Tag: Biserica Greaca Metamorphosis

  • Constănțenii sunt așteptați pe 23 noiembrie, la Biserica Greacă, pentru a recrea momentul istoric din 1878, de la Unirea Dobrogei cu România

    Constănțenii sunt așteptați pe 23 noiembrie, la Biserica Greacă, pentru a recrea momentul istoric din 1878, de la Unirea Dobrogei cu România

    Dobrogea este și va rămâne un mozaic etnic, iar luna noiembrie este încărcată emoțional și spiritual de unitate și apropiere a comunităților ce și-au lăsat amprenta de-a lungul secolelor în acest spațiu sfânt.

    La 23 noiembrie 1878 autoritățile românești prin delegatul guvernului I.C. Brătianu, Nicolae Catargi, sosea în Dobrogea pentru a prelua administrarea teritoriului de la autoritățile țariste. Autoritățile au fost primite cu entuziasm, cu mare bucurie, cu tradiționala pâine și sare.

    În acea zi consacrată în istorie, pe scările Bisericii „Metamorphosis”, prima biserică creștin-ortodoxă din Constanța, cunoscută drept Biserica Greacă, era oficiat primul Te Deum pentru eliberare. Totodată, peste 5000 de persoane participau la festivitățile prilejuite de acest eveniment istoric. Presa de la acea vreme numea Biserica „Metamorphosis“ „stația istorică a Unirii Dobrogei cu România“. Orașul era împodobit, ca pretutindeni, cu tricolorul românesc, iar în port sute de drapele ale marelui pavoaz erau arborate pe catargele navelor diferitelor națiuni.

    În acest sens, etniile dobrogene invită pe oricine dorește să participe la recrearea momentului istoric, în anul 2024, pe aceleași scări pe care au pășit strămoșii noștri, în urmă cu 146 de ani. Slujba de Te Deum va avea loc pe 23 noiembrie 2024, de la ora 10:00, organizată la Biserica Greacă Schimbarea la Faţă – „Metamorphosis”, de pe strada Mircea cel Bătrân nr. 36, Constanța.

    La finalul slujbei, pe scările lăcașului de cult, va fi recreată fotografia din 1878, iar imaginile vor rămâne în memoria colectivă a urbei, o moștenire pentru urmașii noștri, care va avea un loc de cinste în istoria nescrisă a Constanței, și cu siguranță în cea a tuturor familiilor participanților.

    Etniile dobrogene care vor participa la eveniment sunt: Comunitatea Elenă Elpis Constanța, Uniunea Democrată Turcă din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Armenilor din România, Asociația Liga Albanezilor din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din Constanța, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Comunitatea Tătarilor din România, Comunitatea Armână din România, Comunitatea Bulgarilor EDINSTVO din Constanța, Comunitatea Ucrainenilor din Constanța.

  • ”Octogonul confesional” din zona peninsulară, dovada vie a multiculturalității din Constanța

    ”Octogonul confesional” din zona peninsulară, dovada vie a multiculturalității din Constanța

    Redactor: Cătălin Schipor

    ”Octogonul confesional” din zona peninsulară a Constanței se întinde pe o suprafață de aproximativ un kilometru pătrat. Este vorba despre 8 biserici ale mai multor confesiuni religioase, un spațiu unic în România și o dovadă a conviețuirii oamenilor din etnii diferite, unde întâlnim lăcașuri de cult musulmane, ortodoxe, catolice și mozaice, fiecare cu propriile povești.

    Biserica Greacă Metamorphosis, cel mai vechi lăcaș de cult din ”Octogonul confesional”

    Biserica Greacă Metamorphosis este cel mai vechi lăcaș de cult din perioada modernă a Constanței. Edificiul a fost ridicat în perioada Imperiului Otoman, după ce, Comunitatea Elenă de la acea vreme a obținut firman de la sultanul Abdul Aziz. Acesta a acordat permisiunea construirii unei biserici, cu condiția ca turnurile să nu fie mai înalte decât minaretele moscheilor din Constanța, motiv pentru care biserica nu are turle. Turnul clopotniță a fost construit mult mai târziu.

    biserica-greacă-din-constanta-metamorfosis

    Biserica Greacă a fost ridicată între 1862-1868, prin contribuţiile și donaţiile etnicilor greci din Constanţa şi din alte localităţi din țară, precum şi a grecilor din întreaga Europă.

    Lăcașul de cult aflat în zona denumită ”Octogonul confesional”, a fost încadrat ca monument istoric, încă din anul 1954.

    Geamia Hunkiar, lăcașul de cult musulman din ”Octogonul confesional” construit în perioada Imperiului Otoman

    Singura geamie construită în vremea turcilor care a rămas în municipiul Constanța și care face parte din ”Octogonul confesional”, este Geamia Hunkiar. Profesorul Metin Omer a precizat pentru Discover Dobrogea, că este o moschee dată în folosință în 1869, în numele sultanului otoman Abdülaziz.

    geamia-hunchiar-constanta

    Geamia Hunkiar, cunoscută și sub numele de Aziziye este una dintre puținele clădiri care au rezistat până în zilele noastre. Ea a fost construită, la fel ca multe altele, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca urmare a valului de emigranți din Crimeea spre Dobrogea.

    Lăcașul de cult musulman are caracteristici specifice fiecărei geamii: minaretul, mihrab-ul, mimber-ul, locurile spre care trebuie să se îndrepte credincioșii musulmani atunci când se roagă și care indică direcția spre Mecca, precum și locul din care imamul își ține predica.

    Geamia a fost realizată cu pietrele din edificiile romane din orașul Constanța, probabil acesta fiind motivul pentru care este atât de rezistentă. Piatra folosită a fost cioplită de meşterii pietrari turci, iar zidurile sale au o grosime de 85 de centimetri.

    Biserica armenească ”Sfânta Maria”, monument de patrimoniu din ”Octogonul confesional”

    În Constanța, Biserica armenească ”Sfânta Maria” este situată pe malul mării, pe str. Callatis nr.1, în zona peninsulară a orașului. Biserica funcționează într-o clădire de patrimoniu, veche de 142 de ani.

    Biserica armeneasca

    Inițial, în acel imobil a fost o școală în care învățau copiii armeni, însă, după ce a ars biserica din lemn a comunității, care fusese construită în 1740, un etaj al școlii a fost transformat în lăcaș de cult, din anul 1940. Ulterior, clădirea și-a păstrat doar destinația de biserică, deoarece erau foarte puțini elevi.

    Inclusă pe lista Patrimoniului Național și Cultural, Biserica Armenească este unul dintre cele 8 lăcașuri de cult din ”Octogonul confesional”.

    Catedrala, prima biserică ortodoxă românească din Constanța

    Construirea unei catedrale în Constanța, a unei biserici ortodoxe românești, a fost unul dintre proiectele primului prefect al administrației românești din 1978, Remus Opreanu.

    parc-arheologic-catedrala-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-constanta-monument-istoric

    După revenirea Dobrogei la țară, exista o singură biserică ortodoxă, biserica greacă Metamorphosis, construită în Imperiul Otoman, cu firman de la sultan.

    Remus Opreanu a avut, încă din anul 1881, ideea de a construi catedrala. În momentul în care se făceau slujbele Te Deum pentru zilele aniversare ale țării, acestea aveau loc în Biserica Greacă.

    picturi-catedrala-sfintii-apostoli-petru-si-pavel-constanta-monument-istoric

    Construcția Catedralei Ortodoxe ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” a început în 1883 și s-a terminat în 1885, fiind realizată după planurile arhitecților Alexandru Orăscu și Carol Benesch. Mobilierul și catapeteasma au fost proiectate și realizate sub conducerea arhitectului Ion Mincu.

    catedrala-din-constanta

    Catedrala ortodoxă este situată în zona peninsulară, în dreptul falezei Cazinoului din Constanța și este unul dintre cele 8 lăcașuri de cult incluse în ”Octogonul confesional”. Edificiul domină prin arhitectura sa, prin monumentalitatea fațadei și prin turnul de 35 de metri înălțime, întreg spațiul falezei sudice a orașului.

    Fosta biserică bulgară ”Sf. Nicolae”

    Prima comunitate bulgară din orașul Constanța datează din 1873 și s-a constituit în jurul primei biserici construite în anul 1879.

    biserica-bulgareasca-din-constanta-centrul-vechi

    Pe fondul creșterii numărului de enoriași, președintele comunității bulgărești Ivan Hagi Stoian a solicitat Primăriei Constanța, în anul 1898, aprobarea construirii unui lăcaș de cult, respectiv Biserica Bulgară ”Sf. Nicolae”. Când s-a făcut schimbul de populație, biserica a fost preluată de Episcopia Tomisului. Edificiul a fost pictat din nou, iar inscripțiile în limba bulgară au fost înlăturate, fiind schimbate cu unele în limba română.

    biserica-bulgareasca-constanta-centrul-vechi-zona-peninsulara-octogonul-confesional

    Până în anul 1940, cartierul bulgăresc era lângă biserica minorității, în zona peninsulară a orașului Constanța.

    Sinagoga așkenază, lăcașul de cult în care evreii nu se mai pot ruga

    Construită în anul 1910, Sinagoga așkenază este o clădire încă atractivă din punct de vedere arhitectural.

    sinagoga-așkenază-constanta

    Din păcate este închisă atât pentru vizitatori, cât și pentru membrii comunității evreiești, deoarece se află într-o stare avansată de degradare.

    sinagoga-așkenază-constanta

    În timpul războiului, templul israelit a fost folosit pe post de depozit militar german de armament. Acum, acoperișul clădirii este distrus, dar au mai rămas câteva decorațiuni, care cândva erau foarte frumoase.

    Moscheea Carol I, lăcașul de cult construit la cererea Regelui Carol I

    Moscheea Carol I a fost construită din anul 1910, pe locul unei vechi geamii, numită Mahmudie, care data din 1822. Moscheea Carol I a fost inaugurată pe 31 mai 1913, în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta.

    moscheea-carol-I-constanta-cladirile-de-patrimoniu-din-constanta

    Credincioșii musulmani o numesc ”Kral camisi” sau ”Geamia regelui”.  Moscheea a fost printre primele construcții din beton armat din România, iar modelul a fost Marea Moscheea din orașul turcesc Konya.

    Moscheea Carol I Constanta

    Lăcașul de cult este deschis publicului pentru vizitare. În interior pot fi admirate o miniatură a moscheei și un covor oriental adus de pe insula Ada Kaleh, vechi de 200 de ani. Din minaretul moscheei se deschide o priveliște minunată asupra Pieței Ovidiu și a zonei peninsulare.

    Biserica Romano-Catolică a fost ridicată cu sprijinul Reginei Maria

    Biserica Romano-Catolică din Constanța a fost construită în anul 1938, dar interesant este faptul că în acel loc au mai existat inițial două biserici. Prima a fost zidită în perioada Imperiului Otoman, când sultanul le-a dat catolicilor nemți, austrieci, olandezi și români, o palmă de pământ să își facă o casă de rugăciune.

    biserica-romano-catolica-sf-anton-de-padova-constanta-centrul-vechi-zona-peninsulara

    După Războiul de Independență s-a făcut o bisericuță, iar în 1938, cu un an înainte de cel de-al Doilea Război Mondial s-a construit Biserica Catolică. Deși este impozantă, lucrările au durat 9 luni. Ele au început în aprilie, după Paște, iar în decembrie 1938 a avut loc prima slujbă în biserică.

    Ctitorul Bisericii Catolice ”Sfântul Anton” din Constanța a fost un preot local din localitatea Mihail Kogălniceanu, părintele Emanoil Kreis. El a organizat un concert de binefacere cu donații, pentru a reuși să strângă banii necesari ridicării lăcașului de cult.  Kreis convins-o pe Regina Maria să patroneze concertul și a adus o solistă de la Scala din Milano. Spectacolul a fost organizat în Cazinoul  din Constanța, pe care l-a închiriat pentru acel eveniment important, în cadrul căruia s-au încasat sume frumoase și a putut ridica biserica.

    Octogonul confesional din centrul vechi al Constanței

    ”Octogonul confesional” reprezintă un areal ecumenic în care vizitatorii pot observa arhitectura imobilelor de patrimoniu.

    octogonul-confesional-constanta-multiculturalitate

    Edificiile au o istorie de 100 de ani, în unele cazuri, chiar mai îndelungată. 8 biserici ce reprezintă religiile islamică, mozaică, greco-catolică, ortodoxă și armeană sunt condensate în zona peninsulară.

  • Biserica Greacă Metamorphosis, cel mai vechi lăcaș ortodox din Constanța ridicat în perioada Imperiului Otoman

    Biserica Greacă Metamorphosis, cel mai vechi lăcaș ortodox din Constanța ridicat în perioada Imperiului Otoman

    Biserica Greacă Metamorphosis este cea mai veche biserică ortodoxă din epoca modernă a Constanței. Lăcașul de cult a fost ridicat în perioada Imperiului Otoman, după ce, Comunitatea Elenă de la acea vreme a obținut firman de la sultanul Abdul Aziz. Acesta a acordat permisiunea construirii unei școli, a unui spital și a bisericii. Astăzi, mai există doar lăcașul de cult și școala.

    Biserica Greacă Metamorphosis, primul lăcaș de cult ortodox din Constanța

    În anii 1800 exista o comunitate elenă bine închegată, în Constanța. Grecii aveau o biserică mică din lemn, însă, pentru că erau mulți și lăcașul devenise neîncăpător, timp de 3 ani, între 1862 și 1865, membrii comunității din Constanța au făcut diligențe către sultanul de la Constantinopol, pentru a le permite construirea unei biserici mai mari.

    ”Grecii din Constanța au făcut adresă către patriarhul de Constantinopol și l-au rugat să intervină pe lângă sultanul Abdul Aziz, să le dea aprobare să construiască o biserică mare, modernă, frumoasă și elegantă, necesară pentru toată comunitatea elenă și română din Constanța.

    Sultanul a dat aprobare să se construiască această frumoasă biserică și a dat instrucțiuni clare către guvernatorul Constanței, Kustenge, să nu cumva să le ia vreun peșcheș, să-i ajute, să-i sprijine să construiască o biserică pe terenul pe care grecii îl aveau, pentru necesitățile și nevoile creștinești.

    Și, într-adevăr, s-au apucat de construit în anul 1865. În 1867-1868 s-a terminat biserica, prima de această dimensiune în Tomis. Apoi, ea a fost sfințită și i s-a dat hramul de Metamorphosis.

    Contribuția pentru construirea și ridicarea acestei biserici a fost formată de către comitetul de organizare și construire a bisericii, care a strâns fonduri de la navigatori, de la comercianți, de la românii băștinași, de la armeni. Au contribuit cu toții la ridicarea acestei biserici, care nu era doar un lăcaș de închinare, ci și de cultură și de învățătură.

    biserica-greaca-din-constanta-metamorphosis

    Aici, în tinda bisericii, copiii au făcut și școală, și sport. Abia apoi s-a făcut școala, pe locul în care se afla biserica veche. Această biserică este o emblemă a Tomisului, precum un far strălucitor, pe acest țărm luminat și binecuvântat de Dumnezeu”, a declarat pentru Discover Dobrogea, preotul Gheorghe Malcea de la Biserica Greacă Metamorphosis.

    biserica-greaca-metamorphosis-constanta

    ”Biserica a fost construită prin donația grecilor de pretutindeni. Există chiar și donații ale grecilor din Anglia, din Grecia și ale comunităților grecești din România din epoca respectivă, Galați, Brăila, Iași, Sulina. Toate au donat bani pentru construcția acestei biserici. Ea a fost pictată de către un pictor venit de la Muntele Athos și marmura este adusă din Grecia”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Anton-Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis Constanța.

    Biserica Greacă Metamorphosis – Schimbarea la față este un monument istoric

    Biserica Greacă se numește Metamorphosis, pentru că în limba greacă înseamnă Schimbarea la față.

    biserica-greaca-metamorphosis-constanta-prima-biserica-ortodoxa-din-constanta

    ”Nu întâmplător s-a pus acest nume, pentru că Mântuitorul Isus Christos a mers pe Muntele Taborului și s-a schimbat la față să arate adevărata sa dumnezeire. Dacă privești de la mare, cum veneau grecii cu navele, aici era un fel de munte și, pe acest promontoriu tomitan li s-a arătat lor lumina după care au alergat, dar și bunăstarea comunității elene.

    Biserica s-a mai deteriorat în timp, iar în 1974 s-au făcut diligențele și au început lucrări de reparații și consolidare, dar timpul trece și trebuie să facem din nou lucrări de consolidarea clădirii.

    Sperăm să facem cu fonduri europene aceste reparații și să refacem pictura și tot ceea ce este necesar pentru menținerea acestei biserici de închinare, așa cum am obținut-o de la moșii și strămoșii noștri, să o avem și pentru copiii și urmașii noștri.

    Pictura bisericii nu a fost niciodată o pictură de artă în sensul strict al cuvântului, care spune că face parte din patrimoniu. Clădirea face parte din patrimoniu, dar pictura nu, pentru că așa au fost vremurile.

    Ea a fost pictată de un călugăr de la Muntele Athos, dar, pictura a fost supusă expertizei și nu a reieșit să este de valoare națională.

    Lespezile de marmură aduse din Grecia pentru construirea bisericii există și vor exista cât va fi biserica, pentru că marmura este reprezentativă pentru noi”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, părintele Gheorghe Malcea.

    După Unirea Dobrogei cu România, slujbele Te Deum se țineau la Biserica Greacă

    Pe 23 noiembrie 1878, când Armata Română și administrația românească au intrat în orașul Kiustenge, a fost organizat un Te Deum la Biserica Greacă, singurul lăcaș de cult ortodox la acea vreme, în Constanța.

    biserica-greaca-din-constanta-tedeum-23-noiembrie-1878

    Primul prefect al administrației românești din Constanța, Remus Opreanu i-a trimis o telegramă ministrului de Interne, pe 23 noiembrie 1978, în care scria: ”Astăzi, la 10 ore, cu ocasiunea luării în posesiune a districtului Constanța a avut loc în biserica grecească un Te Deum la care au asistat te autoritățile locale ruse, domnii reprezentanți ai puterilor străine, notabilii orașului și un însemnat număr de cetățeni din toate clasele. Tot orașul era în picioare, stindarde tricolore, ghirlande de flori și diferite ornamente împodobeau casele”.

    Unul dintre proiectele propuse încă din anul 1881 de prefectul Remus Opreanu a fost construirea unei catedrale în Constanța, a unei biserici ortodoxe românești. La vremea respectivă exista o singură biserică ortodoxă, Biserica Greacă Metamorphosis, construită în vremea Imperiului Otoman, cu firman de la sultan.

    El a stabilit că este necesară construirea unui lăcaș de cult românesc, deoarece toate slujbele Te Deum pentru zilele aniversare ale țării se săvârșeau la Biserica Greacă. Construcția catedralei a început în 1883 și s-a finalizat în 1885.

  • O tradiție grecească: Vasilopita, prăjitura Sfântului Vasile cel Mare, duminică 29 ianuarie

    O tradiție grecească: Vasilopita, prăjitura Sfântului Vasile cel Mare, duminică 29 ianuarie

    Tradițiile trebuie păstrate într-o familie, iar Vasilopita, prăjitura Sfântului Vasile cel Mare este una dintre ele. Deoarece Uniunea Elenă din România consideră că face parte din familia poporului român, în fiecare an, în fiecare localitate unde există o comunitate grecească, trebuie să cinstim și sărbătorim împreună prin tăierea pitei/prăjiturii Sfântului Vasile în asa fel încât binecuvântarea să se aștearnă întregul an asupra familiei în care se sărbătorește iar bănuțul norocos își va găsi calea către cei fericiți.

    Vasilopita, un obicei străvechi

    În Constanța, sărbătoarea va fi omagiată, ca de obicei, la biserica greacă Metamorphosis, duminică 29  ianuarie 2023, la ora 12,00. Comunitatea Elenă Elpis va pregăti placinta/prăjitura care va fi împărțită tuturor membrilor comunității, celor ce sunt alături de comunitate și nu în ultimul rând marii familii a constănțenilor.

    Tradiția Vasilopitei este legată de momentul în care poporului păstorit de Sfântul Vasile i s-a impus plătirea unei taxe împovărătoare, în timpul unei perioade de foamete. Familiile au fost nevoite să renunțe la bijuterii, monede și obiecte de valoare.

    Sfântul Vasile a mers la împărat și a apărat cauza poporului. La rugămintea sa, împăratul a anulat taxa și i-a returnat episcopului averea luată de la oameni.

    vasilopita-2023-constanta-comunitatea-elena-elpis

    Neștiind cui i se cuvenea fiecare obiect în parte, Sfântul Vasile a decis să fie pregătită o mare plăcintă în care să fie puse toate obiectele.

    După Sfânta Liturghie a binecuvântat și a tăiat plăcinta, dând fiecărui om câte o felie. În mod miraculos, fiecare și-a primit lucrurile la care fusese nevoit să renunțe.

    Anul acesta, pita Sfântului Vasile va avea mai mulți bani din argint

    Președintele Comunității Elene Elpis Constanța, Anton-Traian Antoniadis spune că, anul acesta, Vasilopita va fi mai bogată.

    vasilopita-2023-constanta-comunitatea-elena-elpis

    ”Știind că în acest an avem nevoie de noroc, poate mai mult decât în anii trecuți, că avem o criză financiară și spirituală, am hotărât să suplimentăm numărul banilor de argint pe care îi vom pune în Vasilopita, în încercarea ca norocul să se abată asupra mai multor persoane. Vă așteptăm cu drag să împărțim și să dăruim cu sufletul pentru suflet”, a precizat Anton-Traian Antoniadis.

  • ”Constanța ta, Constanța noastră”, un eveniment organizat de Ziua Minorităților Naționale

    ”Constanța ta, Constanța noastră”, un eveniment organizat de Ziua Minorităților Naționale

    Evenimentul ”Constanța ta, Constanța noastră” va fi organizat duminică, 18 decembrie 2022, între orele 12.00-12.30, pe treptele de la Biserica Greacă ”Metamorphosis”, primul lăcaș de cult ortodox din oraș. Cu această ocazie sunt așteptați toți locuitorii Constanței, indiferent de etnie, pentru a sărbători diversitatea de culturi și tradiții, dar și pentru a aduce un omagiu patrimoniului cultural și spiritual dobrogean.

    ”Constanța ta, Constanța noastră”, o manifestare la care sunt invitați toți constănțenii

    ”Întrucât ne-am propus să ne adunăm cât mai mulți pe treptele bisericii, indiferent de condiția socială, sex sau religie, vom demonstra că acest oraș nu este iubit numai de soare, de nisip sau de mare, ci că sufletele îngemănate se pot uni mereu în acest oraș. Astfel, îi invităm pe TOȚI constănțenii, pe toți cei care se simt legați cu sufletul de aproapele lor, să participe la această evocare.

    România este pământ sfânt pentru toți, indiferent de nație, sex, religie. Dobrogea este locul în care se vorbesc atâtea limbi și dialecte, însă limba română este cea care primează. Biserica greacă, primul lăcaș de cult creștin-ortodox din oraș, pe ale cărei scări s-au reunit localnicii și autoritățile în urmă cu 144 de ani, în vremuri de restriște sau de bucurie, este un loc sfânt al orașului vechi. Constanța este locul în care fiecare cărămidă veche spune o istorie a conviețuirii multietnice.

    Vă așteptăm cu drag duminică, 18 decembrie, la ora 12.00, pe treptele bisericii grecești ”Metamorphosis”, să facem o poză sau, mai bine spus, ACEA FOTOGRAFIE ANUALĂ, care va rămâne nu numai în istoria orașului, ci mai ales în sufletul fiecărui participant. ACEA FOTOGRAFIE pe care o vom arăta cu mândrie urmașilor noștri”, afirmă Anton-Traian Antoniadis, președintele Comunității Elene ”Elpis” Constanța.

    La eveniment, constănțenii pot participa îmbrăcați în portul tradițional, astfel încât, în fotografia de grup care va fi realizată, să poată fi văzute toate costumele populare ale etnicilor dobrogeni.

    În cadrul manifestării, toți participanții vor dansa ”Hora Unirii”.

    Și-au anunțat participarea Uniunea Elenă din România- Comunitatea Elenă Elpis Constanța, Comunitatea Rușilor Lipoveni Constanța, Uniunea Democrată Turcă din România, Forumul Democrat al Germanilor din Constanța, Comunitatea etnicilor Bulgari din Constanța, Discover Dobrogea, Comunitatea Aromână din România, Uniunea Armenilor din România sucursala Constanța, Comunitatea Evreilor Constanța, Liga Culturală a Albanezilor din România filiala Constanța, Uniunea Polonezilor din România-Constanța.