Gârlițele mari, care în această perioadă iernează în Dobrogea, sunt vânate de braconierii din Dobrogea. Societatea Ornitologică Română (SOR) atrage atenția asupra unui nou caz de braconare a gârlițelor mari pe teritoriul României. Două păsări din această specie au fost împușcate în zona Săcele, județul Constanța. Gârlița mare este o specie cinegetică, dar în această perioadă nu se poate vâna datorită suspendării în instanță a cotelor de vânătoare pentru acest sezon. Autoritățile au identificat persoanele în cauză, iar acestea au fost duse la audieri. O anchetă este în curs de desfășurare.
Gârlițe mari au fost împușcate de braconieri în localitatea Săcele
Pe 12 februarie 2022, reprezentanții S.O.R. care se aflau pe teren în zona Săcele pentru implementarea schemei de monitorizare a gâștelor au observat o persoană ascunsă într-o zonă cu vegetație densă. Acesta folosea atrape (gâște de cauciuc) și chemătoare electronice ce emiteau sunete specifice gârlițelor mari pentru a atrage păsările cât mai aproape de locul din care vâna.
„Imediat ce am văzut persoana în tufiș și tot echipamentul pe care îl folosea pentru a atrage gârlițele și a le împușca, am sunat la 112. Când m-a văzut, el a ieșit din ascunzătoare și a dat un telefon. La scurt timp, a venit o mașină, iar șoferul l-a ajutat să strângă cât au putut din echipamentul folosit pentru a atrage păsările. S-au urcat în mașină și au fugit de la locul faptei.
Nu au mai avut timp să strângă și atrapele, pe care le-au lăsat pe câmp. Poliția a venit la fața locului și a deschis o anchetă. Au fost găsite multe tuburi de cartușe și două gârlițe mari împușcate în raza de acțiune unde era ascunsă persoana în cauză”, a declarat unul dintre ornitologii SOR care au descoperit braconierul.
SOR salută reacția promptă a autorităților care au răspuns foarte repede în acest caz de braconaj, precum și în altul similar raportat acum o lună. Persoanele au fost identificate și aduse la audieri.
Gâștele cu gât roșu, amenințate și ele de braconieri
Colegii noștri care se aflau pe teren și au alertat autoritățile au numărat în acea zi peste 50.000 de gârlițe mari (Anser albifrons), dar și peste 4.000 de gâște cu gât roșu (Branta ruficollis) careiernează în zona Săcele – Vadu. Cele din urmă sunt o specie vulnerabilă la nivel global, populația totală fiind estimată la numai aproximativ 55.000 de exemplare. Cazurile de braconaj dinRomânia sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât cele două specii de gâște formează stoluri mixte, iar împușcările accidentale reprezintă una din marile amenințări la adresa gâștelor cu gât roșu.
„Avem un nou caz de braconaj care ne arată tot mai mult nevoia implementării unor soluții informatice care să asigure înregistrarea exemplarelor împușcate din speciile admise la vânătoare, pentru a descuraja braconajul. Fără un control real și transparent al activității de vânătoare, fenomenul braconajului nu va putea fi combătut”, a declarat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Curtea de Apel Târgu Mureș a decis, pe 26 noiembrie 2021, suspendarea pentru sezonul 2021-2022 a cotelor de vânătoare pentru 25 de specii de păsări. Prin urmare, nu mai poate fi vânată niciuna din cele 25 de specii la care face referire decizia judecătorească: cioară grivă, cioară de semănătură, ciocârlie de câmp, cocoşar, coţofană, gaiţă, găinuşă de baltă, gâscă de vară, gârliţă mare, graur, guguștiuc, ieruncă, lișiță, porumbel gulerat, porumbel de scorbură, prepeliță, rață mare, rață mică, rață moțată, rață sunătoare, sitar de pădure, stăncuță, sturz de vâsc, sturz cântător sau turturică.
Românilor le plac ciocârliile. Le admiră, cântă despre ele și compară vocile celor mai buni soliști cu trilul acestor păsări. Se spune că încă din cele mai vechi timpuri, țăranii români vorbeau frumos despre ciocârlii, pentru că le țineau de urât dimineața, când ieșeau pe câmp la seceriș și le cântau, să nu se plictisească. Să nu uităm de Rapsodia Română a lui George Enescu și de celebra ”Ciocârlie” care ne-a cucerit pe toți.
Omorâm ciocârliile, deși nu produc nicio pagubă
Ministerul Apelor și Pădurilor a autorizat vânătoarea a 440.000 de ciocârlii, până în primăvara anului viitor, potrivit unui ordin apărut în Monitorul Oficial. Ovidiu Bufnilă, responsabil pe partea de comunicare a Societății Ornitologice din România afirmă că nu există o motivație pe bază științifică pentru comiterea acestui masacru. ”Nu au niciun studiu științific din care să reiasă faptul că este nevoie să împușcăm peste 400.000 de ciocârlii. De fapt, cifra aceasta era mult mai mare, dar, din punctul de vedere al Societății Ornitologice din România sunt 440.000 de păsări care nu ar trebui să moară”, mi-a declarat Ovidiu Bufnilă. El spune că, ceea ce se întâmplă în România nu este vânătoare ce ciocârlii. ”Vânătoare este la iepure, la mistreț, la lup, la urs, la alte specii. La ciocârlii este o împușcare, că altfel nu putem să-i spunem. Până în 1996, specia aceasta nu a fost vânată”, spune Ovidiu.
Românii iubesc ciocârlia, italienii o vânează și o mănâncă
Românii iubesc ciocârlia, nu o vânează și nu o mănâncă. În schimb, în țările mediteraneene, cu precădere în Italia, ciocârlia un produs exotic, căruia i-au fost date puteri supranaturale. Italienii spun că cei care mănâncă limbă de ciocârlie o să aibă versul mai dulce și o să cucerească femeile sau bărbații, ori că o să capete superputeri. Nici vorbă de așa ceva, pasărea nu e magică. Într-adevăr, cântă extraordinar de frumos, dar până în 1996 această pasăre nu a fost vânată.
Din 1996, un lobby extrem de puternic al acestor vânători din străinătate, a reușit să facă să apară ciocârlia pe lista de specii de păsări care sunt vânate. În anul 2006, Societatea Ornitologică din România (SOR) a reușit să scoată ciocârlia de pe listă, însă minunea a ținut doar un an, după care, lobby-ul italienilor și banii lor au reușit să repună ciocârlia pe lista păsărilor care se vânează, afirmă Ovidiu Bufnilă, reprezentantul SOR.
Oprește barbaria, salvează ciocârlia
”În 2015 erau aproape 700.000 de ciocârlii care se vânau anual. Atunci, SOR a avut o campanie intitulată ”Oprește barbaria, salvează ciocârlia”, un spot video foarte șocant, cu o soprană care cântă și este ucisă pe scenă. În urma campaniei, ministrul de la acea vreme a decis înjumătățirea cotei de ciocârlii care pot fi împușcate. În loc de 100 de ciocârlii pe zi, un vânător are voie să împuște 50. Ulterior, cota a început din nou să crească, apoi să scadă și să crească iar și vorbim de sute de mii de păsări care nu au de ce să fie împușcate.
Eu înțeleg că, uneori, vânătorii fac combatere la coțofene, la grauri, ciori și la alte specii, dar ciocârlia nu produce absolut nicio pagubă. Nu face decât să cânte și să mănânce insecte. Nu putem vorbi despre vânătoare, pentru că aici, de fapt, vorbim despre o specie ”umbrelă”, iar ciocârlia este specia folosită de braconieri. Ei omoară absolut orice pasăre cântătoare și spun că au omorât ciocârlii. De fapt, au fost transporturi surprinse cu multe alte specii de păsări care nu se află pe lista de vânătoare”, am aflat de la Ovidiu Bufnilă.
Afacerea cu ciocârlii este profitabilă
Pentru Societatea Ornitologică din România, împușcarea de ciocârlii reprezintă braconaj și o afacere pentru vânătorii din alte țări. Ei trag în stol și doboară cu alice foarte multe păsări, fiind vorba de un masacru, nu de vânătoare. Reprezentanții SOR apreciază că interesul este financiar. Gestionarii de fonduri de vânătoare nu fac altceva decât să aducă firme care organizează partide de vânătoare și vânători străini care plătesc taxe pentru a participa la acest masacru și împușcă absolut tot ce zboară.
Au fost și cazuri în care gestionarii au avut probleme de pe urma vânătorilor. Să nu uităm că astfel de vânători străini care vin în România, ne confundă de multe ori cu o țară fără legi. Vânătorii italieni s-au organizat foarte bine, iar la Brăila au ajuns să aibă inclusiv hotelul lor, unde au seifuri pentru arme și muniție. Este un fenomen extrem de îngrijorător din punctul SOR de vedere, iar ciocârlia este o specie ”umbrelă”, deoarece sub umbrela ei se braconează.
Sunt transporturi de mii de păsări care au fost oprite în Slovenia, Slovacia sau Ungaria și sub eticheta de ciocârlie erau multe alte specii cântătoare. Sunt împachetate în cutii frigorifice, se pun acumulatori de frig și sunt trimise în alte țări. Din păcate, cele mai multe au fost oprite la controalele din afară.
Anul 2017 a adus capturi consistente în Ungaria, în 2018 în Slovacia, ceea ce înseamnă că în continuare, în România se braconează păsările cântătoare sub umbrela ciocârliei. Vecinii noștri îi amendează serios, deoarece fiecare pasăre care nu se află pe lista de specii care pot fi vânate, are un preț de despăgubire. Asta înseamnă că un transport de câteva mii de păsări ajunge să coste foarte mult, în funcție de specia care este braconată și găsită în acest transport, afirmă Ovidiu Bufnilă.
Limba ciocârliei, o delicatesă pentru italieni
Limba ciocârliei este o delicatesă, pentru care vânătorii omoară păsările. Limba lor este extrem de mică, astfel că este nevoie de multe păsări pentru ca restaurantele de lux din alte state să o poată prepara. Ciocârlia este foarte puțin mai mare decât o vrabie, iar coloritul este aproape același, de aceea este foarte ușor de confundat când zboară. Reprezentanții SOR nu cred că există un vânător străin la ora actuală, care poate face deosebirea între speciile în care trage, dacă e ciocârlie de câmp, dacă e ciocârlie de Bărăgan, ciocârlan, o presură sură, o codobatură sau altceva, spune Ovidiu Bufnilă. Păsările sunt mici, se mișcă foarte repede, iar ei nu le pot deosebi.
Există zvonuri potrivit cărora o pasăre se vinde cu 4 euro, însă nimeni nu poate confirma dacă această informație este reală. Cert este că suntem una dintre puținele țări din Uniunea Europeană care mai permite vânătoarea de ciocârlii. Sunt țări care au tradiție, precum Franța, Italia, Malta, care păstrează în continuare acest gen de vânătoare la păsările cântătoare, dar la noi nu este cazul. În plus, vânătorii români nici măcar nu au interes să strice muniția pe o pasăre atât de mică. Nu o mănâncă, nu le produce pagube, așa că nu au de ce să o vâneze. În schimb, asistăm la această împușcare, la acest braconaj care se întâmplă, sub umbrela ciocârliei. Practic, este o specie pe care o vindem. Noi facem bișniță cu ciocârlie, nici măcar nu o mâncăm, spune Ovidiu Bufnilă.
SOR încearcă să reducă numărul speciilor de păsări care sunt vânate
Societatea Ornitologică din România încearcă de ani buni să discute cu reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor. Specialiștii au propus chiar și un algoritm privind cotele de recoltă, așa cum le numesc cei de la minister, pentru 5 specii pe care ornitologii au considerat că ar trebui protejate mult mai mult și ar trebui vânate mult mai puțin. Ei consideră că turturica și ciocârlia ar trebui să fie scoase de pe lista de specii care se vânează. Au reușit într-un singur an să scadă cotele pe baza acestui algoritm, după care au crescut din nou.
Cum se stabilesc cotele pe baza cărora păsările sunt împușcate?
Cotele se stabilesc foarte simplu, gestionarii de fonduri de vânătoare cer și Ministerul Apelor și Pădurilor aprobă, mi-a declarat reprezentantul SOR, Ovidiu Bufnilă. El spune că nu se știe care este studiul științific, nu se știe ce bază dau ei în calculele lor, atunci când decid care este numărul de păsări care trebuie ucise. Mai mult, Ovidiu spune că dacă vor ajunge vânătorii să crească de trei ori numărul de păsări ucise în România, este posibil ca un funcționar să aprobe din condei și acest lucru.
Scoaterea ciocârliei de pe lista păsărilor vânate, o reparație morală pentru această specie
SOR a luat în aceste zile legătura cu reprezentanții Comisiei de Monumente ale Naturii din România și încearcă să discute din nou cu autoritățile și să reușească să scoată ciocârlia de pe lista păsărilor care se vânează. Ar fi o gură de aer pentru toate celelalte păsări cântătoare din România, care n-ar mai fi braconate de vânătorii străini, dar în același timp ar fi o reparație morală pentru această specie. Ciocârlia este o pasăre pe care românii o admiră foarte mult, dar fac bișniță cu ea. La un moment dat, vânătorii străini plăteau localnicii din Bărăgan pentru a curăța de pene aceste mici păsări împușcate, indiferent de specie, pentru a nu putea fi recunoscute de biologi sau de vameșii care verifică transporturile. Acum nu mai fac acest lucru, doar se grăbesc să le scoată din țară.
Dobrogea și Bărăganul sunt zone pline de ciocârlii. Toate păsările migratoare, iar ciocârlia este una dintre ele, pornesc din august migrația prin Dobrogea. În concluzie, Dobrogea este regiunea în care se organizează partide de vânătoare și se împușcă foarte multe ciocârlii.
„Imediat ce am văzut persoana în tufiș și tot echipamentul pe care îl folosea pentru a atrage gârlițele și a le împușca, am sunat la 112. Când m-a văzut, el a ieșit din ascunzătoare și a dat un telefon. La scurt timp, a venit o mașină, iar șoferul l-a ajutat să strângă cât au putut din echipamentul folosit pentru a atrage păsările. S-au urcat în mașină și au fugit de la locul faptei.
Foto: Societatea Ornitologică din România
SOR salută reacția promptă a autorităților care au răspuns foarte repede în acest caz de braconaj, precum și în altul similar raportat acum o lună. Persoanele au fost identificate și aduse la audieri.
„Avem un nou caz de braconaj care ne arată tot mai mult nevoia implementării unor soluții informatice care să asigure înregistrarea exemplarelor împușcate din speciile admise la vânătoare, pentru a descuraja braconajul. Fără un control real și transparent al activității de vânătoare, fenomenul braconajului nu va putea fi combătut”, a declarat directorul executiv al SOR, Dan Hulea.
Foto: Răzvan Zinică/SOR
Foto: Răzvan Zinică/SOR