La festivalul ”Rodul pământului” Cumpăna îți amintești cum erau bâlciurile de odinioară, cu nelipsiții călușei, cu delicioasa vată de zahăr, cu multă distracție și voie-bună, dar și cu produse tradiționale atât de variate, încât nici nu știai ce să alegi mai întâi? Unii poate au citit doar în cărți despre astfel de evenimente, alții, în schimb, s-au bucurat de acele manifestări și sunt încântați să participe și acum la ele. Această atmosferă de poveste o găsiți la Festivalul Internațional ”Rodul Pământului”, care se desfășoară în perioada 28-29 septembrie în comuna Cumpăna. Tentațiile gastronomice sunt atât de mari, încât ar fi bine să nu uiți portofelul acasă și să îți rezervi câteva ore bune pentru a reuși să faci un tur pe la toți producătorii din Dobrogea și din restul țării sau din Bulgaria, Republica Moldova și Turcia, care abia așteaptă să îți ofere bunătățile care le-au pregătit cu multă dragoste.
Mere, pere, în panere și gutui amărui, la festivalul ”Rodul pământului” Cumpăna
Mari, aromate și zemoase, fructele de la Voinești, Dâmbovița îți fac cu ochiul. Laurențiu Vasile are o livadă generoasă acolo, cu meri, pruni, piesici, cireși, nectarini și gutui. A adus fructe și la festivalul ”Rodul pământului” de la Cumpăna, pentru a ne bucura și noi de gustul produselor românești. Prețul merelor este cuprins între 2 și 5 lei, iar perele costă între 5 și 6 lei kilogramul. Și prunele sunt gustoase, unele mai dulci, altele puțin mai acre, pe gustul fiecăruia. Laurențiu Vasile a precizat pentru Discover Dobrogea că vine la festivalul de la Cumpăna pentru al XII-lea an. El spune că aceasta este singura localitate din țară la care participarea la eveniment este gratuită, în vreme ce la toate celelalte târguri se percep taxe foarte mari.
Zacusca, produsul care se prepară cel mai greu
Plimbându-mă printre standurile producătorilor, mi-au atras atenția borcanele frumos aranjate, cu diferite tipuri de conserve și murături. Paulina Gavrilă și Adriana Sfetea, mamă și fiică, sunt din Cumpăna și prepară singure acasă, sute de borcane cu diverse produse. La ele găsiți zacuscă, tocană de legume, gogoșari, conopidă și castraveți în oțet, zarzavat pentru ciorbă, castraveți în saramură, ciușcă murată, dulceață de ardei iute, dulceață de piersici, de prune, de smochine și multe alte bunătăți. Paulina Gavrilă spune că pentru zacuscă se muncește cel mai mult, pentru că legumele trebuie coapte, curățate și apoi se fierb două ore și jumătate în ceaun. Tocmai de aceea au foarte mulți clienți care nu sunt dispuși să piardă timpul în bucătărie, dar care știu că produsele preparate de ele sunt foarte gustoase și le cumpără cu încredere.
Bunătățile muntelui, la ”Rodul pământului”
Colorate și parfumate, fructele de pădure îți sar în ochi fără să vrei, la Festivalul Internațional ”Rodul pământului” de la Cumpăna. Cătină sălbatică, merișoare de pădure, zmeură, mure, afine, aronia sau căpșune de grădină, toate atrag privirile participanților la Ziua recoltei. Andreea Mihaela Bălan le-a adus tocmai de la Prahova, mai exact de la Vălenii de Munte și este tare mândră că produsele ei sunt apreciate. Ea a precizat pentru Discover Dobrogea că vine de 15 ani la manifestarea de la Cumpăna, atât cu fructe proaspete, cât și cu siropuri naturale macerate în miere de munte.
Zeci de sortimente a pregătit pentru cumpărători, de la dulcețuri naturale care conțin doar zahăr, lămâie și fructe, până la siropuri din toate fructele de pădure și în toate combinațiile posibile. Unul dintre siropurile preferate de părinți este cel de cătină cu miere, foarte bun pentru imunitatea celor mici, dar și pentru regenerarea celulelor hepatice și pentru vedere, mai spune Andreea Mihaela Bălan.
Afumăturile din Maramureș, adorate de constănțeni
Standul producătorilor din Maramureș a fost luat cu asalt de constănțenii dornici să cumpere produse afumate din acea zonă. Mihai Grigor îl cheamă pe cel care abia a reușit să ne spună, în timp ce își servea clienții ce stăteau la coadă, că acesta este al XVII-lea an în care vine la Festivalul ”Rodul pământului”.
Pe lângă produsele tradiționale din carne de porc, precum cârnații, jambonul, slănina, pastrama sau costița, Mihai Grigor a venit la Cumpăna și cu zacuscă de ciuperci, ”hribe, cum se zice la noi”, gogoșari, castraveți murați în saramură și magiun de prune fiert timp de 20 de ore în ceaun. El a mai spus că are și o zacuscă extraordinară făcută din kapia, gogoșari și vinete, însă hribii murați s-au terminat deja, au fost foarte căutați.
Mustul și pastrama, vedetele evenimentului
După atâtea cumpărături, o pauză de masă este mai mult decât indicată. De altfel, la cât de multă pastramă sfârâie pe grătare, e greu să-ți ții papilele în frâu.
Cât despre must, știți deja, nu trebuie să mai spun că merge foarte bine cu acest produs tradițional, foarte apreciat toamna. Nici micii nu sunt de neglijat, dacă tot ați prins loc la o masă și vreți să vă relaxați mai mult și să vă bucurați de muzica interpretată de ansamblurile folclorice care înveselesc atmosfera.
Flori de toamnă, pentru grădini colorate
Chiar dacă nu ți-ai propus să îți redecorezi grădina în această toamnă, nu-i exclus să pleci cu un ghiveci de crizanteme de la Festivalul ”Rodul pământului”. Sunt atât de colorate și frumoase, de diferite mărimi și soiuri, încât e greu să treci pe lângă ele fără să te lipești măcar de un mănunchi. Ionuț Gurău locuiește în Cumpăna și ne-a spus că este de trei ani producător de flori.
Are sere în propria gospodărie, iar clienții săi sunt din Constanța și din localitățile apropiate. ”Afacerea cu flori merge bine, suntem mulțumiți. E multă muncă, dar dacă nu lucrezi, nu câștigi”, a precizat Ionuț Gurău, care afirmă că are flori de la începutul lunii februarie, când apar primulele, zambilele, lalelele și toate florile de primăvară, iar toamna are multe feluri de crizanteme, care sunt apreciate în aceeași măsură de femei și de bărbați.
Mai punem și noi o murătură?
Mulți dintre noi nu au timp să stea prea mult în bucătărie și să prepare murături și alte bunătăți pentru sezonul rece. Totuși, la târgul de la Cumpăna putem găsi și legume proaspete, numai bune de pus la murat, nu doar gata făcute de gospodine. Tânără și foarte drăguță, Elena-Alexandra Ungureanu este producător de legume din comuna Istria și are un stand la ”Rodul pământului”.
Ea vinde gogoșari, ardei kapia, roșii și vinete, pentru cei dispuși să își prepare singuri murăturile pentru iarnă. Elena a spus că anul acesta nu a fost foarte bun pentru legume și fructe pentru că nu prea a plouat, de aceea și prețurile s-au menținut destul de ridicate.
Promovarea produselor tradiționale
Unul dintre standurile Festivalului ”Rodul pământului” de la Cumpăna a fost destinat promovării produselor gospodarilor din județul Constanța. Acolo au fost prezenți reprezentanți ai Direcției Județene pentru Agricultură Constanța, împreună cu directorul instituției, Iulia Brukental.
Ea a precizat că au fost invitați de primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju și participă cu mare drag la un eveniment care sărbătorește produsele pământului. ”Este extraordinar faptul că producătorii își pot prezenta rodul muncii lor de peste an. Dorim ca împreună, să promovăm consumul de produse autohtone, tradiționale”, a mai spus Iulia Brukental.
De când n-ați mai băut un ceai de levănțică?
La standul doamnei Aurelia Filip din Cumpăna am ajuns după mirosul de levănțică. Ea mi-a povestit că a plantat lavandă pe o suprafață mai mare în curte, după ce a citit în urmă câțiva ani pe un site, despre beneficiile acestei plante. ”Lavanda, după ce ajunge la maturitate, la o inflorescență de aproape 80% o recoltăm, o uscăm într-un mediu închis pentru a nu pătrunde razele de soare, după care o comercializăm sub formă de buchețele pentru decorațiuni sau în săculeți. Am făcut și apă de lavandă, dar pentru consum propriu. Este un foarte bun dezinfectant și se obține printr-un proces de distilare. Eu sunt profesor de chimie și mi-am făcut singură instalația. Folosesc apa de lavandă la fierul de călcat, pentru că aburii care rezultă împrospătează aerul din cameră și mirosul hainelor, dar o folosesc și pentru curățarea feței, deoarece este un foarte bun demachiant. În general, bătrânii sunt cei care cumpără lavandă, pentru că ei știu încă de când erau tineri că această plantă îndepărtează moliile și își cumpără săculeți pe care îi pun între haine, împotriva fluturilor care distrug lâna, dar și pentru un parfum frumos în șifonier. Levănțica este bună și pentru ceai, are acțiuni terapeutice. Este foarte bună pentru persoanele care au depresii sau sunt agitate. Cu câteva minute înainte a cumpărat o domniță pentru a-și pune sub pernă”, a precizat Aurelia Filip.
Dacă nu mergem noi la Bucovina, vine Bucovina la noi
Maria Pintilie și soțul ei, au venit la Cumpăna cu produse tradiționale, tocmai din Bucovina. Caș, brânză de oaie și de vacă, proaspătă sau învechită, preparată după metode învățate din bătrâni. Cei doi au ajuns pentru al doilea an consecutiv la Festivalul ”Rodul Pământului” de la Cumpăna și spun că vor reveni, deoarece modul în care este organizată manifestarea le place foarte mult. S-au lăudat cu faptul că a cumpărat brânza lor de Bucovina, chiar și președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu.
Delicatese turcești la festivalul de la Cumpăna
Dacă le vezi, îți plouă în gură. Baclavale cu cacao, cu vișine sau cu nucă, în toate formele și mărimile au fost aduse de la București, cu dedicație pentru constănțeni. Lenuța Ion spune că a venit din Capitală la ”minunatul târg de la Cumpăna”, cu produse turcești, preparate de firma Mehmed, al cărei administrator este musulman.
”Avem plăcintă cu brânză, făcută după rețeta turcească, la care s-a folosit o cocă opărită, plăcintă cu carne, cu mere, cu brânză dulce și stafide sau cu dovleac. Aluatul este fraged și predomină pasta de fructe. Desigur, avem baclavale și sarailii, pentru că aceste produse tradiționale turcești atrag clienții ca un magnet. Este primul an în care suntem aici și ne place foarte mult, clienții sunt încântați de produsele noastre și o să mai venim”, a precizat Lenuța Ion.
Numărul producătorilor prezenți la ”Rodul pământului” s-a triplat în 2019
Anul acesta, producătorii și expozanții sunt de trei ori mai mulți decât în anii precedenți, a declarat pentru Discover Dobrogea, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju. Deși a plouat trei zile la rând, iar în noaptea care a precedat deschiderea festivalului zburau corturile pe stadion și umbrelele au fost rupte de furtună, sâmbătă, 28 septembrie a fost o zi însorită și foarte caldă, la fel cum se anunță și cea de astăzi.
”Producătorii au venit cu preparate din carne, din lapte, cu legume, fructe, gemuri, dulcețuri sau zacuscă pentru iarnă, murături, țesături, dulciuri și cu multe alte produse. Avem oameni care au adus magiunul în albioare de lemn, cum făcea bunica, pe vremuri. Dacă până acum aveam expozanții pe un singur rând, acum ei sunt pe trei rânduri, au venit foarte mulți. Ne-am dorit să le aducem o varietate bogată de produse cumpănenilor și tuturor constănțenilor, astfel încât ei să își poată face provizii pentru iarnă”, a precizat primarul Mariana Gâju.
Dacă nu ați ajuns ieri sărbătoarea toamnei de la Cumpăna sau dacă nu ați cumpărat tot ce v-ați propus și vreți să mergeți și astăzi, sunteți așteptați de la ora 11.00, pe vechiul stadion Victoria din localitate. Atmosfera este de sărbătoare, iar ansamblurile de turci, tătari, ruși lipoveni, aromâni și ale altor minorități vor face un adevărat spectacol. În plus, de la ora 14.00, participanții la festival vor putea gusta din cea mai lungă plăcintă tradițională dobrogeană, care va avea peste 51 de metri. De la ora 20,30 va urca pe scenă trupa ”3 Sud Est”, care va susține timp de o oră un recital. Manifestarea se va încheia cu un foc de artificii.
