală a Mării Negre, care, la un moment dat vor fi publicate”, afirmă Cătălin Dobrinescu.

    În privința lucrărilor de la Cazinoul din Constanța, ce prevede acel raport, care este obligația arheologilor?

    ”Există un studiu de 40 de pagini, un raport la care au participat mai mulți colegi de la Muzeul din Constanța, unii arheologi, alții specializați în perioada modernă-contemporană. În acel raport se spune clar că zona este de maxim interes științific din punct de vedere arheologic și istoric.

    În condițiile acestea, noi am propus supravegherea arheologică, iar Comisia Națională, care cunoaște foarte bine Zona Peninsulară și știe că acolo sunt și pot apărea lucruri foarte importante a considerat că este cea mai bună soluție.

    Înainte să se apuce constructorul să scoată vreo piatră de acolo sau să demareze lucrările, trebuie să existe un contract de supraveghere arheologică, cu o instituție abilitată, nu știm dacă instituția noastră sau alta. Dar, condiționează prezența constructorului de cea a arheologului la fața locului, încă de la început, pentru că în zonă sunt artefacte.

    Acolo se vor ridica o parte din pietrele care au fost folosite la construcția digului vechi, pe partea dinspre mare de pe faleza de la Cazinoul Constanța. Pietrele acelea, probabil că au fost luate acum 100 de ani și din Tomis, poate au inscripții pe ele, poate găsim sub ele artefacte, de aceea s-a procedat la obligativitatea supravegherii, pentru că, dacă apar lucruri interesante, supravegherea se poate transforma în cercetare arheologică.

    Aceasta presupune o altă procedură, care blochează constructorul, prin lege, să stopeze lucrările pe un anumit perimetru. Lucrurile sunt foarte clare din punctul nostru de vedere, al Ministerului Culturii și al Comisiei Naționale de Arheologie, care au dat o rezoluție în acest sens.

    Lucrările nu au început, dar, când vor demara, vor avea arheologii la fața locului. Iar în momentul în care apar elemente, iar zona nu va fi afectată, conform Convenției UNESCO se va da o arie de protecție și vestigiile vor fi în continuare vizitate de cluburile de dive, iar turiștii vor putea să le vadă.  Ideea este să nu le scoatem din apă, pentru că este mult mai bine să le păstrăm în mediul lor”, a mai spus Cătălin Dobrinescu.

    Arheologia este o știință, însă se creează o confuzie între partea de cercetare, cea de recreațional și partea militară

    Trebuie să ținem cont de faptul că arheologia este o știință, iar în activitatea arheologilor se află ani de muncă, de bibliotecă, de șantiere.

    ”Noi avem ani întregi adunați pe șantierele arheologice, bătuți de vânt, pe apă, sub apă, pe uscat, iarnă, vară, pentru că arheologia este o știință cumulativă.

    Nu poate un scafandru să se ocupe de arheologie. Scafandrii, centrele de dive, chiar și scafandrii militari, toți putem lucra împreună, să dezvoltăm proiecte culturale împreună. Noi suntem deschiși către ceilalți care fac scufundări, recreaționale sau militare și să dezvoltăm ceva pentru orașul nostru. Nu suntem împotriva acestor centre, dar este ca și cum noi, niște civili, niște cercetători, ne ducem către Centrul de Scafandri și le spunem cum să facă treaba lor militară.

    Se creează o confuzie între partea de cercetare, cea de recreațional și partea militară. Aici, lucrurile trebuie reglementate de către ministere, pentru lucrurile acestea nu fac bine nimănui. Începem să ne contestăm între noi, în condițiile în care lumea științifică este deschisă pentru conlucrare cu celelalte entități.

    De aici apar reclamații, suspiciuni, oameni care consideră că ei sunt cei mai buni în domeniul acesta.

    Este ca și cum un pacient ar trebui să aleagă dacă preferă să îl opereze brancardierul sau un medic specialist, pentru că așa se pune problema în privința arheologiei subacvatice.

    Trebuie să lăsăm arheologia arheologilor, pentru că, dacă amestecăm meseriile și fiecare contestă calificarea celuilalt, acest lucru nu duce la nimic bun”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arheologul subacvatic Cătălin Dobrinescu.

    În condițiile în care aceste nereguli și conflicte afectează deja activitatea arheologilor subacvatici din Constanța, sperăm că autoritățile abilitate vor lua rapid o decizie și vor reglementa situația, așa cum este legiferată în toate statele europene, fără să existe presiuni asupra cercetătorilor, a căror muncă este recunoscută.

  • Nava-școală Mircea, un simbol al Constanței, alături de Cazinou

    Nava-școală Mircea, un simbol al Constanței, alături de Cazinou

    Nava-școală Mircea este impresionantă atât prin arhitectura sa, cât și prin istoria ei, care se întinde pe mai bine de 8 decenii. Velierul Mircea reprezintă un punct de interes pentru turiștii care ajung în Constanța și îi fascinează pe aceștia, cam în aceeași măsură în care îi atrage și Cazinoul. Nici nu ar fi de mirare, pentru că ”Mircea” este cea mai longevivă, mai fotografiată și mai admirată navă din serviciul Marinei Române. De 82 de ani strâns multe povești marinărești și îi emoționează până la lacrimi pe românii de peste hotare, atunci când ajunge în porturi străine.

    Nava-școală Mircea și Cazinoul din Constanța, atracții importante pentru turiști

    ”Cred că după Cazinoul din Constanța, următorul punct de interes pentru românii care ajung în orașul de la malul mării este nava-școală Mircea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, comandantul velierului, Mircea Târhoacă.

    nava-scoala-mircea-cu-velele-ridicateSute de mii de persoane, impresionate de măreția și de forma navei au urcat la bordul  ei de-a lungul timpului. Oamenii vor să afle cum trăiesc marinarii pe vas, cum se instruiesc studenții și cadeții la bordul navei, ce propulsie are sau cu ce viteză merge.

    cazinoul-din-constanta-simbol-al-orasuluiPentru mulți turiști, simbolul Constanței este Cazinoul, o clădire spectaculoasă, care a strâns numeroase povești în istoria sa îndelungată. Un alt simbol însă, este nava-școală Mircea, puțin mai tânără decât Cazinoul, dar care prezintă un interes deosebit pentru copii și adulți deopotrivă.

    ”Oamenii sunt încântați să vadă că pe nava-școală Mircea sunt diverse categorii, de la ofițeri, la maiștri militari, soldați, elevi și studenți. Toți lucrează ca o mașină, ca o echipă, împreună, pentru a putea aduce nava cu bine acasă. Aici nu este vorba doar de un comandant sau de un mecanic, sunt aproape 200 de persoane, iar întreg echipajul face ca nava-școală Mircea să se întoarcă de fiecare dată cu bine în țară”, am aflat de la comandantul navei, Mircea Târhoacă.

    Nava-școală Mircea, locul în care s-au cununat religios doi români stabiliți în SUA

    Nava-școală Mircea îi impresionează atât pe turiștii care ajung în Constanța, care o vizitează, în special de Ziua Marinei Române, cât și pe românii stabiliți pe alte meleaguri.

    romani-diaspora-la-nava-scoala-mircea”Atunci când ajunge într-un port străin, nava-școală Mircea le trezește emoție oamenilor care poartă România în suflet. Aceștia sunt impresionați când ridicăm pavilionul navei, când văd drapelul României sau când se cântă imnul național.

    În 2009, când nava a traversat pentru a treia oară Oceanul Atlantic și a fost ultima dată în Statele Unite, a participat în Portul Boston la regata maritimă ”Tall Ships Atlantic Challenge”. O familie de români de acolo a decis să se cunune religios, la bordul navei.

    casatorie-religioasa-pe-nava-scoala-mirceaComandantul și-a putut da acordul, deoarece ambarcațiunea reprezintă un teritoriu național. Cei doi erau deja căsătoriți, dar cununia religioasă a fost ținută de preotul militar român, pe care noi îl aveam la bord și a oficiat slujba pe vas.

    Nu știu dacă s-a mai întâmplat și în alte situații, dar în momentul respectiv eram la bord. De atunci încoace nu a mai avut loc un astfel de eveniment, dar vă pot spune că nava-școală Mircea, atunci când sosește într-un port străin trezește admirație și niște emoții foarte puternice.

    Am trăit un astfel de sentiment în anul 2017, când nava a acostat în portul spaniol Palma de Mallorca. Preotul român de la parohia din Palma, Niculiță Doboș, a organizat pentru enoriașii de acolo, o vizită la bordul navei.

    În perioada în care vasul urma să ajungă în port a fost un atentat în Spania și condițiile de siguranță au fost ridicate la un nivel superior, astfel că sosirea vizitatorilor la navă se făcea mai greu.

    nava-scoala-mirceaCând am vrut să ieșim din port ne-am întâlnit cu un grup de români îmbrăcați în costume naționale, cu copii, părinți și cu steaguri și a fost un moment sublim. I-am adus la bordul navei-școală Mircea, unde părintele paroh a ținut o slujbă religioasă. Împreună cu religia, cu ortodoxia, noi am încercat să conectăm populația românească de pe alte meleaguri pe care nava a ajuns”, a povestit comandantul Mircea Târhoacă.

    Nava-școală Mircea nu este Bricul Mircea, deși mulți o numesc așa

    Istoria modernă a Marinei Române a apărut după Unirea Principatelor Române. Atunci, s-a luat decizia achiziționării unei nave de instrucție. În 1882 s-a comandat un bric, o navă cu o lungime 36 de metri și cu doi arbori.bricul-mirceaNava-școală Mircea, în schimb, este un velier clasa A tip bark, cu trei arbori, cu o înălțime de 44 de metri, și o lungime de 82 de metri. Cele 23 de vele au o suprafață totală de 1.850 de metri pătrați și sunt spectaculoase în momentul în care le vedem ridicate.

    Nava poartă numele voievodului Mircea cel Bătrân, denumit ”Domn până la Marea cea mare”. Sub domnia sa, navigația și comerțul efectuate pe mare au cunoscut o mare dezvoltare.

    nava-scoala-mircea-galion-mircea-cel-batranNava-școală Mircea are în prova, sub bompres, un galion care îl reprezintă pe domnitorul Mircea, îmbrăcat cu bluză albastră și mantie roșie. El poartă pe cap coroana, un simbol al domniei sale în Țara Românească.

    ”Vechiul Bric Mircea, de care toată lumea a auzit, a predat ștafeta noii nave-școală Mircea, în anul 1939, pe 18 mai, când aceasta a intrat în Portul Constanța și a fost salutată de toate celelalte vase care erau la momentul respectiv în port. Vechiul Bric Mircea a fost retras din utilizare și transferat pe un braț al Dunării, la Brăila.

    Din păcate, el nu mai există, mai sunt doar pozele și amintirile celor care au trecut pe acolo și l-au văzut. În anul 1944, în aprilie, de Paști, a fost distrus în urma unui bombardament al aviației sovietice.

    La acea vreme, bricul era transformat în navă-spital, era vopsit în alb și avea o cruce roșie mare pe el, fiind o țintă foarte ușoară în portul de la Brăila. Nava era din lemn, căptușită cu plăci din metal și a luat foc în timpul bombardamentului. Bricul Mircea fusese construit într-un șantier naval din Anglia, de la care, Marina Română Regală din perioada respectivă a achiziționat în acea perioadă, foarte multe nave”, povestește comandantul navei-școală Mircea, Mircea Târhoacă.

    Nava și echipajul nu au avut întotdeauna zile ușoare

    Nava-școală Mircea a trecut prin multe furtuni, în timpul marșurilor efectuate. Din fericire, de fiecare dată când a plecat din Portul Constanța, velierul a reușit să revină cu bine.

    ”În 1965 nava a fost trimisă la reparat, în șantierul care a construit-o. De obicei, o ambarcațiune trebuie să aibă o reparație capitală, cam la 20-25 de ani. Velierul a fost trimis atunci, într-o perioadă în care vremea nu era deloc prielnică pentru ca acesta să străbată mările respective.

    Traversa Golful Biscaya și se îndrepta spre Portul Hamburg, zona în care este șantierul naval care a construit nava în 1939. Se întâmpla în lunile ianuarie, februarie și a prins o furtună mare, în timpul căreia foarte multe nave comerciale s-au scufundat.

    Nava-școală Mircea a dus o luptă cu stihiile vremii și, deși nu avea o stare tehnică foarte bună în acel moment, a reușit să se mențină pe linia de plutire, cu ajutorul celor două remorchere românești care o însoțeau.

    Au reușit să ajungă în Portul Brest, unde au fost efectuate mici reparații, cu sprijinul Marinei Franceze, pentru a-și putea continua marșul către Hamburg. În 1966, după ce a fost readusă într-o stare bună, nava s-a întors în țară. După 10 ani, ”Mircea” a traversat pentru prima dată Oceanul Atlantic, participând la Bicentenarul Statelor Unite.

    Velierul Mircea – o navă și 14 comandanți

    Până la în prezent, velierul Mircea a avut 14 comandanți de-a lungul celor 82 de ani, de când nava a intrat în serviciul Marinei Române. Ei au avut grijă ca ambarcațiunea să reziste până în zilele noastre.

    Nava-școală Mircea nu a avut până acum un comandant femeie, dar nu este timpul pierdut.

    comandantul-navei-scoala-mircea-mircea-tarhoaca”În ultimii 20 de ani, Marina Română a școlarizat foarte multe doamne, care s-au pregătit și pe nava noastră. Am întrebat-o acum câțiva ani pe o colegă care era ofițer de marină și făcea parte din echipajul navei-școală Mircea, cum ar fi un echipaj format numai din femei. Ea a fost destul de reticentă și  a răspuns: ”Nu știu cât de bine ne-am înțelege noi, femeile, între noi.”

    Acum doi ani am întâlnit o navă soră a navei-școală Mircea, nava școală a Pazei de Coastă Americane, U.S. Coast Guard Eagle, în Portul Scheveningen, lângă Haga, în Olanda și ofițerul secund al acesteia era o doamnă”, am aflat de la comandantul Mircea Târhoacă.

    Noile tehnologii și prognozele avansate oferă mai multă siguranță navelor

    Comandantul navei-școală Mircea spune că nu s-a confruntat cu provocări majore, în timpul marșurilor efectuate în ultimii ani.

    ”Prognozele meteo pe care le recepționăm și le interpretăm, ne ajută foarte mult pentru a alege traseul optim de navigare, astfel încât să nu punem nava și echipajul în primejdie. Nu mai poți fi luat prin surprindere la fel de ușor cum se întâmpla acum 20 de ani, 50 sau 100 de ani.

    bricul-mirceaNava, în decursul existenței sale a suferit mai multe modificări și modernizări. În fiecare an se întâmplă ceva bun. De exemplu, comanda de navigație este intrată în exploatare acum doi ani, echipamentele sunt moderne și interconectate între ele și sunt conectate la sistemele de comunicație prin satelit. Avem telefon, internet, fax, primim prognoze meteo, exact cum se întâmplă în orice instituție din România, așa primim și noi, informațiile, pe mare”, am mai aflat de la comandantul Mircea Târhoacă.

    Botezul marinarilor, o tradiție care nu s-a pierdut nici în sec. XXI

    Există multe mituri și povești marinărești legate de botezul navigatorilor. Cum se desfășoară acesta pe nava-școală Mircea, am aflat de la comandantul acesteia, Mircea Târhoacă.

    ”Pentru a crea o conexiune cât mai bună, pentru a diversifica activitățile, pentru a sparge monotonia de zi cu zi, deoarece distanța între două porturi poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni, organizăm astfel de activități, pentru a schimba starea cadeților și a echipajului.

    instructie-nava-scoala-mirceaPot spune că și eu am primit acest botez. Este o activitate în care studentul ia cunoștință cu o tradiție veche marinărească, în care gustă apa de mare și Zeul Neptun îi dă binecuvântarea, pentru a deveni un destoinic slujitor al mărilor.

    arborada-nava-scoala-mirceaÎn timpul botezului, cadeții nu sunt aruncați în apă, totul se desfășoară la bordul navei. Ei sunt udați, stropiți cu furtunul, cu găleata, ghiordelul sau cu alte obiecte marinărești pe care le avem la bord.

    bote-marinari-nava-scoala-mirceaNu este nimic agresiv sau umilitor, e o experiență la care tinerii participă în mod benevol. Dacă această activitate i-ar stânjeni, ei pot renunța, dar vă pot spune că își doresc lucrul acesta și apoi se simt mult mai ușurați. Este o experiență de viață a marinarilor”, spune comandantul Mircea Târhoacă.

    ”Mircea”, un velier cu multe povești

    La începutul lunii septembrie 1944, nava-școală ”Mircea” și alte nave românești au fost preluate de sovietici sub formă de captură și încadrate în flota proprie din Marea Neagră. În urma repetatelor intervenții ale autorităților române, oficialitățile sovietice au decis ca nava-școală să fie retrocedată României.

    regele-mihai-i-pe-nava-scoala-mirceaAstfel, doi ani mai târziu, pe 27 mai 1946, s-a desfășurat în Portul Constanța, festivitatea de preluare a navei-școală ”Mircea”, de la echipajul sovietic și reîncadrarea ei în Marina Română. La ceremonialul retrocedării au participat din partea țării noastre, Regele Mihai I, membri ai guvernului, reprezentanți ai armatei și Marinei Militare, ofițeri superiori sovietici, precum și un public numeros public.

    Fotografiile ne-au fost oferite de Forțele Navale Române și de comandantul navei-școală ”Mircea”, Mircea Târhoacă.

  • #stamacasa și ne plimbăm virtual, pentru că vine Constanța la noi

    #stamacasa și ne plimbăm virtual, pentru că vine Constanța la noi

    Constanța sub amenințarea COVID-19 ne arată de aproape o lună, cea mai tristă față a ei. Pe străzile pustii nu-i nici țipenie de om, pentru că #stamacasa, iar cei care își iau totuși inima în dinți și ies din casă poartă măști, așa cum numai în filme am văzut. Probabil, doar în vremea celor două războaie mondiale orașul de la malul mării a mai fost atât de gol și lipsit de viață. Este frustrant să nu poți ieși din casă fără să dovedești că ai o urgență reală. N-am mai trăit așa ceva și e greu de înțeles că nu putem merge aiurea, fără motiv, prin oraș, să admirăm copacii înfloriți și să ne plimbăm pe malul mării. Tocmai de aceea, îți propun să facem împreună un tur virtual prin Constanța, să vizităm castele și muzee, să îi aflăm poveștile din alte secole.

    În centrul vechi din Constanța, doar Ovidiu mai stă fără mască

    Constanta-Coronavirus-oras-pustiuM-am plimbat zilele trecute prin zona peninsulară, un loc pe care niciodată nu l-am văzut părăsit. În piață, doar Ovidiu stă netemător, fără mască și observă liniștit cum puținii trecători trec grăbiți, speriați și bine echipați.

    Constanta-coronavirus-izolare-oras-pustiuPar îndepărtate vremurile în care terasele erau pline, iar copiii cu role și biciclete  dădeau culoare și viață centrului vechi. Arareori își mai face simțită prezența câte un constănțean care își plimbă animalul de companie, pe care îl trage de lesă pentru a ajunge cât mai repede acasă sau câte un credincios care merge să roage la biserică.

    Constanta-coronavirus-izolare-oras-pustiuEi bine, dacă nu ne putem plimba liniștiți prin oraș, m-am gândit că n-ar fi rău să vină Constanța la tine, să îi afli legendele și să îi cunoști mai bine clădirile de patrimoniu.

    Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, un monument emblematic

    Pentru că pornim incursiunea de lângă statuia lui Ovidiu, este bine să știm că Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, situat chiar în spatele statuii marelui poet, a fost construit cu destinația de Palat comunal. La acea vreme, orașul de la malul mării era o comună urbană, iar imobilul care veghează Piața Ovidiu a fost terminat în anul 1921.

    Muzeul de Istorie ConstantaClădirea a funcționat până în 1977 ca primărie, după care a devenit sediu al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Puțini știu însă faptul că arhitectul impozantei clădiri de patrimoniu este Victor G. Ștefănescu, cel care a contribuit și la proiectarea Moscheei Carol I și a Palatului Regal, alături de Gogu Constantinescu. Instituția de cultură găzduiește mii de vestigii ceramice, statuare, epigrafice sau numismatice, toate menite să ateste locul anticului Tomis în istoria veche a ţării.

    Carol I, moscheea construită la cererea regelui care îi poartă numele

    La câțiva pași de Muzeul de Istorie ne sare în ochi cupola Moscheei Carol I, care se înalță semeață spre cer. Povestea lăcașului de cult musulman din Constanța are o vechime de 111 ani. Moscheea Carol I a fost construită la solicitarea regelui al cărui nume îl poartă, în semn de omagiu pentru comunitatea musulmană din Constanța, foarte numeroasă la acea vreme.

    Moscheea Carol IMai mult decât atât, la inaugurarea lăcașului, în 1910, a participat și familia regală, alături de reprezentanții cultului musulman din România. Practic, este singura geamie care nu are o denumire musulmană, iar credincioșii o numesc ”Kral camisi” sau ”Geamia regelui”. Minaretul reprezintă o atracție pentru turiștii și constănțenii care își fac curaj și urcă cele 140 de trepte înguste, dispuse în spirală.

    Moscheea Carol I ConstantaDin balconul circular, de unde muezinul îi cheamă pe credincioșii musulmani la rugăciune, cei care au reușit să urce toate treptele pot vedea marea și au o perspectivă mai largă asupra centrului vechi al Constanței. În plus, poate fi observată de aproape cupola superbă, deasupra căreia stă mândră semiluna, simbolul Islamului.

    Ion Jalea, muzeul dedicat artistului care a sculptat cu o singură mână

    În zona veche a Constanței, pe B-dul Elisabeta, într-un superb imobil de patrimoniu cu coloane în stil brâncovenesc și o terasă fantastică, de pe care se vede marea până la Pavilionul Regal, găsim multe dintre lucrările artistului Ion Jalea.

    Sculpturi Ion JaleaUn sculptor reprezentativ pentru Dobrogea, Ion Jalea, deși și-a pierdut brațul stâng în Primul Război Mondial, chiar la începutul carierei, a făcut abstracție de handicapul său și a realizat opere impresionante. Jalea a rezistat și a reușit să aibă comenzi remarcabile, fiind unul dintre marii autori de monumente din țara noastră.

    Arcasul Ion JaleaUna dintre ele, grupul statuar Regina Elisabeta poate fi văzută în timpul plimbării pe faleza Cazinoului. Cea de-a doua se intitulează ”Arcașul” și se află în fața Muzeului Ion Jalea, de pe Bulevardul Elisabeta.

    Cazinoul din Constanța și istoria lui zbuciumată

    Cea mai cunoscută și mai apreciată clădire a orașului de la malul mării este Cazinoul din Constanța. Vestea bună este că toate instituțiile au semnat avizele necesare începerii lucrărilor de reabilitare, astfel că, acestea ar putea demara de săptămâna viitoare, dacă și reprezentanții Companiei Naționale de Investiții își dau acordul.

    Cazino ConstantaSingura clădire din Constanța construită exclusiv în stil art-nouveau, atât la interior cât și la exterior, a fost distrusă și în timpul bombardamentelor din Primul și Al Doilea Război Mondial, însă, în ciuda problemelor economice, imobilul a fost restaurat. Cazinoul din Constanța este original și unic în lume, pentru că a fost ridicat pe o porțiune de teren extrasă din mare. Înainte de începerea lucrărilor, orașul se termina sus, unde acum este Bulevardul Regina Elisabeta, iar în locul în care se află acum faleza și Cazinoul, era marea.

    Cazino ConstantaPromenada de la malul mării pe care ne plimbăm cu drag, constănțeni și turiști deopotrivă, a fost un proiect grandios conceput de prefectul acelor vremuri, Scarlat Vârnav. Anghel Saligny a fost cel care a avut curajul să îl pună în operă începând din 1903. Saligny coordona atunci lucrările de construcție ale Portului Constanța.

    Cazino ConstantaPentru a fi realizată faleza din fața Cazinoului, a fost nevoie atât de geniul său și de experiența inginerilor portului, cât și de utilajele care au fost aduse din port cu această ocazie, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

    Cazino ConstantaLa începutul secolului trecut, balurile erau principalul mod de distracție pentru constănțeni și turiști. La Cazino, oamenii dansau, socializau, se întâlneau, se puneau la cale căsătorii, se cunoșteau persoane din diferite categorii sociale.

    Eminescu, Marea Neagră și Constanța veche

    Dacă ne plimbăm pe faleza Cazinoului din Constanța putem observa și grupul statuar Mihai Eminescu și Veronica Micle. Poetul iubea marea și a scris mult despre ea, chiar înainte să o vadă. El a ajuns pentru prima dată în Constanța în vara anului 1882 și a stat la mansarda Hotelului D’Angleterre, care era situată pe două laturi, pentru că, spunea el, ”pot vedea marea din două direcții”.

    Ziua lui Mihai EminescuMai târziu, în 1906 a fost demolat, iar pe locul său s-a construit un alt hotel celebru, care a rezistat până în ziua de astăzi, ”Regina” cum s-a numit inițial, iar ulterior a fost denumit ”Intim”, nume pe care monumentul istoric îl poartă și în  prezent. Hotelul a fost proiectat de marele arhitect Daniel Renard, cel care a realizat și Cazinoul din Constanța, am aflat de la directorul Muzeului de Artă, Doina Păuleanu.

    Rasarit Plaja Modern ConstantaÎn timp ce se afla în Constanța, poetul îi scria Veronicăi Micle că marea îi creează senzația unei ”nemărginiri pururea mișcate”. Sunt trei scrisori pe care Eminescu i le-a scris iubitei sale din mansarda hotelului de la mare, în care poetul a stat timp de 10 zile.

    Hotel IntimEl îi spunea Veronicăi că i-ar plăcea să contemple această nemărginire alături de ea, femeia vieții sale. În cele trei scrisori de dragoste pe care i le-a scris iubitei lui, Eminescu precizează și câteva informații despre Constanța acelor vremuri, despre care, printre altele, preciza că este un orășel foarte mic.

    Farul Genovez, monumentul care în 160 de ani nu a ratat niciun răsărit

    De pe faleza din Constanța putem observa și Farul Genovez, care veghează de 160 de ani zona Peninsulară a Constanței și are o poveste foarte interesantă.

    Farul Genovez ConstantaFarul Genovez era atât de important, încât, la un moment dat, strada pe care era amplasat îi purta numele. Clădire emblematică a Constanței, farul a funcționat timp 53 de ani, între 1860 și 1913 și a fost declarat stins, după ce rolul de ghidare a navelor spre Portul Constanța i-a revenit Farului Carol I, amplasat în capătul digului din port.

    Farul Genovez ConstantaFarul Genovez a fost reaprins la începutul anului 2020, după 107 ani în care nu a mai luminat, însă becurile monumentului istoric au doar un rol decorativ.

    Palace, hotelul de lux construit pentru jucătorii de la Cazino

    Hotelul Palace a fost legat de construcția Cazinoului din Constanța. De fapt, era o parte integrantă a exploatării Cazinoului, al cărui cesionar era obligat să construiască un hotel cu 200 de camere, la cel mai înalt standard al unităților de cazare din acele vremuri.

    Hotel Palace ConstantaPalace avea foarte multe facilități, pentru că a devenit un loc de lux, un spațiu de elită, în care ajungeau oamenii bogați ai Europei, care jucau la Cazinoul din Constanța.

    Hotel Palace ConstantaInaugurat în 1914, la 4 ani după deschiderea Cazinoului, hotelul avea multiple facilități pentru turiști. Fiecare cameră avea mobilier foarte scump și era dotată cu propria baie, exista încălzire centrală și iluminat electric.

    Hotel Palace ConstantaTotul făcea parte din acea bunăstare pe care o oferea frumoasa epocă Belle epoque participanților săi, în acele zile extraordinare, premergătoare primei mari tragedii a secolului trecut, care a fost Primul Război Mondial.

    Vila Șuțu, un imobil de patrimoniu cu parfum oriental

    Impozantă și misterioasă, situată în apropierea hotelului Palace, vila Șuțu, cu parfumul și decorațiunile ei orientale, ne amintește de vremurile în care Dobrogea se afla sub stăpânirea otomană. O putem vedea în toată splendoarea ei, dacă o privim de pe plaja Modern din Constanța. Frumoasa clădire stă semeață, cocoțată pe malul de pământ care împrejmuiește plaja, denumită pe vremuri ”Golful pescarilor”, loc transformat acum într-o zonă de promenadă.

    Vila Sutu ConstantaMihail Șuțu, proprietarul inițial al casei și-a dorit o construcție cu elemente specific orientale. Sacnasiul, de pildă sau balconul închis, era necesar în Orient, pentru că acolo stăteau cadânele și puteau să privească în stradă, fără să fie văzute, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

    De asemenea, elementele orientale alcătuite dintr-o serie de arcade, decorațiunile și ornamentele din faianță, consolele largi și chiar domul, toate ne duc cu gândul la palatele orientale și la poveștile din ”1001 de nopți”.

    Vila Sutu ConstantaClădirea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar la acea vreme era singurul imobil de pe țărmul de est. Ulterior au apărut și alte construcții, care, însă, nu au avut un fundament de piatră așa cum a fost proiectată vila Șuțu.

    Cuibul reginei, cadoul inginerilor din Portul Constanța pentru familia regală

    Despre Cuibul Reginei, clădirea care găzduiește în prezent Muzeul Portului Constanța, s-au scris multe povești romanțate. Probabil, acesta este și motivul pentru care unii au propus să se oficieze căsătorii pe terasa Cuibului reginei.

    Cuibul Reginei Portul ConstantaMulți dintre noi am citit că Regele Carol I i-a făcut cadou această reședință, soției sale Elisabeta. De fapt, căsuța modestă din port a fost construită de către Anghel Saligny și inginerii săi, în semn de omagiu față de familia regală, am aflat de la directorul Muzeului Portului Constanța, George Varsami. El spune că sub nicio formă Carol I nu ar fi cerut să i se construiască ceva, iar dacă ar fi solicitat acest lucru, nu era ridicată o clădire extrem de modestă. Pavilionul Regal era, de fapt, o cabană din lemn susținută pe o consolă de fontă, așezată pe un picior din piatră. Se spune că avea formă de navă, deoarece dădea senzația de plutire.

    Cuibul Reginei Portul ConstantaCuibul reginei a fost construit în anul 1909 și a reprezentat un omagiu adus de inginerii constructori de la vremea respectivă pentru familia regală, în special pentru Regele Carol I. Acesta, deși nu iubea marea, a realizat importanța economică a portului și i-a convins pe toți liderii români din acea vreme să se construiască un port în Constanța. Deși familia regală avea un Palat regal în Constanța, Regina Elisabeta se simțea înstrăinată în acea clădire. Ea spunea că este prea departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, după ce acesta le-a fost dăruit. Cuibul a fost construit în 1909, iar în 1927 a ars din cauza unui scurt-circuit. El a fost reconstruit din cărămidă și beton, între anii 1928-1929.

    Gara Maritimă, clădirea de patrimoniu din Portul Constanța

    Pe lângă Cuibul Reginei, Gara Maritimă este un alt monument de patrimoniu din Portul Constanța. Clădirea, construită între anii 1931-1933, a fost inaugurată oficial în august 1934 cu ocazia Zilei Marinei, în prezența Regelui Carol al II-lea și a altor oficialități.

    Gara Maritima Portul ConstantaÎn urmă cu mai bine de 85 de ani, când traficul de persoane în port și liniile maritime erau în creștere, autoritățile de la acea vreme au considerat că se impune construirea unei gări maritime, care să asigure condiții optime pentru desfășurarea acestor activități.

    Gara Maritima Portul ConstantaGara Maritimă din Portul Constanța a fost proiectată de arhitectul Gheorghe Brătescu. La acea vreme, imobilul a ridicat câteva probleme tehnice legate de infiltrațiile de la subsol, dar au fost rezolvate ulterior și s-a realizat o Gară Maritimă modernă.

    Gara Maritima Portul Constanta Erau câteva linii ferate, care există și acum, însă nu mai sunt funcționale, iar călătorii erau aduși cu trenul până în fața gării. În faza inițială, clădirea avea un restaurant, diferite compartimente și toate facilitățile de care un turist avea nevoie. Din 1934 până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, au existat numeroase linii de pasagere, care făceau legătura între Constanța și diferite porturi ale lumii.

    Silozurile proiectate de Saligny funcționează de 110 ani

    În incinta Portului Constanța tronează cele trei silozuri proiectate de inginerul Anghel Saligny, în urmă cu mai bine de un secol. Ridicarea lor a reprezentat o provocare din punct de vedere tehnic și au fost folosite materiale de construcție neutilizate până atunci. Lucrările de modernizare au început oficial în 1896 în Portul Constanța, spune Marian Samoilă, documentarist în cadrul Muzeului Portului.

    Silozuri Port Constanta Anghel SalignyÎn 1909, a fost inaugurată o parte din ansamblul de 4 silozuri proiectate inițial. Deși în planurile lui Saligny apar cele 4 silozuri, într-un final au fost construite doar trei. La inaugurarea acestora, a participat inclusiv Regele Carol. Nu a lipsit de la eveniment nici Anghel Saligny, întemeietorul școlii inginerești în domeniul construcțiilor din România, cel care a realizat multe proiecte în Portul Constanța.

    Silozuri Port Constanta Anghel SalignyFaptul că silozurile din Portul Constanța funcționează și în prezent, dovedește că fost o construcție de calitate. Puține obiective rezistă atât de mult timp, în condițiile unei utilizări intensive. Traficul de cereale din Portul Constanța a fost deosebit de intens înainte de 1989. Vagoanele, modul de descărcare și încărcare a acestora, toată linia tehnologică din acea vreme există și acum. Pe lângă faptul că în prezent intră și tiruri în port, în rest, există aceeași tehnologie de încărcare și descărcare, aceleași benzi care merg către nave, mi-a mai dezvăluit documentaristul Marian Samoilă.

    Palatul Regal din Constanța

    Prima reședință regală a fost construită în Constanța începând cu anul 1903, de către autoritățile centrale. Palatul a fost ridicat pentru familia regală, care a venit frecvent în orașul de la malul mării din anul 1905, până la moartea Regelui Carol I. Palatul regal a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez, ale cărui planuri au fost modificate de Daniel Renard, cel care a realizat Cazinoul din Constanța.

    Ziua DobrogeiEl a introdus elemente ale stilului art-nouveau: un balcon tip foișor, turnul din colț, terasa cu geamuri înalte și linii curbe, menite să atenueze unghiurile. Reședința regală a fost achiziționată după Primul Război Mondial de Ministerul Justiției și o perioadă a fost sediul Curții de Apel. În prezent, clădirea este monument istoric de interes național și în cadrul ei funcționează Tribunalul Constanța. Regina Elisabeta se simțea însă înstrăinată în acel palat, care i se părea că este departe de mare și a optat pentru Pavilionul regal, pe care l-a primit câțiva ani mai târziu în dar, de la inginerii care au construit Portul Constanța.

    Castelul din Mamaia, reședința în care Regina Maria nu a locuit

    La Vila Regală sau Castelul Regal din Mamaia și-au petrecut vacanțele de vară regine, regi și prințese. Frumoasa construcție a fost reședința de vară pentru Regele Ferdinand, Prințesa Elena, mama Regelui Mihai și apoi pentru Regele Carol al II-lea. Este adevărat, acum se află într-o stare avansată de degradare în interior, deoarece de ani buni apa s-a infiltrat prin acoperișul a cărui țiglă este spartă și multe tavane stau să cadă.

    Castelul Reginei MariaSă ne întoarcem însă în timp cu aproape 100 de ani, pentru că este interesant cum s-a ajuns ca în Mamaia, un ținut nisipos, aproape pustiu la acea vreme, situat între mare și Lacul Siutghiol, să fie construit un castel regal. Am aflat de la criticul și istoricul de artă Doina Păuleanu, că Regina Maria s-a plimbat într-o zi pe malul Mării Negre și s-a îndrăgostit de acea zonă, denumită atunci ”Băile Mamaia”, astfel că a decis să construiască un castel de vară, în care să își petreacă timpul.

    Csetlul Reginei MariaLucrările au început în anul 1923 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Este uimitor faptul că regina nu a locuit nici o zi în castel, deși s-a implicat în construcția lui și a verificat permanent lucrările, a realizat planuri, schițe și proiecte. De câte ori mergea să verifice stadiul imobilului, regina mergea cu calul său preferat în galop pe plaja lată și îi plăcea să simtă adierea brizei. Majestatea sa a descoperit ulterior Balcicul, de care s-a îndrăgostit iremediabil. A ridicat și acolo un castel, care a devenit locul său preferat pentru vacanțele de vară.

    Castelul Reginei MariaPractic, Băile Mamaia, cum se numeau pe atunci, s-au dezvoltat după ce Regina Maria a cerut să fie construit frumosul castel regal în actuala stațiune. E greu să ne imaginăm acum, când unitățile de cazare sunt lipite una de cealaltă, că în urmă cu un secol, nu existau hoteluri în Mamaia. Până în anul 1960, când a fost construit Rex, primul hotel din Mamaia, în stațiune erau ridicate doar cabane din lemn. Era frecventată doar de oamenii cu bani și avea chiar la acea vreme autobuze decapotabile care transportau turiștii. Abia după anul 1960, Mamaia a devenit una dintre cele mai căutate stațiuni turistice și a fost denumită ”Perla litoralului românesc”.

    În zona peninsulară a Constanței afli o poveste la fiecare pas

    Zona peninsulară este singurul loc din Constanța care te transpune, fără niciun fel de artificiu, într-un alt secol. Aici, poți visa cu ochii deschiși în timp ce afli legende cu împărați, regi și regine. În centrul vechi, nu te surprinde nici măcar prezența vreunei doamne care se plimbă printre străduțele înguste într-o elegantă rochie cu crinolină, în timp ce ține o umbrelă cu o broderie delicată în mână, pentru a se feri de soare.

    Faleza CazinoTuriștii, dar și constănțenii sunt încântați să afle poveștile galeriilor rămase din perioada romană, care împânzesc toată Peninsula sau pe cele ale monumentelor istorice, în care au locuit numeroase personalități. Poveștile din bătrâna Cetate Tomis și imobilele ridicate în secolele trecute de greci, englezi, armeni sau turci, practic, formează un puzzle extrem de interesant, fără de care, Constanța și-ar pierde farmecul și ar fi foarte săracă.

    Turul virtual prin Constanța se încheie aici, dar dacă știți și voi povești frumoase le puteți scrie într-un comentariu. Așteptăm cu toții să se încheie cât mai repede perioada de izolare și să ne plimbăm la pas pentru a observa cu mai multă atenție toate aceste obiective turistice. Sănătate multă tuturor!

  • Cazinoul din Constanța va fi restaurat pentru a cincea oară în 110 ani

    Cazinoul din Constanța va fi restaurat pentru a cincea oară în 110 ani

    Cazinoul din Constanța, cel mai fotografiat și mai admirat obiectiv turistic din orașul de la malul mării va fi restaurat din acest an. Lucrările vor dura 30 de luni, iar valoarea totală a proiectului este de 111 milioane de lei. În cei 110 ani de existență, clădirea a mai fost reabilitată de patru ori, cel mai grav avariată fiind în timpul bombardamentelor din cele două războaie mondiale.

    Cazinoul din Constanța va fi restaurat pentru a cincea oară

    Nu este pentru prima oară când Cazinoul din Constanța se află într-o stare avansată de degradare. Imobilul a fost restaurat prima oară la puțin timp după ce a fost pus în funcțiune. În timpul Primului Război Mondial, clădirea-simbol a Constanței transformată în spital de campanie a fost bombardată. Reparațiile s-au făcut destul de târziu, deoarece se considera că reabilitarea edificiului este un lucru minor sau frivol, în condițiile în care erau necesare investiții majore pentru multe alte obiective afectate, a declarat pentru Discover Dobrogea directorul Muzeului de Artă Constanța, Doina Păuleanu.

    Cazino Constanta O altă reparație capitală a fost făcută în 1935, fiind coordonată chiar de către arhitectul clădirii, Daniel Renard. Apoi, după cel de-al Doilea Război Mondial a fost reabilitat din nou Cazinoul, deoarece clădirea fusese deteriorată în timpul războiului și în prima perioadă a comunismului. Ultima restaurare majoră s-a făcut în anii 1988-1989, nu neapărat din pricina stării precare de conservare a edificiului, ci în ideea că acea zonă a Constanței urma să intre într-un circuit închis, a mai spus Doina Păuleanu. Nu a mai fost implementat acel circuit, pentru că între timp a venit Revoluția din 1989, iar de atunci clădirea de patrimoniu nu a mai fost conservată sau restaurată, motiv pentru care s-a deteriorat de la un an la altul.

    Istoria fabuloasă a Cazinoului și poveștile legate de acesta

    Sunt foarte multe povești despre Cazino, iar primele sunt vizează construcția, pentru că doi arhitecți de excepție au făcut proiecte pentru această clădire spectaculoasă. Primul este Daniel Renard, al cărui proiect a fost transpus într-un final în operă, iar detaliile le puteți găsi aici. Al doilea este arhitectul Petre Antonescu, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai stilului național în arhitectură, autorul unor clădiri memorabile din arhitectura națională.

    cazino-constanta-restauratApoi, este povestea care s-a țesut în jurul lui Daniel Renard și a ”capodoperei unice”. Există o astfel de idee pornind de la Balzac până în zilele noastre, care vorbește despre ”capodopera unică”. Sunt mulți autori, creatori în istoria umanității, cărora li s-a atribuit sau le este recunoscută o singură lucrare, aceea excepțională, chiar dacă ei au avut mai multe, dar mai puțin cunoscute, spune directorul Muzeului de Artă din Constanța, Doina Păuleanu. Ea precizează că așa a fost socotită și această operă a lui Daniel Renard, chiar dacă el realizat mai multe clădiri în Constanța și în București.

    Cazino-Constanta-restauratTot în legătură cu imobilul Cazinoului există și legendele despre baronul Edgar de Marçay și frații săi. Acești belgieni erau legați de lumea cazinourilor celebre din Europa și reușiseră să aducă în Constanța oameni puternici, cu foarte mulți bani, care doreau să se ferească de privirile marelui public de la Monte Carlo, de exemplu. Cazinoul din Constanța a fost concesionat la acea vreme de Societatea Marilor Stabilimente, care, potrivit contractului, trebuia să respecte condiția de a construi un hotel cu 200 de camere. Astfel, a fost ridicat Hotelul Palace, realizat ca o condiție a acestui contract. Hotelul Palace a fost construit în anii 1912-1913. Unitatea de cazare există și acum în Constanța, dar în acea vreme era situată chiar pe malul mării și a adunat în jurul său nenumărate povești.

    Cazino ConstantaFoarte multe legende legate de Cazinoul din Constanța au apărut în legătură cu personalitățile din domeniile artistic, politic sau cultural, care i-au trecut pragul. Cam toată lumea bună din România acelor vremuri a ajuns la Constanța și a vizitat Cazinoul. În plus, frumoasa clădire a devenit și subiect pentru mai multe cărți. Acțiunea din romanul ”Întunecare”, scris de Cezar Petrescu debutează la Cazinoul din Constanța, iar aceasta nu a fost singura carte în care se pomenește despre clădirea simbol a orașului.

    Cazino ConstantaDe asemenea, presa vremii a relatat nenumărate acte disperate ale unor oameni care și-au pierdut averile la Cazino și care, desigur, uneori nu au supraviețuit consecințelor acestor fatale pierderi. Există multe povești despre imobilul de pe malul mării. S-a scris de-a lungul timpului despre multe iubiri care s-au înfiripat la balurile date acolo.

    Cazinoul și detaliile sale arhitecturale

    De-a lungul timpului, la reabilitările precedente s-a renunțat la anumite detalii și s-au adăugat altele, afirmă criticul de artă Doina Păuleanu. Ea spune că au fost lucruri care se regăsesc în documentația inițială, iar elementele decorative din ipsos, care erau majoritare, au fost restaurate în 1935 sub supravegherea lui Daniel Renard. Dacă ne raportăm la forma originară a Cazinoului, cea din 1910, la actuala clădire există atât lucruri în plus la actuala clădire, cât și în minus, a declarat Doina Păuleanu.

    Cazino Constanta”La fațadă nu s-au făcut modificări de-a lungul timpului. Chiar am găsit un lucru foarte agreabil, și anume că Daniel Renard, pentru că a văzut în momentul în care realiza o estimare a costurilor clădirii, că aceasta urma să coste mult mai mult decât și-a propus primăria în anul 1903, a propus ca decorațiunile exterioare în care sunt berbecii și elementele marine pe care le știm cu toții, să le facă din materiale mai puțin stabile decât cele din care sunt făcute acum.

    Consiliul Tehnic Superior i-a recomandat în mod expres să le realizeze din materiale durabile, pentru că această clădire se află foarte aproape de mare, iar climatul marin, umiditatea și salinitatea acestuia pot să degradeze elementele decorative care ar fi fost făcute din alte materiale decât din cele rezistente, care dealtfel au rămas până acum, chiar dacă între timp au trecut 110 de ani” ne-a precizat criticul de artă Doina Păuleanu.

    Cazinoul va atrage turiștii în Constanța

    Pe vremuri, Cazinoul era locul cel mai frumos din Constanța, locul în care te puteai plimba și vedeai toată lumea bună. Era un spațiu în care se adunau fonduri pentru cauze nobile, se citeau poezii, se schimbau idei, se susțineau recitaluri și existau foarte multe manifestări care atrăgea lumea bună a Constanței.

    cazinoul-din-constanta-va-fi-restaurat Regi și regine, elite, marii scriitori ai timpului organizau multe evenimente la Cazino. Practic, reabilitarea acestei clădiri ar putea produce un reviriment al zonei Peninsulare, care a fost mai bine de un secol centrul orașului Constanța. Mai avem de așteptat însă aproape trei ani pentru a vedea ce funcționalități va avea clădirea și ce anume se va putea organiza în interiorul ei.