Primăvara vine cu multe tradiții în satele din Dobrogea, iar astăzi este atât sărbătoarea de Buna Vestire, care are semnificație religioasă, cât și Ziua Cucului. După perioada mărțișoarelor, a babelor și a mucenicilor, luna martie continuă cu alte sărbători ale primăverii.
Buna Vestire și Ziua Cucului, sărbătorite pe 25 martie
”Pe 25 martie se sărbătorește vestirea Fecioarei Maria de către arhanghelul Gavril, care îi spune că îl va aduce pe lume pe Isus.
În satele tradiționale, în această perioadă, pe lângă faptul că este o zi în care se dă dezlegare la pește, se fac pomeni și praznice, se consideră că pământul este blagoslovit, în sensul că se înmulțesc insectele, sosesc rândunelele și celelalte păsări, totul înverzește, pentru că ne aflăm în plină primăvară și începe să cânte cucul.
Acesta este Ziua Cucului, o pasăre oraculară. Chiar și noi avem în Muzeul de Artă Populară Constanța câteva ștergare decorate cu acest motiv.
Legendele spun că pe perioada iernii, cucul a fost transformat în uliu, iar acum, de Buna Vestire revine la forma sa inițială și începe să cânte.
Ca un obicei, se spune că, dacă în această perioadă ai buzunarele goale vei avea ghinion. Nu trebuie să fii flămând sau supărat de Buna Vestire și, foarte important, să nu dormi când cântă cucul, pentru că se spune că vei fi somnoros tot anul.
Din punct de vedere meteorologic se spune că dacă vremea va fi frumoasă de Buna Vestire, așa va fi și de Paște.
De asemenea se aprind focuri în această zi, dar mai mult la marginea cimitirelor. Dacă în perioada mucenicilor, focurile ardeau în gospodării, de Buna Vestire, focurile se aprindeau la marginea cimitirului, pentru a vesti morților venirea primăverii și se fac pomeni și praznice, în memoria celor plecați dintre noi”, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Cerasela Dobrinescu din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.
În cultura populară, cucul este o pasăre sfântă
În cultura populară, cucul este considerat o pasăre sfântă, plăcută lui Dumnezeu, o pasăre a bucuriei, care nu face niciun rău. Prin cântecul său, cucul a fost consacrat drept un adevărat „oracol”, care poate prevesti câţi ani de viaţă îi sunt daţi celui ce îl aude. Pentru că îşi plasează ouăle în cuiburile altor păsări şi apoi le părăseşte, cucul este şi un simbol al iubirii nestatornice.
La Muzeul de Artă Populară din Constanța este prezentat în această perioadă un “Ştergar cu cuci”. Ștergarul este din Dobrogea de Sud și este decorat cu motivul cucului, pasărea oraculară a românilor.
Conform credinţelor din popor, cucului i se „dezleagă” limba la Buna Vestire, devenind astfel o emblemă a primăverii şi vegetaţiei rodnice, fiindu-i asociate vitalitatea şi sănătatea.
Glasul cucului încetează de Sânziene, când se spune că „răguşeşte” sau „amuţeşte” şi se preface în uliu.
Ştergarul a fost confecţionat în primul sfert al secolului al XX-lea, iar în patrimoniul muzeului a intrat destul de târziu, în anul 1991.
Utilizat la decorarea interiorului locuinţei ţărăneşti, ştergarul a fost ţesut în gospodărie, la război, din bumbac (urzeala) şi borangic (băteala). Ornamentaţia piesei este concentrată la capete, pe trei registre decorative, cu lăţimi diferite, delimitate prin grupuri de vărgi albe. Registrul median prezintă trei motive avimorfe (cuci), alese peste fire şi reprezentate pe ramuri înfrunzite. Celelalte două registre au un decor fitomorf (frunze), realizat cu bumbac alb, roşu şi negru, aflăm de la reprezentanții Muzeului de Artă Populară Constanța.
