Tag: candidat CJC

  • Remus Negoi: USR-PLUS va dezvolta județul Constanța cu fapte, nu cu vorbe

    Remus Negoi: USR-PLUS va dezvolta județul Constanța cu fapte, nu cu vorbe

    Remus Negoi spune despre Constanța că este o poveste de județ, cu localități extrem de frumoase, în care găsești atracții turistice importante, vestigii istorice și peisaje care îți taie răsuflarea. Toate acestea însă, nu sunt suficiente pentru ca localitățile din Constanța să se dezvolte și calitatea vieții localnicilor să crească, a declarat pentru Discover Dobrogea, Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța. El spune că este nevoie de investiții și de o echipă implicată la Consiliul Județean, pentru ca fiecare sat, comună și oraș să se dezvolte la standarde europene.

    Remus Negoi: localitățile constănțene de pe malul Dunării vor deveni atracții turistice

    Ne-am plimbat împreună cu Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, prin Hârșova și Ghindărești, două dintre localitățile de pe malul Dunării. Zone frumoase, cu potențial turistic și de dezvoltare, dar pentru care nu au existat proiecte și nu au fost atrase fonduri europene. Localități din care, în lipsa unor perspective pentru viitor, mulți tineri au plecat să-și găsească rostul în alte țări.

    remus-negoi-stelian-ion-candidati-usr-constanta”Toată viziunea dezvoltării turistice în această zonă trebuie privită în mod integrat Hîrșova-Ghindărești. Pentru că Hârșova oferă acces pe drumul vechi, iar Ghindărești este cumva o localitate mai retrasă, un fel de punct intermediar pe traseul Dunării.

    Ghindărești este o pată de culoare în tot pachetul acesta, cu o comunitate de ruși lipoveni foarte accentuată. Este o comună în care există case tradiționale, frumos colorate, însă, din păcate, multe dintre ele sunt părăsite.

    casa-traditionala-rusi-lipoveni-ghindarestiAceastă comunitate poate fi dezvoltată și promovată, pentru că are obiceiuri extraordinar de frumoase. La Ghindărești pot fi organizate festivaluri tradiționale și gastronomice, pentru că este vorba de o comună aflată pe malul Dunării, care are o frumusețe aparte și ar fi foarte apreciată de turiști.

    costum-traditional-rusi-lipoveni-ghindarestiPentru noi, păstrarea obiceiurilor în zonă este foarte importantă. Tocmai de aceea, Departamentul pentru Minoritățile Etnice pe care Alianța USR-PLUS vrea să îl organizeze la Consiliul Județean Constanța, va avea rolul de a păstra tradițiile fiecărei minorități în parte”, ne-a declarat candidatul USR-PLUS la președinția CJC, Remus Negoi.

    Remus Negoi: Vom asigura suport fiecărei localități din Constanța, pentru atragerea de fonduri europene

    Consiliul Județean Constanța are un rol determinant în perioada următoare, în asigurarea suportului pentru atragerea de fonduri europene. Sloganul USR-PLUS pentru alegerile locale 2020 este mobilizator pentru toți cei care până acum consideră că nu s-a făcut nimic în județ. ”E tipul să schimbăm Constanța” este mesajul echipei USR-PLUS.

    ”Întotdeauna am mers pe premisa parteneriatelor. Indiferent de la ce partid ar fi primarii din localitățile constănțene, în calitate de președinte al Consiliului Județean îi voi sprijini să acceseze fonduri, să dezvolte aceste zone, pentru a crește calitatea vieții oamenilor. O să colaborez permanent cu primăriile și voi merge des în județ, pentru a afla care sunt problemele comunităților, astfel încât să găsim soluții pentru rezolvarea lor. Dacă stai mereu în birou și aștepți să ți se aducă rapoarte, nu ai aceeași eficiență în soluționarea situațiilor care apar.

    remus-negoi-candidat-consiliul-judetean-constanta-usr-plusPe lângă asta, Departamentul de Fonduri Europene din cadrul Consiliului Județean, așa cum noi, cei de la USR-PLUS îl gândim, trebuie să aibă două componente, una care să includă accesarea de fonduri europene pentru Consiliul Județean și o alta, care să acorde suport echipelor din județ și să le instruiască”, a precizat candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța, Remus Negoi.

    Băile sulfuroase de la Hârșova, neamenajate de pe vremea lui Ceaușescu

    Zeci de corturi și rulote sunt amplasate într-o pădure de pe malul Dunării, într-o zonă turistică neamenajată. Oamenii merg la băile sulfuroase, situate la marginea orașului Hârșova, pe drumul care merge spre stânga, paralel cu Dunărea.

    padure-harsova-baile-sulfuroaseAcolo este o pădure frumoasă, unde există o adevărată comunitate, în care sunt turiști din țară care își petrec timpul în natură, din primăvară până-n toamnă.

    remus-negoi-candidatul-usr-plus-la-consiliul-judetean-constanta”Băile sulfuroase de la Hârșova sunt niște bazine cu apă semitermală, care au proprietăți curative. Apa vine la suprafață prin niște țevi și ajunge din straturile inferioare ale Dunării, în două bazine. În mod normal, ar trebui ca acele bazine, care au foarte mare succes  și de zeci de ani sunt vizitate de românii din toată țara, să fie mai bine amenajate. Proprietățile curative ale acelei ape semitermale sunt incontestabile. Aici nu a fost niciodată o stațiune propriu-zisă. Pur și simplu sunt niște bazine în aer liber, cu margini de ciment, amenajate într-un mod foarte rudimentar. Din păcate, nu există nici măcar toalete ecologice sau un spațiu de cazare, în care să poată sta cei care doresc să petreacă acolo câteva zile. Acest loc trebuie amenajat, astfel încât să le oferim turiștilor toate facilitățile de care au nevoie”, spune Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean.

    baile-sulfuroase-harsova-la-puturoasa”Pentru că nu există locuri de cazare, noi venim dimineața și plecăm seara. Sunt băi sulfuroase și vin aici pentru tratament, de pe timpul lui Ceaușescu. Ar fi nemaipomenit dacă s-ar face și o pensiune în care să ne putem caza, pentru a sta mai mult aici. Noi venim de la Vălenii de Munte doar pentru o zi, facem băile și plecăm”, a declarat un domn de vârsta a treia, pentru Discover Dobrogea.

    baile-sulfuroase-la-puturoasa-de-la-harsova”Vin de doi ani aici, pentru dureri de oase și toate cele. Sunt din Ploiești și am venit la băile de la Hârșova doar pentru o zi, apoi plec acasă. Nu rămânem mai mult, pentru că nu avem condiții. Mi-aș dori să fie mai curat, să existe toalete și ar fi bine să fie amenajat un loc de cazare. Apa este foarte bună în bazine, însă lumea nu păstrează curățenia”, a spus o pensionară.

    baile-sulfuroase-harsova-corturi-rulote”Întâmplător am aflat de acest loc anul trecut și venim aici de două ori pe an, pentru a petrece în natură sfârșitul de săptămână. Din păcate nu sunt toalete publice și nu toți cei care vin respectă natura și aruncă totul de jur împrejur. Dacă am fi puțin mai civilizați, cred că ar fi un pic mai bine. Noi am venit cu cortul Ar fi un lucru bun dacă ar exista niște toalete ecologice și dușuri amenajate. Aici facem baie în aceste ape termale sau în Dunăre, pescuim și ne relaxăm. Mulți dintre oamenii care vin aici, ajung pentru tratament. Apa se schimbă în mod natural, este o țeavă care împrospătează în permanență apa. Sunt două bazine, unul cu apă puțin mai rece și altul cu apă ceva mai fierbinte. Aici este o comunitate. Sunt oameni care stau câte două, trei luni și își petrec vacanța de vară aici, pe malul Dunării”, a declarat pentru Discover Dobrogea un domn sosit din București, împreună cu soția și copiii.

    Investițiile în Hârșova ar putea atrage turiștii

    Hârșova, pe lângă băile sulfuroase pentru care este vizitată, e situată într-o zonă foarte frumoasă, pe malul Dunării.

    ”Echipa USR-PLUS a gândit un proiect integrat, care să cuprindă Hârșova și localitatea Ghindărești, care este foarte aproape, pentru a fi dezvoltată zona din punct de vedere turistic.

    De exemplu, la Hârșova, zona de faleză de la intrarea în oraș până la ieșire, nu este absolut deloc amenajată. Există un port mai mult industrial, un fel de ponton, care ar putea fi amenajat și pentru acostarea de nave de croazieră pe Dunăre, pentru că mai sunt porturi de-a lungul Dunării. Dacă amenajăm acea faleză a Dunării, ar veni mulți turiști. Pot fi organizate și festivaluri în zona respectivă, mai ales că există Cetatea Carsium de la Hârșova, unul dintre principalele obiective turistice din Dobrogea, care a intrat de anul trecut într-un proces de restaurare și conservare, de valorificare cultural-turistică. Pentru asta însă, trebuie să investești atât în infrastructură, cât și în promovare”, a afirmat Remus Negoi.

    Infrastructura din Hârșova a rămas în paragină și este nevoie de investiții

    Deoarece nu s-au făcut investiții în județul Constanța, mulți oameni nu au locuri de muncă.

    ”La Hârșova este o singură întreprindere care angajează câteva zeci de persoane să muncească. Dacă vrei să creezi locuri de muncă, trebuie să le oferi și facilități celor care ar veni să investească aici. Am vizitat o zonă a Hârșovei de pe malul Dunării, unde era un șantier înainte de 1989 și chiar în perioada aceea trebuia să fie dat în folosință, dar niciodată nu a fost utilizat. Este vorba despre un șantier naval, care ar putea fi reabilitat și pus la dispoziție pentru ambarcațiuni ușoare, de exemplu. Există infrastructură, dar a rămas în paragină și se poate vedea doar scheletul unor macarale neutilizate.

    remus-negoi-stelian-ion-candidati-usr-constantaOamenii se plâng că efectiv nu au unde să muncească. Noi propunem să fie amenajat un parc tehnologic, un port, inclusiv un port turistic. Navele de croazieră nu opresc în aceste localități, pentru că nu sunt organizate evenimente, iar turiștii nu sunt atrași în zonă, pentru că nu există o infrastructură pentru accesul navelor. În plus, la Hârșova se chinuiesc de 7-8 ani să aducă gazele naturale. Ca să le asiguri oamenilor un trai decent și să își dorească să trăiască aici, trebuie să aibă apă curată, canalizare, gaze naturale și locuri de muncă”, precizează Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la șefia Consiliului Județean Constanța.

    Localnicii vor fi încurajați să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea unor mici afaceri

    ”Ghindărești este o localitate foarte frumoasă, cu un potențial extraordinar, dar care nu a fost pusă în valoare, iar drumul care te duce spre localitate este plin de gropi. Turiștii care ajung în zonă sunt uimiți de frumusețea locurilor, dar nu au unde să se cazeze și nici nu există un restaurant, unde să poată mânca. Este o zonă liniștită, cu un peisaj spectaculos, care poate fi amenajată ca un fel de sat pescăresc.

    ghindaresti-proiect-dezvoltare-usr-plus-constanta-remus-negoiÎn primul rând trebuie asfaltată calea de acces, de la Drumul European până la Ghindărești, dar și mai departe, pe malul Dunării. Proiectul nostru integrat prevede și prelungirea pistei de biciclete Euro Velo 6, care străbate toată Europa și ar trebui să continue și la noi. Cicliștii care vin în număr destul de mare nu au o pistă dedicată și marcată, ei circulă pe marginea șoselei și se expun astfel la pericole.

    ghindaresti-proiecte-dezvoltare-usr-plus-constanta-remus-negoi-candidat-cjTurismul primar în localitățile din județul Constanța, nu presupune amenajări foarte sofisticate, pentru că zona trebuie dezvoltată cu păstrarea arhitecturii tradiționale. Localnicii trebuie să amenajeze pe malul Dunării niște căsuțe acoperite cu stuf, văruite cu albastru lipovenesc, care dau o notă aparte și îi introduc pe turiști în povestea locului. Prin echipa de suport pentru accesarea de fonduri europene de la Consiliul Județean, primăriile vor fi încurajate să îi sprijine pe localnici să acceseze bani europeni pentru dezvoltarea localităților, organizarea de evenimente și atragerea de turiști”, spune candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean, Remus Negoi.

    Îi vom sprijini pe agricultorii din județul Constanța

    O mare problemă în județul Constanța, este cea a secetei pedologice care îi afectează anual pe agricultori.

    ”Consiliul Județean, chiar dacă nu are atribuții directe în asigurarea irigațiilor, poate colabora cu agricultorii și cu reprezentanții Agenției de Îmbunătățiri Funciare și cu cei ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, ai Apelor Române și ai Prefecturii, pentru a identifica și ierarhiza zonele cu probleme, pentru dezvoltarea sistemelor de irigații.

    Este important să îi susținem pe producători și să găsim soluții pentru crearea unui sistem performant de irigații, dacă vrem să mai avem agricultură în Constanța”, susține candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean, Remus Negoi.

    Aprozarul dobrogean online, soluția pentru vânzarea produselor

    ”Consiliul Județean poate să se implice pentru a le asigura agricultorilor suportul pentru desfacerea produselor, pentru că și aceasta este o mare problemă.

    Unul dintre proiectele pe care le voi implementa în calitate de președinte al Consiliului Județean, este crearea unei aplicații informatice. Un aprozar sau magazin de legume-fructe online dobrogean, care presupune înscrierea producătorilor din tot județul, împărțirea pe zone și comenzi pe care cumpărătorii le pot face prin intermediul aplicației.

    mere-llivada-sabangia-sarichioiAstfel, Consiliul Județean, pe de o parte, va da garanția cumpărătorilor că producătorii aceia sunt serioși și aduc produsele pe care le promit, iar pe de altă parte, producătorii sunt obligați să ofere legume și fructe de calitate”, spune candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean.

    Depozitele de legume-fructe, un alt ajutor pentru producători

    ”De asemenea, Consiliul Județean, pentru a veni în sprijinul producătorilor, poate să creeze și centre zonale de preluare sau de depozitare a legumelor și fructelor, niște depozite în care acestea să fie păstrate în condiții conforme, în funcție de perisabilitatea fiecărui produs în parte.

    Pe de altă parte, o asociație de genul acesta creează premisele ca producătorii mai mici, care în alte condiții nu ar fi putut spera la un astfel de ajutor, să își vândă produsele pe piața marilor magazine. În felul acesta, se echilibrează foarte bine cererea și oferta, iar prețurile pot fi cele de producător”, a mai afirmat Remus Negoi, candidatul Alianței USR-PLUS la Consiliul Județean Constanța.

    Remus Negoi, candidatul USR-PLUS la președinția Consiliului Județean Constanța

    Remus este antreprenor, a absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității Ovidius din Constanța, specializarea Turism-Servicii și lucrează în domeniul privat de 23 de ani. A terminat un doctorat în economie la facultatea de Comerț a Academiei de Științe Economice din București.

    remus-negoiPentru județul Constanța, Remus Negoi crede că o echipă profesionistă de atragere a fondurilor europene și de suport pentru primăriile din județ, determinarea oamenilor de afaceri de a investi în județ, îmbunătățirea infrastructurii pentru a dezvolta mobilitatea constănțenilor și turiștilor, precum și împăduririle masive anti-deșertificare și investiții în educație, sănătate și cultură reprezintă priorități ale unui Consiliu Județean performant.

    Comandat de USR PLUS , filiala Constanța
    Executat de  Discover Dobrogea – portal: www.discoverdobrogea.ro
    mandatar financiar-cod AEP 21200251

  • Răzvan Filipescu a pregătit proiecte de mare anvergură pentru județul Constanța

    Răzvan Filipescu a pregătit proiecte de mare anvergură pentru județul Constanța

    Răzvan Filipescu, candidatul PRO România la președinția Consiliului Județean, afirmă că județul Constanța are un potențial enorm, însă este nevoie de proiecte vizionare și de multă implicare pentru ca fiecare localitate să se dezvolte.  Ziua alegerilor locale se apropie și trebuie să știm ce proiecte au candidații, pentru a ne asigura că îi vom vota pe 27 septembrie, pe cei cărora le pasă de noi și ne vor schimba viața în bine. 

    Răzvan Filipescu: ”Toate proiectele pentru județul Constanța sunt 100% realizabile”

    Pro România vrea să atragă investitori în județul Constanța și în paralel să acceseze fonduri europene, astfel încât această regiune să se dezvolte frumos, afirmă Răzvan Filipescu.

    razvan-filipescu-candidat-pro-romania-cjc-constanta”Îmi doresc ca localnicii din mediul rural să aibă activități mai variate și să trăiască bine. Pentru că acum sunt sate părăsite, care se depopulează, deoarece oamenii nu au altă sursă de venit în afară de agricultură și creșterea animalelor.

    Mulți spun că avem proiecte fanteziste, dar noi vrem să trăim în condițiile pe care ni le oferă secolul XXI, inclusiv în mediul rural. Se poate acest lucru, sunt mulți bani europeni pe care știm cum să îi accesăm, iar toate proiectele pe care le-am pus pe hârtie sunt 100% realizabile.

    Vreau ca în fiecare sat și comună să existe investiții, târguri și oboare moderne, locuri de joacă pentru copii, străzi asfaltate, centre de permanență și multe alte lucruri de care oamenii au nevoie, pentru a duce o viață decentă”, a afirmat candidatul PRO România la președinția Consiliului Județean Constanța, Răzvan Filipescu.

    Răzvan Filipescu: ”Satele pescărești diversifică oferta turistică și cresc nivelul de trai al constănțenilor”

    Satele pescărești amenajate în localitățile constănțene de pe malul Dunării sunt un vis frumos, atât pentru localnici, cât și pentru turiști.

    proiect-sate-pescaresti-razvan-filipescu-candiat-pro-romania-la-consiliul-judetean-constantaÎn maximum doi ani, turiștii vor avea parte de experiențe noi, în satele pescărești din județul Constanța. Ei se vor putea caza într-un camping sau la o pensiune pe malul Dunării, la Ghindărești, Hârșova, Topalu ori Seimeni sau, de ce nu, la Rasova, Aliman ori Ostrov. Sunt niște localități cu peisaje minunate, pe care nici mulți constănțeni nu le-au vizitat.

    ”Ideea cu satele pescărești mi-a venit când m-am întâlnit cu locuitorii din Ghindărești, din Rasova și din Aliman, unde am văzut că aceste comunități, inclusiv cele de pescari, nu au fost susținute și nu au atras niciun fel de investiții.

    Există fonduri europene pentru dezvoltarea acestui tip de sat pescăresc sau pentru ajutorul comunităților de pescari. Există flag-uri la nivelul județului Constanța, iar Consiliul Județean este membru în câteva dintre ele, dar nu a accesat niciun leu. Se pot lua finanțări până la 400.000 de euro, unde poate aplica inclusiv Consiliul Județean Constanța, cu contribuție zero.

    proiect-sat-pescaresc-razvan-filipescu-pro-romania-constanta-candidat-consiliul-judeteanNu s-au dezvoltat până acum asemenea proiecte, de aceea noi avem proiect pentru un sat pescăresc complex, care are două componente. Componenta de debarcare, colectare, depozitare și comercializare a peștelui. A doua componentă este turistică și prevede, pe lângă spațiile de cazare, zone de recreere, agrement și de alimentație publică. Aici pot fi servite produse tradiționale și produse locale, precum pește, brânzeturi, vinuri și miere de albine, dar am prevăzut și un spațiu pentru meșteșugari, unde să fie promovate tradițiile locale, copiii să vadă cum se face o plasă, un năvod sau cum se afumă peștele.

    proiect-sat-pescaresc-pro-romania-razvan-filipescuAvem de exemplu la Ghindărești, o comunitate de ruși lipoveni extraordinar de frumoasă, cu numeroase tradiții și obiceiuri, cu produse tradiționale, care nu sunt deloc valorificate. Noi ne dorim ca acest model de sat pescăresc să îl replicăm la nivelul tuturor comunelor riverane Dunării, cu atât mai mult cu cât nu ne costă nimic, trebuie doar să ne implicăm și să realizăm proiecte pentru atragerea banilor europeni”, spune candidatul Pro România la Consiliul Județean Constanța, Răzvan Filipescu.

    În sec. XXI școala începe cu toalete insalubre în curte, la General Scărișoreanu

    Am mers cu Răzvan Filipescu în sudul județului Constanța și am discutat cu localnicii și cu cei care candidează din partea PRO România la primăriile din câteva localități.

    razvan-filipescu-candidat-pro-romania-constanta-la-presedintia-consiliului-judetean-general-scarisoreanuCandidatul Pro România la Primăria Amzacea, Laurențiu Gobeajă ne-a arătat la General Scărișoreanu, o școală cu o toaletă insalubră în curte și cu terenul de sport deteriorat. Lângă unitatea de învățământ este un loc de joacă pentru copii.

    laurentiu-gobeaja-candidat-pro-romania-primaria-amzaceaUn spațiu murdar, în care sunt depozitate gunoaie printre buruieni înalte, toboganele sunt vechi și ruginite, iar din fostele leagăne au mai rămas doar stâlpii de susținere.

    ”Candidez pentru că sunt revoltat de ceea ce se întâmplă la mine în comună. Școala este la fel ca atunci când eram eu elev, nu s-a schimbat nimic.

    Vreau să refacem infrastructura în comună, să fie construită o toaletă în școala de la General Scărișoreanu, să amenajăm un loc de joacă și un parc, să asfaltăm străzile și să facem multe investiții cu bani europeni. Aici nu au fost accesate niciodată fonduri, iar tinerii nu au pentru ce să se întoarcă în sat, după ce termină studiile.

    razvan-filipescu-laurentiu-gobeaja-pro-romania-constanta-la-general-scarisoreanuPentru a-i încuraja să rămână aici, vreau să le ofer locuri de casă în General Scărișoreanu și Amzacea, iar oamenii să aibă locuri în obor, pentru a putea să își vândă produsele”, ne-a declarat printre altele, candidatul PRO România la Primăria Amzacea, Laurențiu Gobeajă.

    Proiect pentru târguri moderne în județul Constanța

    În Târgul săptămânal de la General Scărișoreanu nu există o zonă de parcare, iar produsele se vând direct de pe asfalt, indiferent că sunt alimentare sau generale.

    proiec-targ-modern-general-scarisoreanu-candiatul-pro-romania-constanta-la-consiliul-judetean”Noi am prevăzut un model de târg și de obor tradițional la General Scărișoreanu, pe care vrem să îl replicăm și la Cobadin și undeva în zona de nord a județului. Este prevăzut cu spații diferite în care se vând produsele agroalimentare, generale, dar și animalele. Proiectul prevede zone diferite de comercializare, spațiu de alimentație publică, o zonă de recreere, o zonă de parcare.

    proiect-targuri-moderne-constanta-razvan-filipescu-candidat-pro-romania-consiliul-judeteanPro România susține producătorii locali, pentru că în aceste târguri vin oameni din tot județul Constanța, dar și din județele limitrofe să își vândă produsele. Noi trebuie să îi ajutăm să își creeze o piață de desfacere, iar aceste târguri și oboare tradiționale pot fi o șansă pentru ei. Propunem ca aceste târguri să se transforme în niște atracții, pentru că ele pot fi transformate și în târguri de Crăciun sau de Paște, unde să vină și oamenii din orașe să își petreacă o zi în mod plăcut, să cumpere, să se relaxeze, să mănânce produse tradiționale, să bea o socată, să aibă ce să facă.

    proiect-targuri-moderne-judet-constanta-candidat-pro-romania-razvan-filipescu-consiliul-judeteanSă aibă unde ieși din aglomerația urbană și să își cumpere legume, fructe sau lactate de la producătorii locali. Nimeni nu a avut această strategie”, a declarat candidatul Pro România la funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța, Răzvan Filipescu.

    În Comana, Tătaru și Pelinu nu este niciun drum asfaltat

    Chiar dacă locuiesc în mediul rural, oamenii vor condiții mai bune de trai. S-au săturat să meargă pe aceleași străzi din țărână și pe drumuri neasfaltate de ani buni.

    razvan-filipescu-si-iulian-udriste-candidat-pro-romania-primaria-comana”Nu avem niciun drum asfaltat în Comana, Tătaru și Pelinu. Copiii din satele Tătaru și Pelinu fac naveta cu microbuzul școlii, iar cei care merg către licee circulă pe jos 4 kilometri, pentru că nu este decât un microbuz care intră dimineața până în ferma de la Pelinu și mai departe nu trece, din cauza drumului foarte prost.

    Drum-neasfaltat-comana-tataru-candidat-pro-romania-primaria-comana-iulian-udristePrimul lucru pe care vreau să-l fac în calitate de primar este să reabilitez drumurile și spațiile de joacă pentru copii. Actualul primar, în care toată lumea și-a pus speranța că va realiza lucruri frumoase, nu a făcut nimic în ultimii 4 ani. Mulți localnici lucrează în Șantierul Naval Mangalia sau în cel din Constanța și vor să aibă drumuri bune, pentru că fac zilnic naveta printre aceleași gropi. Primăria nu le-a oferit până acum condiții minime pentru a trăi mai bine”, ne-a declarat Iulian Udriște, candidatul Pro România la Primăria Comana.

    Chiar și copiii de la țară au nevoie de locuri de joacă

    Candidatul PRO România la Consiliul Județean Constanța, Răzvan Filipescu spune că a gândit un proiect pentru un loc de joacă modern, un prototip, pe care, pentru început îl va face la Comana și la Amzacea.

    razvan-filipescu-iulian-udriste-candidat-primaria-comana-locuri-de-joaca-proiect”Noi vrem să facem câte un parc cu loc de joacă în fiecare comună și în toate localitățile din județul Constanța. Deja avem un model de parc pe care vrem să îl facem în Amzacea și la Comana, dar și în localitățile mari.

    proiect-parc-comana-medgidia-pro-romania-constanta-razvan-filipescuAm identificat terenuri mari, lăsate în paragină, inclusiv în Medgidia, în zona centrală, care pot fi transformate în zone de recreere, atât pentru copii, cât și pentru seniori”, spune Răzvan Filipescu.

    Răzvan Filipescu: Vom construi o rută alternativă spre sudul litoralului

    ”DJ 392, care face legătura între Amzacea și Pecineaga, un drum care reprezintă o alternativă pentru cei care merg în sudul litoralului, ar trebui să fie închis. Este o adevărată capcană pentru șoferi. DJ 392, este un drum care a fost refăcut în urmă cu 8 ani, iar acum află într-o stare jalnică.

    DJ-392-constanta-proiect-reabilitare-razvan-filipescu-canidat-consiliul-judetean-constantaCei 12 km se parcurg cu mașina în aproximativ 40 de minute. Este un drum impracticabil, despre care președintele Consiliului Județean spunea în 2017-2018 că o să îl repare, pentru a fi o rută alternativă de la Agigea, spre sudul litoralului.

    DJ-392-multe-gropi-proiect-razvan-filipescu-reabilitareNici nu știi pe unde să o iei pe acest drum, poate fi amenajat pentru curse de off-road, nu pentru turiștii care vor să ajungă mai repede spre Mangalia.

    Vreau să reabilitez acest drum și să le ofer turiștilor și localnicilor o rută alternativă spre sudul litoralului. Acum nu circulă nimeni pe el, pentru că este foarte prost. Trebuia să fie închis, pentru ca șoferii să nu se păcălească și să meargă pe el, așa cum se mai întâmplă”, ne-a declarat candidatul Pro România la președinția Consiliului Județean Constanța, Răzvan Filipescu.

    Tuzla, singura localitate cu deschidere la mare, care nu este stațiune turistică

    Candidatul Pro România la șefia Consiliului Județean Constanța, Răzvan Filipescu ne-a povestit ce planuri are pentru comuna Tuzla.

    razvan-filipescu-si-bogdan-cristian-dicu-candidat-pro-romania-primaria-tuzla”Am câteva proiecte și pentru comuna Tuzla. Primul, este declararea localității ca stațiune turistică de interes local, pentru a putea accesa fonduri europene. Putem amenaja o plajă și spații de cazare, dar vor exista și zone de agrement. Din momentul în care devine stațiune turistică, plaja poate fi înnisipată și atunci va fi lățită. Sunt 4 kilometri de mal, porțiune care, dacă va deveni plajă, ar fi o adevărată avere pentru localitatea Tuzla. De asemenea, îmi voi oferi susținerea pentru realizarea Policlinicii Tuzla, al cărei plan a fost abandonat de autorități. Un alt proiect important este realizarea DJ 391, pe ruta Techirghiol-Tuzla-23 august, care acum este din pământ.

    razvan-filipescu-candidat-pro-romania-consiliul-judetean-constantaA fost promis din 2018 de către actualul președinte al CJC, însă și acum este un drum de pământ, pe care s-a trasat noua rută dintre Costinești și Tuzla. Acesta ar fluidiza foarte mult traficul în timpul sezonului estival, însă ar putea fi folosit și pentru realizarea de diverse evenimente precum circuit de ciclism, raliuri, zone de belvedere, pentru că trece printr-o zonă foarte frumoasă. În plus, aceste evenimente ar putea să diversifice oferta turistică la nivelul județului Constanța”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Răzvan Filipescu.

    Candidatul Pro România la Primăria Tuzla, Bogdan-Cristian Dicu spune că ar înființarea unei stațiuni turistice în Tuzla, ar ajuta comuna să se dezvolte mai mult.

    ”Comuna Tuzla este singura localitate din județ care are deschidere la mare, dar nu a fost declarată stațiune. 

    Tot în Tuzla trebuia făcută cu fonduri de la Consiliul Județean, o policlinică, în care să existe cabinete cu mai multe specialități, dar proiectul a fost abandonat. O altă problemă în Tuzla este că tot centrul se inundă la fiecare ploaie. Eu propun să fie făcute două recipiente mari din beton, cu două pompe, să tragă apa care se strânge și să o trimită către lac. Canalizarea nu face față și este o problemă veche aici”, afirmă candidatul Pro România la Primăria Tuzla, Bogdan-Cristian Dicu.  

    Răzvan Filipescu:Susțin producătorii locali și produsele tradiționale”

    Pandemia de Covid-19 și seceta din ultimii doi ani ne-au demonstrat cât de vulnerabil este județul Constanța și de dependent, inclusiv pe partea de agricultură.

    ”Nu există investitori mari în județ, nici investiții serioase și proiecte majore. Avem zona riverană Dunării, care nu a fost deloc exploatată, de-a lungul căreia se pot face parcuri industriale, șantiere navale, producție, piscicultură, zone care pot fi transformate zone legumicole și pomicole importante, pentru că au sursă de apă și pot fi făcute irigațiile direct din Dunăre. Pentru a realiza aceste proiecte însă, trebuie dezvoltate centre de colectare pe legume-fructe, cu spații de depozitare cu temperatură controlată. Nu s-a făcut niciun demers”, spune Răzvan Filipescu.

    Agricultura nu se mai poate face doar cu rugăciuni pentru ploaie

    Dobrogea este o regiune predispusă la deșertificare și foarte puțină lume conștientizează acest aspect. Este nevoie de un sistem modern de irigații, pentru că în prezent agricultura este afectată de secetă, iar fermierii riscă să intre în faliment.

    ”Nici în domeniul agriculturii nu s-au implicat absolut deloc autoritățile și nu au inițiat demersuri pentru a declara regiunea Dobrogea zonă defavorizată, pentru a apăra drepturile fermierilor. Astfel, s-a ajuns ca astăzi foarte mulți fermieri să se afle în pragul falimentului sau al insolvenței. În ultimii 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru refacerea sistemelor de irigații. Noi am solicitat Ministerului Agriculturii și inclusiv prefectului să modifice ghidurile de finanțare și să aloce un punctaj suplimentar pentru județul Constanța, dacă vrem să mai facem agricultură”, a afirmat reprezentantul Pro România Constanța.

    Cine este, de fapt, Răzvan Filipescu?

    Candidatul Pro România la președinția Consiliului Județean este din 2011 doctor în economie la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. El a absolvit în anul 2002 Facultatea de Științe Economice, Secția Tranzacții Internaționale din cadrul Universității Ovidius Constanța și a urmat un stagiu de formare în management, la Universitatea din Clermont Ferrand, Franța. Este acționar și director al mai multor societăți în domeniile turism, agricultură și logistică. A terminat un master în ”Maritime Management and Multimodal Transports” la Universitatea Maritimă Constanța în anul 2005 și este absolvent al ”Programului de specializare în domeniul relațiilor internaționale” al Institutului Diplomatic Român. În 2013-2014 a fost președinte cu rang de secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Turism, din cadrul Ministerului Economiei, iar în 2015-2016 a ocupat funcția de director general adjunct la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM. 

    razvan-filipescu-candidat-pro-romania-cjc-constantaRăzvan Filipescu are 40 de ani, este căsătorit și are o fetiță. Spune că a ales să facă acest pas, deoarece, în calitate de locuitor al județului, vrea ca și Constanța să ajungă pe podiumul dezvoltării, din punctul de vedere al educației, sănătății și economiei. Cunoaște județul, cu tot cu problemele sale și, împreună cu echipa lui de la Pro România a identificat soluții pentru îmbunătățirea calității vieții și implicit a nivelului de trai al locuitorilor, dar și pentru sprijinirea afacerilor.

    ”Eu, cu echipa mea de la Pro România muncim pe toate materialele pe care le emite Comisia Europeană. Toate proiectele pe care noi le-am propus în ultimele 6 luni, sunt lucrate și fundamentate din punct de vedere al oportunităților de finanțare. Noi facem asta cu o echipă de 8 oameni. Vă dați seama ce proiecte vom putea să generăm la Consiliul Județean, cu toată echipa pe care o are instituția”, a mai spus candidatul Pro România la președinția Consiliului Județean Constanța,  Răzvan Filipescu.

    Răzvan Filipescu spune însă că și construirea unui Spital de Pediatrie în Constanța va reprezenta pentru el o prioritate, dacă va fi în următorii 4 ani președintele Consiliului Județean. Despre acest proiect vă vom oferi amănunte într-un alt articol.

    Comandat de Partidul Pro România Filiala Constanța
    Executat de  Discover Dobrogea – portal online www.discoverdobrogea.ro
    CMF: 21200010