Discover Dobrogea

Tag: Catalin Tibuleac

Excursiile de o zi în Delta Dunării afectează păsările și sunt catastrofale pentru mediu

Excursiile de o zi în Delta Dunării cu ambarcațiuni rapide afectează atât fauna, cât și mediul. Imaginați-vă că sunteți la un restaurant și la fiecare 5 minute trece cineva și vă ridică de pe scaun. Cam acesta este deranjul pentru păsări, în special vara, când ele cuibăresc și trebuie să zboare sau să se ascundă cu puii de câte ori trec bărcile. În plus, într-o excursie de o zi, în care te plimbi cu ambarcațiunea timp de două ore în viteză, nu poți spune că ai reușit să vezi Delta Dunării, ci, doar că ai ajutat la stresarea faunei și la creșterea poluării din Rezervația Biosferei.

Cătălin Țibuleac: ”Excursiile de o zi în Delta Dunării sunt un produs toxic pentru natură”

Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării trage un semnal de alarmă cu privire la un produs turistic, care poate deveni toxic pentru Rezervația Biosferei: „excursiile de o zi în Delta Dunării”!

”Din păcate și în acest an, unele agenții de turism practică un marketing mincinos și le vând doritorilor neavizați, excursii de o zi, cu plecare din București. Pagubele pe care le produc habitatelor naturale din Rezervaţie vitezele excesive ale bărcilor, sunt incomensurabile, iar experiența turiștilor în destinație este zero.

Dragi turiști, nu vă lăsați păcăliți cumpărând acest produs turistic, pentru că Delta nu se poate vizita într-o excursie de o zi, cu plecare din București, străbătând 600 km pe drumul București-Tulcea-București și apoi câteva zeci de km pe apă.

Vor fi bani aruncați pe o deplasare din care veți rămâne cu un gust amar pentru că nu veți apuca să vedeți nimic din frumusețea Deltei. La finalul zilei, veți rămâne doar cu oboseala și zgomotul bărcii care gonește pe canale, pentru a se încadra în timp.

În plus, efectele vitezelor mari asupra mediului sunt catastrofale”, atrage atenția președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Pe vremuri, pescarii dădeau la rame și vorbeau în șoaptă în deltă, acum duduie motoarele bărcilor în Delta Dunării

Delta și toate viețuitoarele din Rezervația Biosferei Delta Dunării au nevoie, în primul rând de liniște. Ar trebui să fie limitată vizitarea cu motoare rapide în zonele protejate, chiar dacă trăim într-o epocă a vitezei.

”Pe vremuri, în Delta Dunării pescarii vorbeau în barcă doar în șoaptă, iar când copiii erau învățați să pescuiască, nu aveau voie să clipocească apa cu ramele, pentru a nu deranja natura.

Ei trăiau ca în Avatar, simțeau natura. Ei cunoșteau foarte bine păsările după ciripitul și comportamentul lor. Acum, în gălăgia și sunetul motoarelor nu mai există acea liniște.

Și eu plimbam turiști la Sacalin când eram copil. Plecam cu verii mei și dădeam cu rândul la rame, că numai la rame se mergea, doar așa se vizita delta. Acum, suntem în mileniul III și tot ecosistemul este dat peste cap”, a declarat pentru Discover Dobrogea un localnic din Sulina.

Excursiile de o zi în Delta Dunării reprezintă un turism haotic în Rezervația Biosferei

Excursiile de o zi în Delta Dunării afectează mult natura și tulbură liniștea din Rezervația Biosferei. În ultimii ani a crescut foarte mult numărul bărcilor rapide și al excursiilor de o zi în deltă, iar această componentă turistică tulbură liniștea deltei și deranjează păsările.

”A fost o explozie de ambarcațiuni rapide în ultimii 5 ani. În momentul de față, rar mai găsești un loc în care să nu auzi un motor de barcă sau prin care să nu treacă o barcă rapidă în 5 minute. Acest tip de turism haotic afectează păsările și animalele din Delta Dunării, care sunt deranjate permanent în timp ce cuibăresc.

Acest lucru trebuie schimbat, printr-un sistem de monitorizare și de amenzi, care să poată reduce comportamentul sălbatic al celor cu bărcile rapide.

De asemenea, trebuie monitorizați și cei cu bărci lente, care intră în zonele strict interzise și accesează locurile în care sunt păsări care cuibăresc sau le permit turiștilor să rupă nuferii și alte tipuri de plante”, a declarat pentru Discover Dobrogea, ghidul de turism Daniel Petrescu, fotograf și administrator al Agenției de Turism Ibis Tour.

Delta se vizitează lent, nu prin excursiile de o zi

Rezervația Biosferei Delta Dunării este un loc fantastic, care merită să fie explorat lent, nu în excursii de o zi, cu viteza bărcilor rapide. O aventură inedită, care poate fi testată în această vară, este să te plimbi cu caiacul prin labirintul de lacuri și canale din deltă, însoțit de un ghid care asigură astfel de experiențe.

Să fii doar tu cu natura, aproape de apă, de nuferi și de toate plantele de pe canalele înguste ale Deltei Dunării. Să mergi în locurile în care nu se poate ajunge cu barca și să testezi experiențe noi, pe care nu le-ai mai avut.

”Delta se vizitează lent, în câteva zile, în bărci cu viteză mica sau, de ce nu, în caiac canoe, cu ghizi care vă pot arată frumusețea florei, a faunei, a tradițiilor, a gastronomiei deltaice și firește, la finalul excursiei lăsând locul curat, fără gunoaie în urma voastră.

Ne aflăm într-o Rezervație naturală și trebuie să învățăm să o respectăm, să o protejăm, ca să se poată bucura și generațiile viitoare de această minune unică în Europa: Delta Dunării.

Delta Dunării oferă și produse turistice prietenoase cu mediul, care sunt construite de operatorii de pe Litoral, în parteneriat cu proprietarii de pensiuni sau de Puncte Gastronomice Locale din Delta Dunării, care asigură o experiență deosebită, care se adaugă celei de Litoral. În acest sens, rugăm turiștii să se informeze corect atunci când aleg destinația Delta Dunării” afirmă președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

June 7, 2021
Sfântu Gheorghe, locul magic în care Dunărea și marea se îmbrățișează

Sfântu Gheorghe, odinioară un sat cu niște colibe sărăcăcioase, construite din lemn și stuf a devenit un loc magic pentru turiștii care ajung în Delta Dunării. Cea mai lungă plajă de pe întreg litoralul românesc, spectacolul vărsării Dunării în mare, liniștea, mâncarea bună, poveștile pescărești, toate îi atrag pe vizitatori la Sfântu Gheorghe.

Potrivit legendelor, denumirea localității Sfântu Gheorghe a fost dată de un pașă

Denumirea localității, potrivit legendei, a fost dată de un pașă. Se spune că în anul 1821 a ajuns în sat o corabie turcească de război.

Pescarii și ciobanii sărbătoreau Sfântu Gheorghe, astfel că în localitate era mare veselie și răsunau cântece frumoase.

Atunci, pașa a botezat satul ”Katarlez”, adică Sfântu Gheorghe. După revenirea Dobrogei la țară, localitatea a preluat numele vechii biserici.

Sfântu Gheorghe, cea mai lungă plajă, locul în care Dunărea se varsă în mare

Între Sfântu Gheorghe și Sulina se află cea mai întinsă plajă de pe litoralul românesc al Mării Negre.

Plaja sălbatică are o lungime de 30 de kilometri și este foarte lată. Deși este situată la aproximativ 2 kilometri de sat, plaja de la Sfântu Gheorghe este apreciată de turiști, datorită nisipului foarte fin. Este atât de generoasă, încât au loc, fără probleme, atât oamenii, cât și caii care pasc cuminți, în liziera de la marginea plajei.

Cei care ajung în satul de pescari ucraineni, situat pe cel mai vechi braț al fluviului nu ratează o vizită la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

Sfântu Gheorghe, localitatea cu pescari ucraineni

Ucrainenii au venit în Sfântu Gheorghe încă din cele mai vechi timpuri. Pescuitul sturionilor a fost o activitate tradițională pentru pescarii din localitate, însă din anul 2006 a fost impusă prohibiția la această specie de pește.

”Am prins, împreună cu fratele meu acum vreo 20 de ani, un morun de 240 de kilograme, cu 60 de kg de icre. A fost cel mai mare morun pe care l-am capturat. L-am prins la carmace și abia l-am scos și l-am pus în barcă. Morunul se prinde când este furtună mare sau când sunt curenți mai puternici.

Pentru un kilogram de icre negre primeam de la cherhana 100 de lei. Icrele negre nu se plăteau pe cantitate, ci pe calitate, care era de 3 categorii. Ele se deosebeau după culoare și formă.

Cele care erau înainte de a fi depuse aveau boabele mai sparte, iar icrele de calitatea I erau ca bilele de rulment.

După ce prindeam peștele îi tăiam burta, scoteam icrele și aveam o chestie rotundă cu plasă deasă și le frecam, iar boabele cădeau într-un vas cu apă curată și rămânea pielița. Pielița aceasta pe care mai rămâneau câteva icre o duceam acasă. Mama o fierbea și făcea cu ea chiroști sau plăcintă. Ce bune erau!”, ne-a povestit un barcagiu, fost pescar din Sfântu Gheorghe.

La cherhanaua veche din Sfântu Gheorghe se lucra la foc continuu, acum este părăsită

Cherhanaua veche din Sfântu Gheorghe le trezește amintiri plăcute pescarilor care au lucrat acolo. Până în 1990 acolo lucrau peste 300 de pescari care munceau în ture și prindeau pește non-stop, de la mare sau din Dunăre. Acum, clădirea este lăsată în paragină iar două din bărcile mari cu care brigăzile de pescari ieșeau la pescuit plutesc liniștite în fața cherhanalei.

”Cu bărcile mari ieșeau la pescuit multe brigăzi care prindeau zilnic, 14-15 tone de hamsie și stavrid. Veneau și pescarii de apă dulce, care prindeau crap, somn, babușcă și multe alte specii. Se prindea și sturion pe vremea aceea, dar acum este prohibiție.

Până la revoluție erau vreo 500 de pescari care lucrau la cherhana și se pescuia non-stop. Lucrau și femei și elevii care făceau practică. Femeile cărau gheață, puneau peștele la sare sau la afumat ori preparau icrele. După 1990 cherhanaua a fost scoasă la licitație și a fost cumpărată de un localnic din Sfântu Gheorghe, dar nu a mai fost folosită.

În incinta cherhanalei era și o afumătorie pentru pește, era și o lăptărie, pentru că exista o fermă de vaci. Tot aici erau și cabane în care pescarii își depozitau ustensilele, mâncau o ciorbă de pește, beau un rachiu și apoi plecau acasă.

Iarna, peștele era transportat cu căruța, iar când Dunărea îngheța, el era dus cu săniile, pe gheață, până la Tulcea sau la Galați, unde era vândut.

La cherhana era foarte frumos, erau plantați trandafiri și pomi fructiferi, arăta ca o gospodărie bine întreținută. Aici venea și Ceaușescu în vizită, împreună cu tot activul de partid.

Tot la cherhanaua veche era o clădire în care lucrau meseriași, maragozi, care reparau bărcile din lemn când acestea se stricau. Acum sunt maximum 100 de pescari la Sfântu Gheorghe” a povestit fostul pescar, care acum lucrează ca barcagiu în Sfântu Gheorghe.

Pe vremuri, la Sfântu, icrele negre se mâncau cu lingura

Pe vremuri, icrele negre se mâncau cu lingura, la Sfântu Gheorghe și erau folosite în multe preparate, inclusiv în plăcintă. De 15 ani însă,este prohibiție la sturion, iar localnicii nu mai au voie să îl pescuiască.

Turiștii care merg o dată la Sfântu Gheorghe revin pentru peisajele frumoase, dar și pentru liniștea din localitate și mâncărurile tradiționale. Storceagul este preparatul vedetă, chiar dacă el nu mai este făcut din sturion.

Nici plachia, saramura, ciorba de pește, peștele prăjit, sarmalele sau ardeii umpluți cu pește nu sunt ocolite însă de vizitatori.

Turiștii care ajung în Sfântu Gheorghe nu se plictisesc

Turiștii care doresc să aibă o vacanță liniștită, aleg plaja de la Sfântu Gheorghe, în locul plajelor aglomerate din celelalte stațiuni de pe litoralul românesc.

Pe durata unei vacanțe în această localitate mică situată între Dunăre și mare, vizitatorii nu se plictisesc. Ei pot face plimbări cu barca pe canalele din Delta Dunării, unde peisajul devine un minunat spectacol pe care natura îl dăruiește cu generozitate. Insula Sahalin, cu rezervația ei de pelicani este un punct de atracție pentru iubitorii de păsări.

Vara, Festivalul Anonimul atrage mulți turiști în localitatea în care vechile colibe din stuf și lemn ale pescarilor ucraineni au fost înlocuite de case frumoase, în care vizitatorii se pot caza.

Sfântu Gheorghe nu și-a pierdut farmecul tradițional

Înainte de 90 veneau puțini turiști la Sfântu Gheorghe și stăteau la localnici, deoarece nu erau pensiuni sau hoteluri în localitate. Acum însă, lucrurile s-au schimbat și, pe an ce trece, tot mai mulți români sunt atrași de magia oferită de această localitate tradițională. Oferta de cazare este diversificată, astfel că turiștii își pot petrece sejurul, fie la unități de cazare de 4 stele, cum este și Green Village, până la pensiuni de câteva margarete sau chiar în casele localnicilor.

”În Sfântu Gheorghe avem unități de cazare autorizate ca pensiuni sau ca locuințe de închiriat și anual crește numărul acestora, deoarece sunt mulți turiști care vin vara la noi. De regulă, cei care ajung aici, fie stau pentru sejururi de o săptămână sau chiar mai mult, fie trec doar să viziteze localitatea, pentru că la Sfântu Gheorghe nu se mai ajunge cu pasagerele, ci doar cu bărcile rapide.

Cei care preferă Sfântu Gheorghe au devenit turiști fideli și revin anual, atât pentru plaja sălbatică, dar și pentru mâncarea bună și liniștea oferită în localitatea noastră tradițională, care nu și-a pierdut încă farmecul și nici nu ne dorim să devină comercială.

În perioada iunie-august în Sfântu Gheorghe vin cam 1000 de turiști zilnic, unii doar pentru o scurtă vizită, alții care se cazează aici”, a declarat pentru Discover Dobrogea primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Primii turiști ajung în Sfântu Gheorghe de Paște

Turiștii care doresc o vacanță liniștită și mâncăruri preparate cu pește proaspăt, merg Sfântu Gheorghe, pentru o săptămână sau chiar două.

”În mod special, turiștii preferă storceagul, pe care în trecut îl făceam cu sturion. Pentru că acum este prohibiție îl facem cu somn sau calcan, pește mai ferm și foarte gustos în storceag.

Cei care ajung aici sunt încântați de produsele tradiționale pe care le preparăm. Ciorba de pește nu lipsește, dar preparăm și pește la grătar, scrumbie la grătar, plachie, socordolea, ardei umpluți și sarmale de pește. Tot ce se poate găti din carne se face și din pește. Primii turiști vin de Paște, la Sfântu Gheorghe”, a precizat pentru Discover Dobrogea Irina Hordei, o localnică din Sfântu, care face parte și din Ansamblul Ciorne More.

”La noi, tradiția este să mergem să luăm lumină, după care ne ducem la slujbă. Apoi, pe la 3 dimineața ne adunăm la biserică să sfințim cozonacii și toate produsele de Paște și punem coșurile de jur împrejurul acesteia.

Noi putem pentru sfințit câte puțin din fiecare produs, astfel că în coș adăugăm și un pește, dar și salam, cașcaval, plăcintă, cozonac, pască și ce mai are fiecare. Abia după ce au fost sfințite preparatele mergem acasă și să le consumăm. Tradiția la noi este să nu mâncăm până când nu se sfințesc cozonacii.

De Paște, fiecare pregătește ce îi place mai mult, dar peștele nu lipsește de pe masă. Cine mănâncă miel își face miel. La noi se mai face storceagul, care este tradițional, dar pregătim, de asemenea, friptură și sarmale. La mine nu lipsește de pe masa de Paște peștele prăjit, care poate fi șalău, somn, crap sau scrumbie. În aceste zile de sărbătoare, noi mergem la nași, la părinți, facem vizite la rude și la prieteni”, a povestit Paula Carpov, localnică din Sfântu Gheorghe.

May 1, 2021
Charlie Ottley: ”Delta Dunării, unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa”

Delta Dunării este subiectul unui nou documentar la care lucrează producătorul și scriitorul britanic, Charlie Ottley. El spune că Delta Dunării este unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa și chiar din lume. Împreună cu Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Charlie luptă pentru protejarea și promovarea biodiversității, a patrimoniului cultural și a tradițiilor din deltă.

Charlie Ottley: ”Delta Dunării ar putea fi giuvaerul din coroana turismului românesc”

Îndrăgostit iremediabil de România, Charlie și-a cumpărat o casă tradițională la Șirnea, lângă Fundata. O altă zonă pe care o iubește este Delta Dunării, astfel că, din decembrie 2020 a început să filmeze documentarul ”Wild Danube”, care va fi difuzat la sfârșitul acestui an. Charlie a devenit cel mai important ambasador al turismului românesc peste hotare și crede că industria ospitalității ar putea fi viitorul acestei țări, dacă vom proteja și promova biodiversitatea de aici, monumentele, patrimoniul și tradițiile.

”Îi mulțumesc președintelui Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, pentru tot sprijinul pe care ni-l oferă la filmările noastre pentru realizarea documentarului Wild Danube.

Cred că delta este unul dintre cele mai puțin promovate locuri din România pentru turiștii străini și, în același timp, cred că este cea mai frumoasă regiune.

Delta ar putea fi giuvaerul coroanei turismului românesc. De fapt, în afara țării, foarte puțini oameni au auzit despre Delta Dunării.

Consider că inițiativa Asociației Delta Dunării de a promova această zonă este extraordinară, iar noi încercăm să ajutăm cu filmul nostru.

Delta Dunării este Amazonul Europei și cred că vom putea, în curând, să vedem turiști de pe toată planeta venind aici, să viziteze Delta Dunării și să admire superbele priveliști și ecosistemul, care este unic.

Pentru ca delta să fie promovată corect, este nevoie ca primarii și Asociația Delta Dunării să lucreze împreună cu Ministerul Turismului, care ar trebui să se implice mai mult pentru a promova în toată lumea această destinație”, afirmă producătorul și scriitorul Charlie Ottley.

Producătorul britanic filmează pentru a treia oară în Delta Dunării

Charlie Ottley a venit să filmeze pentru a treia oară în Delta Dunării. Prima dată a ajuns în 2011, când a filmat un show în deltă. Apoi, a venit pentru ”Flavours of Romania” și a realizat un episod în Dobrogea, iar de Crăciun el s-a întors împreună cu echipa și de atunci lucrează la noul proiect.

”Am filmat zăpada, gheața și viscolele din această iarnă. Am vrut să surprindem Delta Dunării iarna și modul în care soarele face ca totul să explodeze în verde, primăvara.

Aici sunt o mulțime de culori care se schimbă în griuri și marouri, iar acum apar și primii muguri ai primăverii. Această explozie incredibilă de culori și nuanțe este atât de frumoasă și ne oferă un contrast uimitor.

Ideea a fost să filmăm, probabil în 3 anotimpuri, viața în Delta Dunării. Să observăm oamenii care trăiesc aici, tradițiile și costumele lor, diferitele culturi ale minorităților care locuiesc în deltă și să le arătăm lumii întregi. Acesta e un loc special și cred că este unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa și chiar din lume, de ce nu.

O pun în contextul european, pentru că nu cred că mulți europeni știu că este o opțiune reală pentru ei să vină aici și să petreacă o săptămână într-un mod plăcut, să se plimbe pe aceste minunate căi navigabile, pe canalele din deltă, să ajungă la lacuri și să admire stufărișul, nuferii și viața păsărilor din natură”, a declarat pentru Discover Dobrogea, britanicul Charlie Ottley.

Sfântu Gheorghe, o zonă preferată de mulți turiști care ajung în Delta Dunării, locul în care filmează acum Charlie Ottley

Charlie Ottley este cazat la Green Village, în Sfântu Gheorghe și spune că filmează viața pescarilor din Delta Dunării.

”Acum filmăm aici, în Sfântu Gheorghe. Mergem să-i vedem pe pescari și îi urmărim cum pescuiesc scrumbia, pentru că este prohibiție la celelalte specii de pește în această perioadă.

Îmi plac taberele de pe partea canalului, unde pescarii își țin bărcile, campează acolo, se trezesc dimineața devreme și merg să pescuiască. Iubesc felul în care ei pun peștele curățat pe un băț și îl pregătesc deasupra focului. Cred că este foarte frumoasă această viață în sălbăticie și dorim să surprindem o parte din toate aceste îndeletniciri și tradiții”, a afirmat Charlie Ottley pentru Discover Dobrogea.

Arhitectura caselor din Delta Dunării trebuie conservată

Arhitectura tradițională a caselor din Delta Dunării ar trebui să reprezinte o prioritate pentru autorități și comunități. Construcțiile din beton, cu arhitectură modernă, afectează frumusețea și semnificația culturală a localităților din deltă și distrug potențialul turistic.

”Trebuie să luăm foarte serios în considerare aspectul conservării în Delta Dunării. Sunt multe clădiri care s-au deteriorat și au fost restaurate cu materiale care nu sunt tradiționale, iar oamenii nu mai respectă arhitectura zonei. Este nevoie să îi ajutăm pe localnici să păstreze moștenirea arhitecturală pe care o avem aici, dar și cultura și stilurile care ar putea să se piardă. Mulți localnici au părăsit sau au demolat casele vechi ori nu au suficienți bani să le restaureze.

Am văzut sate vechi, aici, în deltă, care și-au pierdut farmecul de odinioară, iar unele au fost abandonate.

Am fost la Sfiștofca în urmă cu câteva săptămâni și acolo mai locuiesc doar câteva familii. Cred că turismul poate să umple acest gol, pentru a le oferi un răspuns oamenilor, însă doar cu o infrastructură corectă și cu o promovare eficientă se poate realiza acest lucru.

Localnicii trebuie să fie ajutați să facă o tranziție ușoară, pentru ca ei să beneficieze de avantajele turismului. De exemplu, ei pot deschide puncte gastronomice, case de oaspeți.

Trebuie să îi sprijinim pe locuitorii din deltă să deschidă mici afaceri și să poată primi turiști. Aceste comunități trebuie să fie întinerite, pentru că altfel ele vor fi abandonate în viitor.

O mare parte din România este patrimoniu, iar cultura și arhitectura vor fi pierdute dacă nu se implică și autoritățile pentru conservarea lor.

Noi vom face tot ce putem pentru a salva Delta Dunării și vom lucra împreună cu toate instituțiile care se vor implica pentru conservarea și promovarea deltei.

Există fonduri și subvenții disponibile pentru a realiza acest lucru, dar dacă le lăsăm așa, ele se erodează treptat și pierdem una dintre cele mai prețioase valori ale Deltei Dunării”, a precizat producătorul și scriitorul britanic, Charlie Ottley.

Charlie Ottley: ”Pentru mine, tot ce văd în Delta Dunării este un mare WOW”

Charlie a declarat pentru Discover Dobrogea că îi place Delta Dunării pentru spațiile ei deschise și pentru natura spectaculoasă care ni se dezvăluie în biorezervația naturală.

”Îmi place sunetul păsărilor și al animalelor. Dacă pur și simplu mergi liniștit pe canale și stai să asculți, este ca o orchestră care cântă atât de tare și este foarte de liniștitor și frumos, îți oferă atât de multă inspirație. Eu sunt poet și aici mă inspiră atât de multe lucruri să scriu poezie și sunt fericit când văd toate aceste păsări incredibile.

Am filmat șacali acum câteva săptămâni și am avut o experiență unică. A fost uluitor să văd aceste animale de aproape.

Știu că localnicii nu sunt încântați de prezența șacalilor. Câțiva mi-au spus că, deși erau aici în număr mic de acum 1000 de ani și apoi au plecat, ei au revenit și nu îmi dau seama dacă sunt imigranți sau doar un fel de șacali resălbăticiți, dar se pare că s-au înmulțit.

Zgomotul pe care șacalii îl fac noaptea în deltă este destul de bântuitor dacă îl auzi. Dar acum, primăvara, este uimitor, biodiversitatea din Delta Dunării este extraordinară, este un ecosistem vital, la nivel global. Pentru mine, tot ceea ce văd aici este un mare WOW”, a afirmat Charlie Ottley pentru Discover Dobrogea.

În Delta Dunării, mâncarea este grozavă, iar oamenii sunt calzi și primitori

Charlie se află în diferite zone din Delta Dunării încă din luna decembrie. El urmărește cu atenție tot ce se întâmplă, ce fac localnicii, cum petrec ei de sărbători și cum păstrează tradițiile, dar și ce schimbări apar în natură.

”Mâncarea este grozavă în Delta Dunării. Îmi plac în mod deosebit diferitele feluri de ciorbă de pește care se gătesc aici, inclusiv storceagul, care este extraordinar. Toată mâncarea este delicioasă și un alt lucru important este că toate produsele sunt proaspete.

Oamenii sunt foarte calzi, primitori și ospitalieri. Oriunde am fost, locuitorii deltei erau atât de amabili, încât ne-au invitat în mijlocul caselor lor. Ospitalitatea de aici este excepțională, dar cred că putem face mai mult pentru ca localnicii să fie și mai ospitalieri și să aibă condiții pentru a putea primi turiști.

Putem să îi ajutăm să își deschidă casele pentru a-i găzdui pe vizitatori, pentru că ei pot să facă puncte gastronomice. Simt că unele dintre aceste comunități mici, în special cele din zonele mai îndepărtate, vor dispărea treptat dacă nu le promovăm localitățile ca destinații turistice. Oamenii trebuie ajutați să își echipeze casele pentru a putea primi oaspeți, astfel încât să profite de oportunitățile turistice pe care le au în această biorezervație spectaculoasă”, afirmă Charlie Ottley.

Charlie Ottley a rămas în România de la debutul pandemiei de Covid

Am aflat de la Charlie Ottley că locuiește în România acum. El spune că nu a mai fost acasă de 14 luni, de când a început pandemia de Covid.

”Sunt rezident în România. Am decis să stau aici și să nu mă întorc în UK. Am cumpărat o casă în satul Șirnea din comuna Fundata, lângă Bran, în care trăiesc alături de dragostea vieții mele, Oana.

Am restaurat casa, care este tradițională, foarte veche, din lemn. O locuință cu șiță pe acoperiș, care este realizată în mod tradițional. Am salvat această casă frumoasă, am modernizat interiorul și am făcut o locuință minunată, elegantă și foarte caldă.

Acasă la noi, la Șirnea, avem și o fermă, un hambar, 6 vaci și un cal pe care îl cheamă Gheorghe. Avem vecini care locuiesc acolo și se ocupă de animale, ne aduc lapte proaspăt și brânză. I-am ajutat și le-am oferit condiții mai bune de trai.

Le-am instalat duș cu apă caldă, pentru că nu au avut niciodată. Ei au luat decizia să ne vândă casa și, apoi, cred că au regretat-o, așa că i-am invitat să rămână dacă își doresc acest lucru. Într-un fel i-am adoptat. Dar ne sunt de ajutor, pentru că au grijă de casă când suntem plecați, hrănesc animalele și ne oferă lapte și ouă proaspete. Este perfect, o viață ca în Paradis!”, spune bucuros Charlie Ottley.

Cătălin Țibulec: ”Charlie Ottley este unul dintre cei mai buni ambasadori care promovează turismul în Delta Dunării și în toată România”

Problemele localnicilor din Delta Dunării sunt diverse, iar comunitățile sunt încă foarte sărace. Tocmai de aceea, Asociația Delta Dunării, susține, alături de autorități locale, centrale și organisme de turism, necesitatea legiferării Organizației de Management al Destinației, care poate sprijini comunitățile.

”Fenomenul migrației a afectat multe localități din Delta Dunării. Este nevoie să redefinim Asociația Delta Dunării într-o organizație de turism la nivelul deltei, astfel încât să ne putem implica mai mult pentru a-i ajuta pe localnici și să promovăm turismul responsabil.

Dorim să îi sprijinim pe localnici să se dezvolte, să își deschidă puncte gastronomice și să primească turiști, astfel încât nivelul lor de trai să poată crește.

Despre Charlie Ottley, pot spune că este îndrăgostit iremediabil de România. El este unul dintre cei mai buni promotori ai țării noastre pe plan internațional, iar noi suntem extrem de onorați să-l sprijinim în proiectul “Wild Danube”, a declarat pentru Discover Dobrogea, președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

April 23, 2021
Asociația Delta Dunării, ONG-ul care crescut numărul de turiști în județul Tulcea, prin acțiuni de promovare

Asociația Delta Dunării împlinește 3 ani, iar rezultatele promovării pe care a făcut-o în tot acest timp se văd în cifre, nu în vorbe goale. În 2018 au fost cu 67% mai mulți turiști decât în anul precedent, iar în 2019 cu 2% în plus față de 2018. Chiar și în 2020, când pandemia de Covid 19 a ținut multă lume în casă, județul Tulcea a atras mai mulți vizitatori, decât s-au înregistrat în 2017, când ONG-ul nu exista. Au fost 3 ani de muncă susținută, în care s-au derulat zeci de proiecte de promovare, din care nu au lipsit nici renumiți jurnaliști sau vloggeri din străinătate, care au povestit lumii întregi ce lucruri minunate au văzut în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord.

Asociația Delta Dunării împlinește 3 ani de când promovează județul Tulcea. La mulți ani!

3 ani de provocări, greutăți, dar și foarte multe satisfacții, 3 ani de zâmbete fericite alături de prieteni adevărați.

”Asociația a apărut ca o necesitate, pe fondul lipsei unei strategii privind promovarea integrată a destinației turistice. În acest context, o parte a industriei ospitalității tulcene a considerat că unitatea îi poate face mai buni, mai rezistenți, mai eficienți și AȘA A FOST. De aici și motto-ul Asociației Delta Dunării – „DOAR UNIȚI SUNTEM MAI BUNI”.

În acești 3 ani au existat și contestatari, care nu înțelegeau conceptul de parteneriat public-privat sau esența activității de promovare turistică. Au fost persoane care au încercat să ne atribuie un rol politic, dar mai mulți au fost cei care ne-au apreciat activitatea și care ne-au susținut, indiferent de vremuri sau funcții vremelnic ocupate.Asociația Delta Dunării, cu pași mărunți, dar siguri, și-a dovedit profesionalismul, rezultatele vorbind de la sine. Cu un buget redus în comparație cu asociații similare din țară, a asigurat destinației turistice o dezvoltare sustenabilă, abordând o promovare bazată pe protejarea patrimoniului natural și cultural al Deltei, definind o nouă formă de turism care înglobează toate caracteristicile eco ale destinației – „TURISMUL DELTAIC”.”, afirmă președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Datele statistice dovedesc faptul că Asociația Delta Dunării a promovat cu succes județul Tulcea

În cei trei ani de existență, Asociația Delta Dunării a organizat sau a fost partener în 54 de evenimente, iar destinația turistică a fost promovată prin 1350 articole, reportaje și interviuri în mass media regională, națională și internațională. O activitate cu care nicio instituție sau altă asociație nu se poate lăuda.

”Analizând datele statistice privind numărul de turiști sosiți în județul Tulcea și evoluția în perioada 2017 – 2020, putem spune că numărul vizitatorilor a crescut foarte mult, ca urmare a strategiei Asociației Delta Dunării de a promova județul Tulcea.

Dacă în 2017 au fost 100.430 turiști, în 2018 numărul acestora a ajuns la 168.055, iar în 2019 s-au înregistrat 168.412 turiști în județul Tulcea. Inclusiv în anul pandemic 2020, Tulcea a atras 119.019 turiști, mai mulți decât în anul 2017, când nu era înființată AMDTDD.

Anul 2020 a reprezentat piatra de încercare în existența asociației, în contextul celei mai mari provocări mondiale. Asociația Delta Dunării și-a dovedit o dată în plus utilitatea, prin asumarea responsabilității de a reprezenta industria ospitalității tulcene în dialogul cu Guvernul României, dar și prin cooptarea ca membru în cele mai reprezentative structuri naționale de turism – ALIANȚA PENTRU TURISM și FEDERAȚIA ASOCIAȚILOR DE PROMOVARE TURISTICĂ DIN ROMÂNIA. Calitatea de membru, inclusiv în Consiliile Directoare ale celor două structuri naționale a asigurat industriei ospitalității tulcene o voce puternică, inclusiv la nivel decizional în turismul din România.

Toate acestea nu s-ar fi putut realiza fără o echipă consolidată, fără membrii și partenerii asociației, fără susținerea comunităților locale, cărora le MULȚUMIM pentru susținere și pentru încrederea acordată. Actuala criză sanitară și economică, dificultățile majore cu care se confruntă industria ne arată încă odată că doar parteneriatul public-privat și asocierea constructivă reprezintă soluția pentru succes și, îndrăznim să spunem lucrurilor pe nume, pentru supraviețuire – „DOAR UNIȚI SUNTEM MAI BUNI”.”, afirmă președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Asociația Delta Dunării, o platformă pentru parteneriatul public-privat în turism

Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD) reprezintă unica platformă de parteneriat public-privat la nivelul județului Tulcea. Încă de la constituire, asociația a contribuit activ la dezvoltarea și promovarea destinației turistice Delta Dunării și Dobrogea de Nord, urmărind consolidarea platformei, crearea și promovarea unui produs turistic de vizitare lentă a destinației, bazată pe tradiții, multiculturalitate, gastronomie locală și protejarea patrimoniului natural.

Printr-o strategie coerentă, AMDTDD a contribuit major la definirea Deltei Dunării și a Dobrogei de Nord, ca destinație turistică unică în România și Europa. De asemenea, a avut un rol important privind creșterea veniturilor din activitatea de turism, dar și pentru la asigurarea locurilor de muncă stabile și o dezvoltare sustenabilă a turismului în județului Tulcea. În prezent depune și susține eforturi pentru definirea turismului deltaic, brand de destinație, în care ecoturismul să devină prioritatea principală.

În completarea acestor măsuri, putem menționa efortul continuu de educare a turiștilor, în sensul respectării biodiversității și a înțelegerii a ceea ce reprezintă echilibrul dintre comunitățile locale și mediu. Printr-o promovare eficientă, majoritatea turiștilor au înțeles că Delta Dunării nu este o destinație de week-end și că necesită o vizitare lentă, într-un sejur complet”, am aflat de la președintele Asociației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Cătălin Țibuleac, președintele Asociației Delta Dunării

Ceea ce a reușit să facă ONG-ul din Tulcea este impresionant și demonstrează faptul că atunci când îți propui să faci lucruri mari și nu ai interese ascunse, reușești. Autoritățile din Constanța nu au fost capabile să realizeze un astfel de parteneriat public-privat, astfel încât litoralul să fie și el promovat.

Dacă aleșii noștri ar face mai puțină politică și ar fi mai intersați de binele locuitorilor și al localităților, dar și de conservarea și promovarea atracțiilor turistice, aceste proiecte ar avea un impact uriaș, atât la nivel local, cât și național. Dar, ambițiile inutile, lipsa de viziune și indiferența multor politicieni au făcut ca numeroase localități, adevărate mine de aur, să fie lăsate în paragină, în timp ce doar ONG-urile se mai luptă să le scoată la lumină.

La mulți ani și la multe proiecte frumoase, Asociația Delta Dunării!

March 30, 2021
Delta Dunării, o destinație sigură, preferată de turiști în 2020

Paradisul verde din Delta Dunării a atras turiștii și în această vară. Practic, delta este destinația turistică preferată de români în 2020, an în care pandemia de Covid 19 ne-a încurcat tuturor socotelile privind vacanțele. Dacă pe litoral sezonul turistic s-a încheiat din luna septembrie, la hotelurile și pensiunile din Delta Dunării încă se fac rezervări. Toamna, este perioada în care mulți pescari se bucură de liniștea de pe canale și de peisajele minunate, oferite cu generozitate de Rezevația Biosferei Delta Dunării.

Delta Dunării, preferata turiștilor în 2020

Din fericire, românii au decis ca anul acesta să își redescopere țara, iar Delta Dunării a fost o destinație preferată de ei, un loc ideal pentru petrecerea concediului, în contextul pandemic.

”2020 a fost un an complicat, cu multe provocări și probleme, care a afectat industria ospitalității la nivel internațional, național și implicit în Delta Dunării.

Operatorii de turism din deltă au încercat permanent să se adapteze măsurilor anti-covid, să vină în întâmpinarea turisticilor cu servicii și pachete turistice adecvate momentului, dar este un an de supraviețuire.

Agenții economici au decis la jumătatea lunii iunie, când s-au relaxat puțin măsurile, ca prețurile să nu crească față de 2019, ceea ce a fost un semnal bun dat turiștilor români.

Totuși, foarte multe evenimente au fost anulate în anul 2020 în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord din cauza pandemiei de Covid 19”, a declarat pentru Discover Dobrogea președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Turismul deltaic asigură, prin natura lui, distanțarea fizică

”Delta în sine asigură o distanțare fizică, pentru că pescarii nu își doresc să stea lângă foarte mulți oameni, ei caută să se distanțeze.

Vizitarea canalelor se face și ea cu distanțare, pentru că șalupele sau bărcile au locuri limitate și nu presupun o aglomerare mare la transport.

Chiar și plajele neamenajate de la Sulina, Sf. Gheorghe, Gura Portiței sau Perișor sunt căutate de turiștii care vor să se relaxeze în zone mai retrase, în care nu merg foarte mulți oameni. Putem spune astfel, fără să greșim, că vizitarea deltei asigură distanțarea fizică, atât de căutată anul acesta”, a precizat Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD.

Hotelierii și-au adaptat condițiile de cazare

Hotelierii îi încurajează pe turiști să meargă în cea mai sigură destinație turistică, Delta Dunării. Ei și-au adaptat condițiile de cazare, pentru a le asigura vizitatorilor mai multă distanțare fizică.

”Avem produse noi anul acesta față de 2019, pentru că am dorit să ne adaptăm situației. În perioada stării de urgență am construit mult, pentru a le oferi turiștilor spații mai largi și multă intimitate.

Avem acum și o piscină exterioară, care a fost foarte apreciată vara aceasta. Oferim, de asemenea, un nou tip de camere-bungalow, căsuțe individuale pe malul Dunării, cu vedere atât la Dunărea Veche cât și la Dunărea Nouă. Am construit în primăvară și un restaurant nou, cu specific tradițional tip cherhana, cu bufet și tot ceea ce înseamnă specific pescăresc.

Sunt foarte mulți turiști în această vară, în iulie am avut cam 85% grad de ocupare, iar pentru luna august am avut rezervări în proporție de 90%.

Facem tot posibilul pentru ca turiștii noștri să aibă posibilitatea de a sta distanțați și în siguranță, căutăm în permanență produse de curățenie și dezinfectanți pentru camere și pentru toate zonele publice pentru oaspeți. Va urma apoi sezonul de iarnă, în care suntem pregătiți să mergem cu motoarele mai puțin turate”, a declarat pentru Discover Dobrogea Beniamin Crăciun, director general Lebăda Luxury Resort & Spa, singurul hotel de 5 stele din Delta Dunării.

Produse turistice noi, în sezonul pandemic 2020

Pentru a putea asigura distanțarea turiștilor sosiți în Delta Dunării, investitorii au încercat să se adapteze situației și le-au oferit vizitatorilor produse turistice noi. Astfel, ei au mărit baza de caiac-canoe, pentru ca oaspeții să descopere acest mod plăcut de vizitare a deltei. Un alt agent economic a investit în biciclete nautice, o atracție pentru turiștii care doresc să încerce ceva nou.

”Este un an în care a trebuit să redefinim modul în care facem turism, iar Delta Dunării nu a făcut excepție în acest sens. Am încercat permanent să venim cu noi soluții vizavi de măsurile anti-covid, tocmai pentru a le asigura turiștilor siguranța și relaxarea pe care, până la urmă, toți și-o doresc într-o vacanță.

Multe hoteluri și pensiuni din deltă au venit cu oferte suplimentare privind plimbările cu caiac-canoe. Ele le-au asigurat turiștilor acest mod de vizitare a deltei, prin plimbări lente și agreabile, care asigură atât un efort fizic relaxant, cât și o vizitare elegantă a deltei, într-un mod pe care foarte mulți turiști nu l-au cunoscut până acum.

De asemenea, o altă noutate o reprezintă bicicletele nautice, care completează pachetele turistice în acest an. Le recomand tuturor să viziteze canalele din deltă, într-un caiac sau cu aceste biciclete nautice”, a mai spus Cătălin Țibuleac.

Ecoturismul în Delta Dunării

În Delta Dunării, chiar și într-un resort de lux ești conectat cu natura. Indiferent că este vorba despre hoteluri de 4 sau 5 stele, de pensiuni sau căsuțe, ecoturismul din deltă îi încântă pe vizitatori. Conexiunea cu natura în rezervația biosferei, te ajută să te simți în siguranță și la mare distanță de aglomerația urbană.

”Suntem în mijlocul naturii și tot ceea ce facem este prietenos cu mediul. Le oferim vizitatorilor noștri activități și ambarcațiuni eco-friendly. Avem caiace, pe care le închiriem turiștilor noștri, deoarece au devenit foarte interesați să fie cât mai aproape de natură.

Aproximativ 25% dintre cei car se cazează la Hotel Lebăda, vor să se plimbe și cu caiacul. Avem un traseu de 30-60 de minute pe Dunărea veche. Având în vedere lățimea mică a canalelor, ei preferă să stea în zona de Dunăre veche, care permite o navigare în siguranță”, spune Beniamin Crăciun, director general Lebăda Luxury Resort & Spa.

Gastronomia deltaică, adorată de turiști

Turiștii care își cumpără o vacanță în Delta Dunării, abia așteaptă să guste produsele tradiționale deltaice, gătite cu multă pricepere de bucătari sau de gospodine.

”Anul acesta am deschis și o cherhana, care se numește ”Cămara boierului lipovean”. Aici, avem pește afumat, pește proaspăt din crescătoria noastră, pește marinat, pește gătit în foarte multe feluri. Pește de Dunăre, de Marea Neagră, pește proaspăt de la pescarii din zonă și diferite preparate. Turiștii sunt foarte bucuroși când mănâncă produse tradiționale, printre care chifteluțe de pește, borș de pește, storceag, salată de morun, zacuscă de morun, icre și inclusiv pui, porc și multe alte preparate deltaice”, a precizat pentru Discover Dobrogea Beniamin Crăciun, director general Lebăda Luxury Resort & Spa.

În Delta Dunării numărul turiștilor a scăzut cu 50% în 2020

”A fost un sezon în care toți am dorit să asigurăm supraviețuirea turismului. Chiar dacă lunile iulie, august, chiar și septembrie, gradul de ocupare în Delta Dunării a fost de 100%, comparativ cu perioada ianuarie-august 2019, avem o scădere de 50,57%, ceea ce este foarte mult.

Doar pentru luna august, care a fost arhiplină, avem o scădere de aproximativ 9% la numărul de turiști. Dar acest lucru este explicabil prin faptul că au lipsit turiștii străini. Ei nu au mai putut vizita Delta Dunării în 2020, ca urmare a măsurilor anti-covid luate la nivel internațional și național”, a declarat pentru Discover Dobrogea, președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Sezonul turistic în Delta Dunării se va încheia după 15 noiembrie, astfel că, dacă nu ai avut curaj anul acesta să pleci într-o vacanță, nu este timpul pierdut. Poți petrece măcar un week-end în Delta Dunării, o zonă care te va fermeca în acest sezon cu nuanțele arămii ale plantelor, dar și cu liniștea pe care o oferă.

October 29, 2020
Festivalul Borșului Lipovenesc se reprogramează pentru anul viitor

Festivalul Borșului Lipovenesc, unul dintre cele mai așteptate evenimente din județul Tulcea, NU SE ORGANIZEAZĂ anul acesta. Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării ne atrage atenția asupra ofertelor promovate de agenții economici în mediul online, pentru a evita eventuale neplăceri. În această perioadă găsim în mediul online, numeroase anunțuri privind organizarea unui „Festival al borșului de pește”. Cei interesați sunt sfătuiți de către reprezentanții AMDTDD să consulte foarte atent condițiile de participare, costurile și să solicite detalii despre organizatori.

Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca se reprogramează pentru anul 2021

Septembrie, în mod tradițional, luna festivalurilor gastronomice în Delta Dunării este mult mai săracă în acest an, atât de complicat din punct de vedere sanitar, dar și economic. Festivalul Borșului Lipovenesc de la Jurilovca, un eveniment care atrage în fiecare an mii de turiști din toată țara, NU va putea fi organizat anul acesta.

„Anul acesta Delta Dunării este în topul preferințelor turiștilor români ca destinație ideală de vacanță, în context pandemic. Sigur că, turiștii s-au obișnuit ca din oferta turismului deltaic să nu lipsească și numeroasele evenimente culturale și gastronomice, dar în acest an, chiar dacă acestea lipsesc, îi asigurăm că destinația turistică Delta Dunării rămâne la fel de fascinantă”, afirmă președintele Asociației de Management Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Sărbătoarea Borșului de Pește din Delta Dunării – Crișan se reprogramează pentru anul viitor

Nici Sărbătoarea Borșului de Pește din Delta Dunării – Crișan, NU SE ORGANIZEAZĂ în acest an, ca măsură de prevenire a răspândirii noului tip de Coronavirus și a fost reprogramată pentru anul 2021.

Turiștii pot merge însă în Delta Dunării pentru a se bucura de atracțiile din zonă, iar celebrul borș îl pot mânca la pensiunile sau hotelurile în care sunt cazați.

”Sezonul turistic continuă în Delta Dunării și îi invităm pe toți cei care iubesc natura să experimenteze o plimbare cu caiacul sau să participe la o partidă de pescuit. Îi asigur că vor avea parte de experiențe de neuitat”, a declarat Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management Delta Dunării.

Turismul cultural și cel gastronomic din județul Tulcea au de suferit în perioada pandemiei

Măsurile luate la nivel guvernamental pentru siguranța sanitară, dar și interzicerea unor manifestări culturale, cum erau festivalurile borșului de pește de la Jurilovca sau Crișan, le creează probleme localnicilor și investitorilor în turism. Mai mult decât atât, a fost stopat și procesul de înființare a punctelor gastronomice locale, început anul trecut. Există în prezent 24 de astfel de puncte gastronomice locale, mult prea puține față de ceea ce ar trebui să fie în deltă.

”Înființarea acestor puncte, de cele mai multe ori nu presupune și cazarea turiștilor și atunci, neavând vizitatori, localnicii nu au mai întreprins demersurile necesare pentru înființarea acestor mici afaceri autorizate. Sperăm ca anul viitor lucrurile să revină la normal, în condițiile în care criza sanitară ajunge la un final. Vorbim de măsuri post-pandemie și atunci, în discuțiile în cadrul Asociației Delta Dunării, în Adunarea Generală, în Consiliul Director avem în vedere o strategie pe termen mediu și lung, pentru a asigura o dezvoltare economică turistică echilibrată. Evident că toată această criză ne va afecta, probabil și anul viitor, dar suntem datori să găsim soluții pentru a prezerva activitatea turistică în Delta ă”, a precizat pentru Discover Dobrogea președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Sezonul turistic în Delta Dunării continuă

Sezonul turistic continuă în Delta Dunării până la finalul lunii noiembrie, iar cele mai căutate activități de recreere sunt pescuitul, traseele de caiac-canoe, cicloturismul, plimbările pe canale și traseele în pădurile Letea și Caraorman.

August 31, 2020
Oferte early booking pentru paradisul dintre ape – Delta Dunării și Dobrogea de Nord

Poveștile frumoase se scriu cu oameni deosebiți, creativi, prietenoși și lipsiți de aroganțe, care își pun și sufletul pe masă. Am fost zilele acestea la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord, care nu putea lipsi de la Târgul de Turism al României și am poposit acolo o vreme, alături de reprezentanții Asociației de Promovare Delta Dunării. Este greu să te dezlipești de oamenii frumoși, care fac tot ce pot pentru ca regiunea lor să fie foarte cunoscută și apreciată la adevărata ei valoare. Am întâlnit acolo meșteșugari care pregătesc lucrări de artă inedite, agenți economici și administratori ai multor localități care își prezintă atracțiile turistice în cel mai plăcut mod cu putință, dar l-am observat și pe ambasadorul Deltei Dunării, campionul Ivan Patzaichin, care întotdeauna își face timp pentru promovarea zonei pe care o iubește.

Ivan Patzaichin vă așteaptă în Delta Dunării

De la standul județului Tulcea la Târgul de Turism nu a lipsit, cum vă spuneam, campionul Ivan Patzaichin.

El este ambasadorul Deltei Dunării și promovează un turism responsabil, atât prin Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, cât și prin proiectul ”Descoperă RowMania – România văzută din barcă”, pe care l-a lansat de 10 ani.

Multiplu campion la canoe, Ivan Patzaichin promovează mișcarea în aer liber prin sportul cu vâsle și ecoturismul, dar ne îndeamnă să înțelegem și să interpretăm natura, să o iubim și să nu o distrugem. El îi invită pe vizitatori în Delta Dunării, ”nu pentru o zi, ci pentru cel puțin 4-5 zile, astfel încât să vedeți cum arată acest loc mirific”.

Holbina Trei Bibani deschide sezonul turistic în Delta Dunării

În Delta Dunării, sosirea păsărilor migratoare și începerea competițiilor de pescuit sportiv dau startul deschiderii sezonului turistic.

Păsările călătoare vor ajunge în deltă la începutul lunii martie, cam în aceeași perioadă în care este organizat primul concurs de pescuit în regim catch&release din acest sezon, la resort-ul Holbina Trei Bibani.

Pikemaster Pikechallege a devenit deja un concurs tradițional la Holbina Trei Bibani și este programat pentru perioada 13-15 martie. Așadar, pe 13 martie putem spune că începe în mod oficial sezonul turistic în Delta Dunării, așteptat atât de mult de pescarii amatori sau profesioniști, dar și de iubitorii de natură.

Gastronomia deltaică, cea mai apreciată la Târgul de Turism

O mulțime de vizitatori trec pe la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord, atât pentru oferte în această regiune de poveste, cât și pentru a degusta minunatele produse tradiționale deltaice. Organizatorii le oferă cu generozitate celor care le trec pragul la târg, pește afumat, marinat, șuncă de pește, celebra plăcintă dobrogeană, tot felul de bunătăți, dar și vinuri de la cramele din județul Tulcea.

Este imposibil să nu ți se facă dor de localitățile liniștite, situate între apele Dunării, prin care ai fost și în care dorești să te reîntorci sau în care ți-ai dori să ajungi, atunci când vezi pliantele și îi auzi vorbind pe cei care le prezintă.

Oferte early-booking în Delta Dunării

Ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place, iar Delta Dunării, fiind o zonă parcă desprinsă din Rai este foarte căutată de turiști. Agenții economici își prezintă ofertele, atât pentru sărbătorile Pascale, cât și pentru întregul sezon turistic din acest an, la standul Delta Dunării și Dobrogea de Nord.

Am aflat de la președintele Asociației de Management al Destinației Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, faptul că proprietarii de hoteluri și de pensiuni s-au pregătit deja pentru turiști, iar pentru Paște gradul de ocupare este de aproximativ 55%. La standul județului Tulcea veți găsi oferte și puteți face rezervări pentru unitățile de cazare din localitățile Murighiol, Sulina, Uzlina, Crișan, Lunca, Gura Portiței, Jurilovca, Vișina și nu numai.

AMDTDD dorește să atragă mai mulți turiști străini

Dacă până de curând Delta Dunării era promovată în special de turiștii români sau străini care o vizitau, de aproape trei ani, acest paradis dintre ape are un înger păzitor, numit Asociația de Management al Destinației Delta Dunării. Prin proiectele vizionare ale membrilor asociației, județul Tulcea a fost intens mediatizat, atât în țară, cât și peste hotare.

Președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac spune că anul acesta, acțiunile de promovare pentru județul Tulcea se vor axa mai mult pe plan extern. El a precizat că asociația, împreună cu partenerii săi, va participa la târgurile internaționale de turism.

De asemenea, organizația va continua acțiunile de promovare prin intermediul unor vloggeri și bloggeri cu vizibilitate maximă peste hotare începute de anul trecut. Cătălin Țibuleac afirmă că se va pune, în paralel, un mare accent și pe mediatizarea regiunii la nivel național, pentru că turiștii români sunt majoritari în Delta Dunării. Important însă, este ca aceștia să fie cât mai educați, să înțeleagă de ce merg la Tulcea și ce reprezintă Delta Dunării, să conștientizeze faptul că este și obligația lor să respecte natura și să o păstreze pentru generațiile viitoare.

Producătorii tradiționali din Tulcea vor obține finanțare europeană

Alimentele tradiționale au devenit din ce în ce mai căutate, iar județul Tulcea ar putea deveni campion pe țară, în ceea ce privește numărul produselor atestate și protejate în Uniunea Europeană.

Paula Vals, o importantă reprezentantă a județului Tulcea în privința produselor tradiționale în curs de atestare, a afirmat la deschiderea Târgului de Turism că Federația Producătorilor Tradiționali a reușit să obțină notificare la Bruxelles.

”Acest lucru înseamnă că vom avea finanțări pentru promovare, astfel că, împreună cu asociațiile de turism vom duce mai departe tradițiile, gastronomia și tot ce înseamnă Dobrogea”, a precizat Paula Vals, președintele Asociației Tradițional Moesis, organizație care a depus documentația pentru a obține atestarea europeană, printre altele și pentru ”Plăcinta dobrogeană”. Paula Vals crede că produsul turistic trebuie îmbogățit cu cel gastronomic, pentru că nu se poate face turism de calitate fără alimente tradiționale.

Delta înseamnă natură, tradiție, multiculturalitate și nu în ultimul rând, gastronomie. Mai puteți ajunge sâmbătă, 22 februarie la Târgul de Turism al României și echipa care reprezintă județul Tulcea vă va convinge că merită din plin să vizitați tărâmul de vis din Delta Dunării.

February 21, 2020
Tulcea, promovată ca la carte

N-ai cum să nu-i iubești pe oamenii care pun suflet în acțiunile lor și se implică pentru binele comunității din Tulcea. Sunt pe cale de dispariție cei care nu au interese ascunse și nu se gândesc doar la profit. Ei bine, Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării este un exemplu în acest sens, cu atât mai mult cu cât se bucură de sprijinul autorităților locale și județene. O asociație care nu are nici un an de la înființare, dar a reușit să promoveze cu succes turismul în județul Tulcea, iar acesta este abia începutul. Tradiții, agricultură, meșteșuguri, gastronomie, atracții, cultură, istorie și atragerea turiștilor în destinație în orice anotimp, toate sunt luate în calcul, iar strategia pe care o adoptă președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac pentru un turism de calitate în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord a dat roade. În ultimii 30 de ani, regiunea nu a primit mai mulți vizitatori decât în 2018, iar asta spune multe.

AMDTDD promovează destinațiile turistice din Tulcea

Proiectele mari se realizează cu multă muncă, iar echipa AMDTDD lucrează la foc continuu. Nu concurează cu nimeni și nu vrea să demonstreze nimănui nimic, dar, când gândești pozitiv și constructiv, ideile vin în permanență, astfel că membrii asociației au descoperit rețeta succesului în promovarea turismului. Nu vă ascund că nu lipsesc piedicile, iar reacția negativă a anumitor primari ori agenți economici din județul Tulcea sau a politicienilor care nu înțeleg ce urmărește Țibuleac, nu îi descurajează pe cei din asociație, ci îi determină să vină cu mai multe proiecte, mai frumoase și îndrăznețe. În ziua de astăzi, este greu să crezi că există și persoane care nu sunt sufocate de interese și vor ca un județ să evolueze, chiar dacă pentru asta lucrează în regim de voluntariat. Ei bine, se poate, iar AMDTDD a demonstrat acest lucru și nu se oprește aici. Probabil, doar în vremea comunismului s-au mai bucurat localitățile din Tulcea de atâta promovare.

Rețeta de succes a promovării unei destinații turistice

”Nu ne propunem să creștem numărul de turiști, problema care se pune este să menținem procentul de anul trecut, dar să creștem calitatea serviciilor și a vizitării destinației. Tocmai de aceea, împreună cu Consiliul Județean Tulcea și cu mediul de afaceri am discutat despre crearea unui brand al destinației. Acesta va defini calitatea produsului turistic din județul Tulcea, începând cu zona de cazare și terminând cu zona de transport și cea de ghidaj turistic, intercalate cu gastronomia și cu produsele tradiționale. Toate aceste elemente vor defini calitatea destinației în ansamblul ei”, afirmă președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

El a precizat că în primul an, asociația s-a concentrat în principal pe promovarea la nivel național și pe construirea unui produs turistic bazat pe tradiții și multiculturalitate, în echilibru cu biodiversitatea. Ei bine, în 2019 și-a propus să promoveze județul Tulcea la nivel internațional. ”Vom construi și consolida produsul turistic și vom ieși cu el pe piața națională și internațională, pentru a aduce plusvaloare atât în zona comunităților locale, cât și în dezvoltarea și promovarea turismului la nivel general, în județul Tulcea”, spune Cătălin Țibuleac.

Jurnaliștii dau o mână de ajutor AMDTDD

Cătălin Țibuleac a înțeles din start că singur nu poate să își facă proiectele cunoscute, iar soluția pe care a găsit-o a fost să organizeze infortrip-uri cu jurnaliștii români sau străini. Strategia lui a funcționat și așa se face că numărul turiștilor care au înnoptat în Delta Dunării și Dobrogea de Nord a crescut în primele 10 luni ale anului trecut, cu 77%, comparativ cu 2017. Informațiile se propagă mult mai repede pe plan intern și extern, când cei care vizitează destinația turistică vorbesc despre ceea ce văd și realizează o mulțime de fotografii, articole și reportaje în locurile spectaculoase prin care se plimbă.

Susținerea artiștilor populari din Tulcea, o strategie a AMDTDD

Meșterii populari sunt promovați cu orice ocazie de către reprezentanții asociației. Ei sunt încurajați și sprijiniți să participe la târguri, pentru a-și face cunoscute produsele pe care le realizează. Tocmai acest ajutor, această mână care li se întinde localnicilor pentru a le fi bine tuturor, m-a impresionat la reprezentanții Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării.

Nu sunt deloc egoiști sau răutăcioși, în schimb, preferă să fie uniți pentru a răzbate într-o economie de piață dificilă. Construiesc o comunitate puternică, în care toată lumea să o ducă bine.

Iarna în deltă, o nouă abordare turistică

Cine s-ar fi gândit că își poate petrece vacanța în localitățile din județul Tulcea, pe timpul iernii? Eu, recunosc, nu mi-ar fi trecut prin cap. Pentru a demonstra cât de frumos este în sezonul rece în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord, AMDTDD a organizat în perioada 12-14 ianuarie 2018 un infotrip în câteva localități. Cu această ocazie, jurnaliștii au avut posibilitatea să afle cum petrec credincioșii pe stil vechi Revelionul, cum pregătesc gospodinele hramul la biserica din Sarichioi sau cum se dau copiii cu patinele pe Lacul Razim, înghețat tun.

A fost o excursie inedită și am aflat că este mult mai impresionantă delta decât o regiune montană în care mergem, de regulă, în vacanța de iarnă și nu mai reprezintă o noutate pentru noi. Tulcea are de oferit peisaje spectaculoase, de care, doar localnicii se bucură, în lipsa turiștilor.

”Vizitarea deltei pe timp de iarnă, le oferă turiștilor o nouă perspectivă. Nu mai există multă vegetație, dar se poate face vizitarea în adâncime, în zone care pe timpul verii nu sunt vizibile sau sunt greu accesibile. Munții Măcinului sunt la fel de frumoși ca Munții Bucegi. Le recomand tuturor să viziteze Valea Fagilor și vă asigur că nu veți rămâne dezamăgiți de ceea ce o să găsiți acolo. S-au dezvoltat pensiuni în acea zonă, pot fi făcute deplasări cu sania trasă de cai, pe canalele înghețate din deltă dar și din zona continentală. Enisala, de exemplu, are canale și Lacul Razim, care îngheață și pe care se pot practica patinajul artistic sau pescuitul la copcă. Sunt multe activități care pot fi făcute în această perioadă în Delta Dunării și în Dobrogea de Nord”, spune președintele AMDTDD, Cătălin Țibuleac.

Crăciunul și Revelionul pe stil vechi

Localitățile Sarichioi și Jurilovca, unde sunt mulți etnici ruși lipoveni, reprezintă locul ideal în care credincioșii de rit vechi, dar nu numai ei, pot petrece sărbătorile de iarnă. Peisajele de poveste, veselia și ospitalitatea gazdelor, bucatele tradiționale și farmecul locurilor îi încântă pe cei care ajung în județul Tulcea pe timpul iernii. În infotrip-ul despre care vă povesteam, am vizitat mai multe unități turistice, cu gazde vesele și primitoare, printre care Pensiunea ”Anastasia” din Jurilovca și ”Casa Pescarilor” din Lunca.

De asemenea, am participat la Revelionul pe stil vechi, la Pensiunea ”La Cupric” din Sarichioi, unde ne-am distrat pe cinste. Muzica bună, veselia rușilor lipoveni și dansurile tradiționale ale localnicilor ne-au încântat și oricât de cârcotaș ar fi un turist, pur și simplu nu are cum să nu se simtă bine.

De la președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, am aflat că, din totalul locurilor de cazare, aproximativ 30% sunt deschise și iarna. El a precizat că de Crăciun și de Revelionul pe stil nou, agenții economici au avut un grad de ocupare de aproximativ 90%. El a precizat că lucrurile sunt puțin diferite în privința Crăciunului și Revelionului pe stil vechi, pentru că este o altfel de sărbătoare. Turiștii români nu sunt obișnuiți să acceseze un produs turistic de acest gen, care se adresează mai mult credincioșilor de rit vechi. Au existat însă, multe cereri din zona Izmail, astfel că ucrainenii au venit anul acesta să petreacă sărbătorile pe vechi în Delta Dunării, în județul Tulcea, în loc să meargă în Vrancea sau în Prahova, așa cum procedau până acum.

Gastronomia locală, adusă la nivel de mare artă

Cârnați, musaca, borș, zacuscă, chiftele, sarmale, tochitură și orice altceva ne trece sau nu prin cap, toate preparate din pește, sunt gătite cu mult simț de răspundere de către femeile din județul Tulcea. Am observat că pur și simplu le pasă de turiști, vor ca aceștia să plece mulțumiți și au grijă să nu le lipsească nimic.

Iar când te întâmpină la intrare cu muzică tradițională, te gândești că nicăieri nu e mai bine decât în țară, iar lipovenii din Delta Dunării și Dobrogea de Nord parcă îi întrec pe toți, când vine vorba de ospitalitate.

Proiectele AMDTDD pentru anul acesta

”În 2019 avem în vedere să demarăm construcția unei platforme online, construită pe detalii, care să asigure o vizitatorului o informare corectă și rapidă, astfel că va putea accesa destinația turistică de pe telefonul mobil sau de pe tabletă. Vor fi prezentate mijloacele de transport, punctele de asistență medicală sau mijloacele de ghidaj. Turiștii vor putea vedea în timp real zonele pe care le vizitează și istoria acestora. Aplicația trebuie integrată în complexul de măsuri care vor fi luate la nivel județean”, spune cu modestie Cătălin Țibuleac.

Viitorul sună bine pentru județul Tulcea. Președintele AMDTDD va aduce aproximativ 10.000 de turiști chinezi anul acesta în destinația turistică Delta Dunării-Dobrogea de Nord. Culmea este că această creștere a numărului de vizitatori a avut efecte la nivelul întregii economii din Tulcea. Inclusiv agricultorii din Sarichioi și Jurilovca au spus că și-au vândut toate legumele direct de pe câmp, fără să mai fie nevoiți să le ducă la piață. Ei bine, asta înseamnă să ai o strategie integrată pentru dezvoltarea turismului. Mi-aș dori ca reprezentanții tuturor județelor să urmeze exemplul Asociației de Management al Destinației Delta Dunării și să dezvolte zonele pe care le conduc, din dragoste față de ele, de localnici și de turiști, nu conduși de interese obscure. Voi reveni cu detalii în articolele viitoare, despre atracțiile turistice din regiune, care nu sunt deloc puține.

January 15, 2019
Turismul responsabil vizeaza atât problemele de mediu, cât și conservarea patrimoniului cultural și natural

Turismul responsabil este o temă foarte des abordată în ultima vreme, tocmai pentru faptul că mulți români își aruncă pe jos, oriunde, lucrurile de care nu mai au nevoie, chiar și în vacanțe. Oriunde am merge în România în lung și-n lat, vom vedea păduri, plaje, locuri de campare pline de gunoaie. Deșeuri pe care noi le aruncăm la voia întâmplării, fără să ținem cont că de multe ori nu are cine să le strângă.

Turismul responsabil este o obligație, dacă dorim un mediu curat pentru copiii noștri

V-am mai spus că am fost în Delta Dunării săptămâna trecută, ceea ce nu am precizat însă, este că atât în apă cât și la mal erau pet-uri, cutii de bere sau de băuturi răcoritoare, hârtii și în general tot ceea ce nu le mai trebuia turiștilor. În plus, am observat că puterea ambarcațiunii este direct proporțională cu cantitatea de deșeuri aruncate cu aroganță în apă sau la mal.

Ne plângem mereu că este murdară România și le cerem autorităților să investească mai mult în curățenie. Dar noi, noi ce facem pentru asta? Schimbarea vine de la fiecare individ în parte, indiferent că este vorba despre un simplu angajat, de un politician sau un agent economic.

Iar malul Dunării, al lacurilor, pădurile și plajele ar fi mult mai frumoase și curate dacă am strânge în urma noastră fiecare chiștoc de țigară, așa cum facem și acasă, pentru că sunt foarte multe locuri în care nimeni nu strânge după noi. Astăzi și mâine, 8 noiembrie se sărbătorește peste tot în lume Ziua pentru Turismul Responsabil, tocmai pentru a conștientiza cu toții că problemele de mediu trebuie să ne preocupe mai mult.

Turismul responsabil este o problemă care trebuie rezolvată urgent în Delta Dunării

Am discutat despre aceste lucruri și cu președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, pentru că nu este normal să vedem maldăre de gunoaie într-o arie protejată. Am aflat că, de cele mai multe ori, de noi depinde dacă rămâne sau nu curățenie în zona în care am stat la pescuit, la un grătar sau la un picnic.

Cătălin Țibuleac: ”Problema managementului deșeurilor există și în Delta Dunării, la fel ca în toată țara. În deltă însă, situația este mai delicată, ele trebuie transportate până la Tulcea. Consiliul Județean și primarii fac eforturi pentru a gestiona această problemă, dar, fiind vorba despre zone foarte întinse, nu pot fi toate acoperite. În Deltă, de exemplu, camparea este permisă doar în anumite locuri. Turiștii nu respectă restricțiile și își așează corturile unde vor, pe canal, pe malul apei și nu sunt întotdeauna responsabili în ceea ce privește protejarea deltei. Ei aruncă deșeurile la voia întâmplării, în zone în care doar ONG-urile mai ajung să le colecteze.

Turiștii se pot informa de pe site-ul ARBDD Tulcea, dacă vor să afle în ce zone pot să campeze sau nu, dar, de regulă, nu se întâmplă așa. În zonele special amenajate pentru turiști, la hoteluri și pensiuni, lucrurile sunt ușor de gestionat. Problemele apar când vizitatorii merg în deltă pe cont propriu, în locuri greu accesibile, din care resturile menajere nu pot fi mereu colectate. Mai mult decât atât, ele sunt luate de vânt, ajung în apă și apoi sunt luate de curenți și duse pe plajele Sulina și Sfântu Gheorghe. Nu mai vorbim despre poluare, despre modul în care este afectată fauna din deltă.

Sfatul meu pentru toți cei care iubesc Delta Dunării și vor să se reîntoarcă într-un loc curat și primitor, este ca turiștii să se informeze și să știe exact unde au voie să campeze, să fie mai responsabili cu mediul înconjurător și lase locul în care au stat la fel de curat cu l-au găsit când au ajuns.

Turiștii trebuie să fie responsabili, să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător și să contribuie la conservarea patrimoniului natural”, mi-a declarat președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, Cătălin Țibuleac.

Fostul premier Dacian Cioloș a adunat pet-uri din Dunăre

Ghidul de turism Eduard Acsinte ne spunea că în această vară l-a plimbat cu barca pe fostul premier Dacian Cioloș, care a venit cu o propunere pe care nimeni nu a mai făcut-o până acum. El i-a spus să oprească ambarcațiunea de câte ori vede deșeuri, astfel că pe parcursul plimbării le-a strâns pe toate cele care i-au ieșit în cale. Un gest frumos, pe care mulți dintre noi ar trebui să îl facem.

Turismul responsabil în 2018 este despre costuri

Investitorii și autoritățile trebuie să aibă propria contribuție pentru îmbunătățirea turismului responsabil. Victor Maxim, președinte Greenpact Worldwide atrage atenția asupra faptului că mulți operatori economici sunt mai preocupați de profit decât de protejarea mediului și a resurselor naturale.

”Puțini operatori economici știu cu adevărat ce înseamnă implementarea unui sistem de operare turistică a unui hotel sau a unui restaurant în ceea ce privește gestionarea eficientă a resurselor.

Noi, la Greenpact Worldwide monitorizăm constant calitatea vieții și a litoralului românesc. În ultimii 8 ani, am descoperit și în România aceleași probleme despre ipocrizia protecției mediului, un concept politically correct expus într-o semnătură demagogică în camerele de hotel sau la toaletele restaurantelor, acolo unde, deși găsesc mesaje despre folosirea responsabilă a apei, există totuși, produse de baie în recipiente din PVC și aer condiționat în loc de centrală pe gaze în tot hotelul.”

Ce măsuri ar trebui să ia hotelierii și alți investitori HORECA, pentru a nu mai da dovadă de ipocrizie când vine vorba despre turismul responsabil?

Victor Maxim: ”La nivel internațional, există o preocupare reală pentru managementul ambalajelor reciclabile. Am fost plăcut surprins în China să observ la hotel faptul că produsele lichide de tip șampon, gel de duș, cremă hidratantă sau parfum, erau în ambalaje din sticlă. Mesajul hotelului era că anual, ei reintroduc în circuitul reciclării peste 200.000 de recipiente anual la fiecare hotel, iar lanțul era format din 160 de hoteluri. Cele mai multe ambalaje sunt în general reciclate sau gestionate de salubrizatori în domeniul turistic.”

Să revenim la litoralul românesc, Victor. Îl monitorizezi de ani buni, de când te cunosc ești activist de mediu. În ultimii ani a scăzut sau a crescut cantitatea de deșeuri pe care o colectați în cadrul acțiunilor pe care le întreprind voluntarii?

”Problema apare mai stringent acolo unde turiștii ajung în zone de plajă fără operatori economici. În ultimii 8 ani au existat fluctuații în ceea ce însemna tonajul de deșeuri strânse de pe zona costieră a Mării Negre. Dacă în 2010 vorbeam despre câteva zeci de tone de deșeuri în zonele virgine ale plajelor dintre Mamaia și Năvodari, în 2014-2015 nivelul de poluare a ajuns la câteva sute de tone de gunoaie.

Ne putem gândi că au venit mai mulți turiști și că au consumat de 10 ori mai multe produse. În nici un caz! Fenomenul este generat de expansiunea imobiliară și de resturile din amenajări temporare și construcții. Promovarea media a expus de cele mai multe ori resturile de ambalaje ca imagine a poluării, însă, cel mai mare procent în monitorizările de mediu este redat de deșeurile și resturile de materiale din construcții.”, a precizat președintele Greenpact Worldwide, Victor Maxim.

Nu este greu deloc să păstrăm curate locurile în care mergem. Trebuie doar să ținem cont de faptul că nu avem menajere, că nu strânge nimeni gunoiul după noi și în plus, nu este deloc plăcut să ne atragă copiii atenția asupra faptului că lăsăm mizerie în jurul nostru. Spun copiii, deoarece ei învață în școală, atât de la reprezentanții ONG-urilor, cât și de la profesori că nepăsarea față de problemele de mediu poate avea efecte negative pe termen lung, astfel că, în anumite situații, minorii sunt cei care îi educă pe părinți și îi învață de ce trebuie să fie responsabili cu mediul.

November 7, 2018