Discover Dobrogea

Tag: Capidava

De Ziua Națională, MINAC ne invită să ne conectăm cu istoria și cu trecutul Dobrogei

Pe 1 Decembrie, constănțenii sunt invitați să viziteze, în mod gratuit, muzeele din județ, pentru a-și cunoaște mai bine istoria. Directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Răzvan Pantelimon, afirmă că intrarea va fi liberă, duminică, între orele 09.00 – 17.00, la muzeele de la Adamclisi, Histria, Cernavodă și Capidava.

De Ziua României, intrarea este gratuită la muzeele de istorie din județul Constanța

„Ziua Națională a României este un prilej minunat de a ne reaminti trecutul, de a ne reaminti de cei care au contribuit la formarea și dezvoltarea țării! Și unde poți să regăsești mai bine acest trecut, decât la Muzeu! De aceea, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vă invită pe 1 decembrie să vizitați gratuit muzeele de la Adamclisi, Histria, Cernavodă sau Capidava, pentru a vă conecta o clipă cu istoria și trecutul Dobrogei și al României! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceștia!”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan Pantelimon, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Muzeul de la Adamclisi

Zona localității Adamclisi este deosebit de bogată în monumente arheologice. Pe drumul național Constanța-Ostrov, la 65 de kilometri de țărmul mării, se află localitatea Adamclisi, așezarea cu cea mai mare încărcătură arheologică de epocă romană de pe teritoriul României. Numele comunei Adamclisi este de origine turcă și se traduce ”biserica omului”, deoarece, când turcii au ajuns în zonă au crezut că edificiul este o biserică și au denumit astfel ruinele monumentului. Numele a fost preluat apoi și de așezarea din vecinătate.

Toți cei interesați de istoria Dobrogei pot vizita aici: Monumentul triumfal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traiani și Muzeul de Arheologie din localitatea Adamclisi.

Mulți dintre cei care ajung la monumentul triumfal nu merg, din păcate și la Muzeul Tropaeum Traiani. Acesta are o construcție modernă și îți creează impesia că te afli într-o instituție de cultură din altă țară. Muzeul, situat în centrul localității Adamclisi a fost inaugurat în 1977, odată cu restaurarea monumentului triumfal.

Clădirea adăpostește piesele originale de la monumentul triumfal, precum și părți din inscripțiile de la altarul militar și piese descoperite în cetatea tropeenilor în urma cercetărilor arheologice, începute la Adamclisi din anul 1892 și care continuă și astăzi.

Muzeul găzduiește și piesele descoperite în cetatea din apropiere. Aici se află soclul statuii împăratului Traian, cu inscripția datată din anul 116, ce-i numește pe locuitorii așezării ”Traianenses Tropaenses”.

Muzeul de la Histria

Cetatea Histria este cel mai vizitat sit arheologic din România, iar Muzeul „Histria” expune obiectele descoperite în cetate.

Muzeul Histria a fost deschis în anul 1983. Este un muzeu de sit, în care sunt păstrate și expuse o parte dintre obiectele descoperite din 1914 până în prezent. Expoziția cuprinde foarte multe piese, inclusiv din ceramică și diferite inscripții.

Inscripțiile descoperite în cetate reprezintă informații scrise, care fac referiri sau aluzii la anumite evenimente importante petrecute de-a lungul vremii, mai exact, în cei aproape 1300 de ani de ființare neîntreruptă a Histriei greco-romane.

Muzeul de la Cernavodă

În Muzeul de Istorie Axiopolis Cernavodă putem vedea celebrele statuete Gânditorul de la Hamangia și perechea sa, care au fost descoperite la Cernavodă, în timpul cercetărilor din 1956. Din păcate, în muzeu sunt expuses replicile celor două statuete, deoarece originalele se află la București.

În Muzeul de la Cernavodă există și o placă găsită în mormântul pictat de la Cochirleni. Aceasta este datată în sec. VI a.Chr. și reprezintă o dovadă a existenței creștinismului în Schytia Minor.

Muzeul de la Capidava

Cetatea Capidava este una dintre cele mai reprezentative fortărețe de la frontiera Dunării de Jos, iar în muzeul sitului arheologic de la Capidava sunt expuse câteva dintre obiectele descoperite în cetate.

Cetatea Capidava a ocupat un loc important în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Fortificația a fost construită de soldații din Legiunea V Macedonica și Legiunea XI Claudia, în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. În același timp au fost ridicate alte fortărețe și castre, care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Cercetările arheologice au oferit date și despre perioada de început a cetății, din timpul împăratului Traian. Din acea perioadă sunt conservate o parte a porții castrului inițial și câteva dintre barăcile incipiente, care au fost construite aici de militarii care au început să supravegheze zona.

În cadrul cercetărilor, care se fac din anul 1924 și nu se vor termina prea curând, au fost descoperite foarte multe obiecte, care îi ajută pe cercetători să dovedească și să documenteze informațiile pe care le avem din izvoarele antice.

În timpul cercetărior au fost găsite multe monede, inscripții, amfore în care erau depozitate grâne și semințe, dar și obiecte de bucătărie, de uz personal, obiecte de podoabă, de toaletă, piepteni și catarame.

La mulți ani, România! La mulți ani, români!

November 30, 2024
Spectacolul de reconstituire istorică „La Marginea Imperiului”, continuă, sâmbătă, la Cetatea Capidava
Spectacolul de reconstituire istorică ”La Marginea Imperiului„ va avea loc la poarta Cetății Capidava, sâmbătă, 12 august 2023, de la ora 19.00. Prima reprezentație s-a desfășurat pe 5 august, în localitatea Adamclisi, la Cetatea Tropaeum Traiani, unde, aproximativ 1500 de persoane i-au aplaudat pe artiștii care le-au oferit o lecție de istorie pe viu.

Spectacolul ”La Marginea Imperiului„ – o pagină din istoria Dobrogei

Evenimentul cultural aduce în județul Constanța, în luna august, cascadori profesioniști recunoscuți internațional, cai special pregătiți și dresați pentru scene de luptă și cascadorii ecvestre, muzicieni, umoriști, actori, acrobați, reenactori și zeci de figuranți.

Proiectul este organizat de Asociația «Vulturii Carpaților», cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și presupune desfășurarea a trei spectacole, în perioada 05-19 august, în localitățile Adamclisi – lângă Cetatea Tropaeum Traiani, Topalu – la poarta Cetății Capidava și Constanța, în Parcul Tăbăcărie.

”Prin proiectul „La Marginea Imperiului”, propunem un program amplu și intens de activități, care au ca scop cunoașterea și recunoasterea istoriei naționale.

Alături de „Vulturii Carpatilor”, pentru 90 de minute, spectatorii vor fi transpuși într-o altă epocă, vor trăi cu emoție momentele de luptă și vor simți adrenalina în scenele dramatice, în galopul cailor, în zăngănitul săbiilor, efectele pirotehnice și salvele tunurilor, fiind în permanență conectați la tensiunea acțiunii, jocul actorilor și acrobațiile cascadorilor.

Publicul va trăi momentele cheie ale evoluției României și va reînvăța ce înseamnă să fii român”, afirmă afirmă managerul proiectului „La Marginea Imperiului”, Dan Pîșleagă.

Evenimentul cultural reprezintă o lecție de ISTORIE PE VIU, având ca subiect, povestea reală a ținutului dintre Dunăre și Marea Neagră – Dobrogea, cunoscută în antichitatea romană sub numele de Scythia Minor.

Spectacolul de reconstituire istorică „La Marginea Imperiului” este compus din trei episoade distincte, care se desfășoară în trei locuri diferite din județul Constanța, mai exact în vecinătatea a trei situri arheologice deosebite, respectiv Tropaeum Traiani (Adamclisi), Capidava și Tomis (Constanța).

Fiecare dintre cele trei episoade interconectate spune povestea unei provincii locuite de romani, geți și greci, o zonă bogată, aflată “La Marginea Imperiului” și mereu în pericol de a fi atacată.

După spectacolul de la Adamclisi, urmează alte două, în localitățile Topalu și Constanța. Acestea sunt organizate de Asociația Vulturii Carpaților, în colaborare cu cele mai titrate organizații și instituții din domeniu: Uniunea Cascadorilor Profesioniști din Romania, Circul de Stat, Asociația Culturală Tomis, Asociatia Dobrogea de Patrimoniu și reputați actori români.

Participarea publicului la spectacolele „La Marginea Imperiului” este gratuită.

Programul complet al reprezentațiilor:
1. Cetatea Capidava – Topalu: 12.08.2023 de la ora 19.00;
2. Parcul Tăbăcărie – Constanța: 19.08.2023, de la ora 21.30.
Valoarea proiectului: 1.088.710 lei (978.710 lei finanțare Consiliul Județean Constanța + 110.000 lei contribuție proprie a solicitantului).

Proiectul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Constanța. De asemenea, Primăria Municipului Constanța ne acordă susținerea pentru buna desfășurare a evenimentelor.
August 10, 2023
Călătorului îi stă bine cu Dobrogea. Poveștile lunii martie

Călătorului îi stă bine cu Dobrogea, iar poveștile lunii martie păstrează parfumul florilor de primăvară din pădurile dobrogene, ne plimbă prin Topalu, unde este o importantă colecție de tablouri și, chiar puțin mai departe, la Cetatea Capidava.

Poveștile lunii martie. De două ori primăvară

În martie primăvara începe de două ori: o dată calendaristic și apoi astronomic, la echinocțiu. Luna zeului Marte era considerată de romani ca o lună propice pentru începerea războaielor pentru cucerirea de noi teritorii și lărgire a granițelor imperiului.

Azi, locuitorii Dobrogei așteaptă Mărțișorul, numele popular al acestei luni, pentru începerea activităților agricole. Ei curăță livezile și grădinile și se pregătesc pentru noul an agrar. Dar, în același timp, o așteaptă și pentru a-și desfăta privirile la apariția covoarelor de ghiocei, brândușe și toporași peste tot, prin Dobrogea.

Un altfel de alb

Miresmele pădurii dobrogene de început de martie sunt imposibil de egalat, poate doar luna mai când înflorește peste tot liliacul sălbatic, să le poată concura. Efervescența cu care pădurea întâmpină primele raze de soare este incredibilă, culorile cu care se împodobește, insectele trezite din hibernare, totul renaște într-o nouă și totuși veche rațiune de a fi.

Am privit acest spectacol prin pădurile de lângă Niculițel sau Valea Teilor, care te întâmpinau cu aromele ghioceilor răsăriți printre frunzele anului trecut: noul și vechiul într-o coabitare perfecta, unul fiind suport pentru celălalt, prelungind la infinit povestea. Un altfel de alb, diferit de cel sticlos și rece al zăpezii, un alb înmiresmat care îți amintește că e vremea pentru planuri noi, pentru plimbări și descoperiri.

Martie însorit la Fântânița

Poate cea mai apropiată rezervație silvică de Constanța, Fântânița de la Murfatlar își desfășoară la începutul primăverii toată panoplia de flori sălbatice pe suprafața sa impresionantă de 82 de hectare. Ocrotită oficial de lege din 1962, rezervația adăpostește specii variate de arbori și arbuști: stejarul pufos, stejarul balcanic, scumpia, arțarul tătăresc sau stejarul brumăriu, cârpinița și jugastrul.

Panta calcaroasă și abruptă, încălzită de soarele lui Marte, scoate la iveală primele flori, specifice vegetației de stepă: muscari, ceapa ciorii, rușcute sau delicatele myosotis, nu-mă-uita în denumire populară, totul pe acordurile zumzăitoare ale albinelor. Din nou, ca și în alte locuri, ne-am fi dorit să nu găsim urmele greu degradabile ale celor care au vizitat înaintea noastră rezervația.

Altfel de culori

Am rezervat o zi mai răcoroasă de martie pentru a ne bucura (din nou) de un tezaur cultural inegalabil, de ceea ce reprezintă cel mai mare muzeu de artă din mediul rural din Europa, colecția de lucrări de la Topalu.

Vom dedica un articol separat acestei colecții, pentru că ea merită pomenită și vizitată ori de câte ori avem nevoie de frumos. Ei bine, undeva, pe malul drept al Dunării, ne așteaptă cele 228 de lucrări de pictură și sculptură românească modernă, donate comunei sale de baștină, în anul 1960, de către medicul Gheorghe Vintilă, unicul fiu al soților Dinu și Sevasta Vintilă, învățătorii brașoveni care, odată stabiliți la Topalu, au înființat prima școală din localitate, instruind zeci de generații și oferindu-le astfel șansa unei vieți mai bune.

Fără să spunem vorbe mari, lucrările colecției doctorului Vintilă, colecție pe care a început-o timid la recomandarea bunului său prieten Oscar Han, pot concura cu lucrările oricărui muzeu de artă din Europa care găzduiește opere similare din punctul de vedere al orizontului temporal în care acestea au fost realizate.

Arta românească de sfârșit de secol XIX și început de secol XX se ridică la nivelul exigențelor artei europene a timpului iar reprezentanții săi prezenți și la Topalu – Tonitza, Pallady, Luchian, Grigorescu, Dimitrescu, Șirato, Oscar Han, Paciurea, Medrea au studiat arta la instituții prestigioase de pe bătrânul continent.

Când treci pragul muzeului de la Topalu, ai parte de surpriza de a găsi între zidurile casei familiei Vintilă un univers tăcut, încremenit pentru totdeauna în tușele colorate de pe pânze sau în bronzul sculpturilor, un univers artistic care vorbește despre o Românie în care arta și cultura erau omagiate.

Dobrogea e amplu reprezentată în colecția de la Topalu, atât cea de la nord cât și cea de la sud de Dunăre, din Balcicul atât de iubit de Regina Maria. Peisajul ei prăfuit și toropit de căldura verilor secetoase e redat în nuanțe de ocru, spart ici-colo de chipurile tătăroaicelor imortalizate de Dărăscu sau de culorile peisajelor urbane ale lui Șirato, Petrașcu sau Dimitrescu.

Pe malul Dunării, la Capidava

Pe drumul de întoarcere de la muzeu te întâmpină, la doar câțiva kilometri distanță, Capidava, cetatea de la cotitură, acesta fiind sensul toponimului în limba geților. Așezată strategic, după cucerirea romană, Capidava se constituie parte din șirul castrelor dunărene ridicate în provincia Moesia Inferior de legiunile romane pentru a stabiliza și supraveghea linia de graniță, alături de Durostorum, Sucidava, Carsium, Noviodunum, Troesmis, Aegyssys sau Halmyris, toate aflate pe linia Istrosului, până la vărsarea sa în mare.

Cetatea oferă și azi, ca și în antichitate, o priveliște impresionantă asupra fluviului care o însoțește în parcursul său de-a lungul veacurilor iar împrejurimile sunt la fel de ofertante. Și chiar dacă în martie e totul desfrunzit, acest lucru ne-a oferit posibilitatea de a admira dansul săltat al stolurilor de pițigoi în pâlcurile de copaci de pe mal. Din tufișurile din apropiere, probabil cu gânduri necurate, o vulpe le urmărea și ea îndeaproape mișcările. Astfel realizăm că e de ajuns și un popas de câteva zeci de minute oriunde în Dobrogea pentru a te determina să îți propui să revii.

Banca galbenă

În multele preumblări prin Dobrogea, din goana mașinii vezi câte un loc la care nu te oprești în momentul respectiv dar pe care îl marchezi undeva în memorie și la care îți propui să te oprești la următoarea călătorie. Așa era și locul pe care l-am numit ”la banca galbenă”. Îl observasem din toamna trecută pe drumul dintre Ciucurova și Nicolae Bălcescu.

Șoseaua șerpuiește între dealurile împădurite dintre cele două localități, peisajul dobrogean se dezvăluie la fiecare cotitură mai frumos iar la un moment dat, pe partea stângă răsare absolut neașteptat, la câteva zeci de metri de drum, o bancă galbenă, probabil plantată acolo de cineva care a dorit să marcheze priveliștea care se deschide la poalele unuia dintre dealuri.

Căutând acum locul pe hartă, observ că e chiar marcată în Google Maps ca fiind ”the yellow bench” și are chiar și două review-uri. 🙂 Nu e o zonă cu vreun obiectiv turistic în apropiere, e doar un loc frumos de undeva din Dobrogea, pe care cineva l-a îndrăgit îndeajuns cât să îl personalizeze.

Banca galbenă putea fi așezată în multe locuri din Dobrogea și poate nu ar strica să se repete experimentul, să ne determine astfel să ne abatem din drum și să stăm preț de câteva minute să admirăm ținutul în care ne-am născut.

La sfârșit călduros de martie, încheindu-ne periplul lunar prin Dobrogea, oprim în sfârșit la banca galbenă, aflată acum în plin soare. Ne așezăm să așteptăm aici un aprilie care promite să fie la fel de însorit și de plin de povești.

March 31, 2021
24 de situri arheologice din Dobrogea ar putea fi incluse în Patrimoniul UNESCO

Vestea bună este că 24 de situri arheologice din Dobrogea, cetăți cum le spunem noi sau castre romane au fost selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, însă, noi ne vom referi în acest articol, doar la cele din Dobrogea. Este un lucru extraordinar, ținând cont de faptul că singurul sit din Dobrogea inclus pe lista UNESCO este Delta Dunării.

Situri arheologice din Dobrogea, care merită să fie incluse în Patrimoniul UNESCO

Anul acesta, România depune dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, a monumentelor și siturilor care au format vechea graniță a Imperiului Roman de pe Dunăre, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

În cadrul proiectului ”Limes, frontierele Imperiului Roman”, au fost identificate 24 de situri arheologice din Dobrogea.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

În județul Tulcea, castrele identificate și selecționate pentru evaluare în vederea includerii în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt: cetatea Beroe din Frecăței, castrul Troesmis de la Turcoaia, Dinogeția din localitatea Garvăn, Noviodunum de la Isaccea, Aegysus din orașul Tulcea, Salsovia din Mahmudia, Halmyris din Murighiol și Cetatea Zaporojenilor de la Dunavățul de Jos- punctul Cetățuia sau Gratiana.

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre

Limes, frontierele Imperiului Roman de pe Dunăre este un proiect multinațional, deoarece frontierele Imperiului Roman înconjurau un spațiu mai larg.

”Includerea acestor situri în Patrimoniul Mondial UNESCO a început odată cu Zidul lui Hadrian în Anglia și apoi s-a extins în Europa Occidentală, Europa Centrală și a ajuns pe segmentul acesta al Dunării de Jos, pentru care noi pregătim dosarul de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu Bulgaria, Serbia și Croația.

Până acum, prin Comisia Națională Limes, care a fost înființată de Ministerul Culturii și este finanțată anual de la bugetul de stat, s-au făcut cercetări ample cu rol de identificare, de delimitare, precizare a limitelor siturilor și evaluarea siturilor.

Instituțiile și arheologii care au participat la această etapă, care durează deja de 4 ani, au introdus toate rezultatele de până acum într-o bază de date sistematizată în raport cu cerințele dosarului de înscriere în UNESCO.

Este un pas foarte mare, care constă în descrierea monumentelor pe care dorim să le nominalizăm, care este, în mare parte, parcurs.

Anul acesta, trebuie să facem tot ceea ce înseamnă identificarea contextului administrativ, contextului de protecție, a riscurilor și măsurilor de gestionare a riscurilor la adresa acestor monumente, lucru care nu este simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Nu toate siturile arheologice din Dobrogea vor fi propuse pentru lista UNESCO

În Dobrogea există zeci de situri de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, care nu au fost selecționate pentru evaluare în vederea includerii lor în dosarul pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

”În cazul acestor situri avem situații foarte diferite și sunt incluse în mai multe categorii. Unele dintre ele, sunt situri care au fost puțin cercetate și doar anumite fragmente sunt scoase la lumină prin săpături arheologice, restul fiind îngropat în pământ. Totuși, ele au fost identificate și sunt suficient de bine cunoscute pentru a putea fi încadrate în această categorie de situri reprezentative, dar păstrate ca vestigiu arheologic. Aceasta este o categorie.

Altele sunt cele care au fost cercetate și chiar s-au realizat lucrări de restaurare în timp, în anii 60, 70, 90. Dau exemplul Dinogeției din județul Tulcea, lângă satul Garvăn, aproape de Galați, unde s-au făcut mai multe intervenții de protecție și restaurare. Nu toate lucrările au fost realizate cum trebuia, astfel că acum necesită revizuiri semnificative.

Un alt exemplu de sit asupra căruia s-a intervenit complet nepotrivit, este deja binecunoscutul caz de la Capidava. În aceste cazuri, va trebui să ne confruntăm și să vedem în ce măsură putem face dovada valorii universale excepționale.

Aceasta este noțiunea de bază a Convenției Patrimoniului Mondial, orice monument care se înscrie în Lista Patrimoniului Mondial, trebuie să facă dovada acestei valori universale excepționale, deci o valoare care depășește granițele unui spațiu cultural sau geografic anume și se referă la tot ce înseamnă civilizația și cultura umanității, acesta este un aspect și al doilea este dovada integrității și a autenticității.

Când vorbim de integritate și de autenticitate, acolo unde s-a intervenit greșit sau nepotrivit este mult mai greu de susținut în ce măsură situl respectiv mai poate fi încadrat în această categorie a siturilor autentice și integre”, a afirmat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Cetatea Halmyris, unul dintre cele mai periclitate situri arheologice

Cetatea Hamyris din județul Tulcea este foarte deteriorată și are nevoie de o intervenție rapidă.

”Lângă Murighiol este Cetatea Halmyris, o cetate romană extraordinară, care cred că este una dintre cele mai periclitate în momentul de față, pentru că a trecut prin niște forme de degradare foarte grave.

Pur și simplu, blocurile de piatră din care sunt ridicate zidurile se dezintegrează. N-am mai văzut asemenea deteriorare agresivă în alt sit, iar acolo trebuie intervenit urgent.

Sunt probleme serioase pe care va trebui să le gestionăm împreună cu autoritățile județene și locale, pentru că altfel nu se va putea ajunge la un grad suficient de intervenție, dacă ne bazăm doar pe capacitatea statului, de la nivel central”, spune arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Sacidava, un sit arheologic fantastic, dar mai puțin cunoscut

Există foarte multe situri arheologice în Dobrogea despre care puțină lume știe și sunt mai greu accesibile. Totuși, ele sunt fantastice.

”Lângă Oltina este un sit absolut impresionant, Sacidava. El s-a păstrat suficient de bine, datorită faptului că nu este în niciun fel de circuit turistic.

În cazurile acestea de situri izolate, pur și simplu necunoscute și nevizitate, va trebui să adăugăm la lista de acțiuni pe care trebuie să le demarăm și o minimă amenajare a circuitelor de vizitare și a asigurării unor servicii pentru vizitatori, deoarece sunt acțiuni absolut necesare”, a precizat arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

Unele situri se restaurează, altele se află într-o stare deplorabilă

Autoritățile locale și cele județene trebuie să conștientizeze faptul că aceste situri sunt adevărate comori, care pot atrage numeroși turiști în zonă. Tocmai de aceea, ele trebuie să fie preocupate de conservarea și reabilitarea monumentelor istorice, care fac parte din patrimoniul național și ar putea fi incluse chiar în Patrimoniul Mondial UNESCO.

”Sunt multe situri arheologice în Dobrogea, foarte importante. De exemplu, Carsium, la Hârșova, unde acum există un proiect de restaurare.

Mai este Noviodunum, la Isaccea, unde de asemenea există un proiect de restaurare care sperăm că va putea fi finanțat din fonduri europene. În cazul Isaccea, primăria s-a ocupat să realizeze un proiect de restaurare, să îl comande, să obțină o finanțare printr-un grant prin Timbrul Monumentelor Istorice și acum urmează etapa de finanțare a intervențiilor. Sunt cazuri și cazuri.

Pe de altă parte, la Măcin, castrul roman Arrubium este într-o situație diametral opusă. Pur și simplu, localitatea actuală colonizează situl și îl consumă și nu există niciun fel de semn de mediere, de înțelegere a valorii culturale a acelui sit, pentru a-l scuti de intervențiile construcțiilor actuale”, am aflat de la Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

În Dobrogea, Delta Dunării este singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO

Deși în Dobrogea călcăm efectiv pe istorie și orice săpătură poate însemna noi descoperiri, singurul sit înscris în Patrimoniul UNESCO este Delta Dunării.

”În momentul de față, Dobrogea are un singur sit înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este vorba despre Delta Dunării, un sit înscris pentru valorile sale naturale.

La nominalizarea în lista patrimoniului mondial trebuie indicate criteriile pe baza cărora se face aceasta și este un proces destul de strict. Și există criterii culturale și naturale.

Delta Dunării, deși este un spațiu de viață, de locuire din perioadele cele mai îndepărtate din istorie și, ca atare, are și un strat istoric, arheologic, are și un patrimoniu arhitectural vernacular valoros, totuși, nominalizarea a fost făcută doar pe criteriile naturale.

Astfel, gestionarea pe care o îndeplinește Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării se referă în special la valorile naturale. Pe noi ne interesează, în cazul deltei și păstrarea valorilor culturale, inclusiv arheologice.

Mă refeream la Cetatea Halmyris de la Murighiol și la multe alte cetăți și situri arheologice, care sunt înscrise în teritoriul Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Cred că un pas important ar fi și modificarea modelului de gestiune al rezervației, astfel încât să conștientizeze și să folosească mai bine valorile culturale. Dar, deocamdată, Delta Dunării este singura înscrisă în lista Patrimoniului Mondial.

Pe lista indicativă, în preselecția națională pentru înscrierea în UNESCO se află și Cetatea Histria, separat față de proiectul Limes. Ea a fost recent înscrisă și trebuie să începem să lucrăm la dosar. Este o chestiune și de organizare în raport cu capacitățile pe care le avem, de a produce aceste dosare, nu este un demers simplu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului.

February 25, 2021