Discover Dobrogea

Tag: Aurel Mototolea

Mormântul pictat de tip hipogeu a fost restaurat și va intra în circuitul turistic

Mormântul pictat de tip hipogeu, o descoperire importantă despre istoria Tomisului și, tototdată, o bijuterie a epocii antice, a fost restaurat și salvat, urmând să intre în circuitul turistic, luna aceasta.

Mormântul pictat de tip hipogeu descoperit la Constanța, este unic în Dobrogea

Mormântul pictat de tip hipogeu a fost descoperit în anul 1988, când au început să fie construite blocuri pe strada Mircea cel Bătrân din Constanța, în zona în care, pe vremuri, era cimitirul Tomisului.

Cripta antică a fost găsită de către regretatul cercetător științific Constantin Chera și de doctorul în istorie Virgil Lungu. De altfel, spațiul expozițional în care vizitatorii vor putea vedea imagini preluate din mormântul pictat, va purta numele istoricului Constantin Chera.

”Mormântul pictat a fost o descoperire importantă, cu atât mai mult cu cât s-a păstrat un strat cu pereți pictați, care sunt databili foarte devreme, la începutul sec. IV, lucru pe care nu îl mai avem în Dobrogea. Este un unicat.

În interior, au fost găsite 5 schelete depuse în sicrie din lemn, de la ultima fază de înmormântări și foarte multe oase care provin de la persoane înmormântate la începutul sec. IV.

Cercetătorii au descoperit în mormântul pictat de tip hipogeu și o mică amforă, care este datată la începutul sec. V, când au avut loc ultimele înmormântări în locul respectiv.

Cel mai probabil, cripta aparținea unei familii înstărite din Tomisul secolului al IV-lea.”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Mormântul pictat de tip hipogeu, o bijuterie a epocii antice, la Tomis

Mormântul este deosebit de important, pentru că în el se păstrează o cameră funerară pictată complet, de la începutul sec. IV, un lucru destul de rar, atunci când vorbim despre pictura murală romană din această epocă.

„În interiorul mormântului pictat se găsesc diverse scene cu animale care simbolizează unele dintre credințele vremii, dar și un festin funerar, o masă funerară, în jurul căreia sunt adunate 7 personaje.

Desenele din mormântul pictat, cu motive animale, păsări, motive florale și arbori, pot fi interpretate ca o evocare a paradisului. Aceeași simbolistică legată de învierea și imortalitatea omului este redată și în imaginile cu cei patru porumbei sau cu potârnichile care beau apă dintr-o cupă.

Animalele au fost pictate în interiorul mormântului, în perioada în care credințele politeiste erau treptat înlocuite de creștinism, noua religie care apăruse în Imperiul Roman.

Masa funerară, păunii, care simbolizează nemurirea, iepurele care mănâncă struguri dintr-un coș răsturnat, potârnichile, porumbeii, toate aceste animale și păsări simbolizează aspecte ale credințelor vremii, care au fost, de fapt, preluate din credințele anterioare, ca iconografie.

Pictura nu a avut de suferit, deoarece cavoul a fost acoperit, până în momentul în care au început lucrările de restaurare”, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Mormântul pictat va intra în circuitul turistic

După 36 de ani de la descoperirea mormântului pictat de tip hipogeu de la Tomis, acest monument istoric a fost pus în valoare. Deoarece a fost finalizată construcția de protecție realizată deasupra cavoului, acesta va fi introdus în circuitul turistic, chiar dacă vizitatorii nu vor putea pătrunde în interior.

Din această vară, constănțenii, dar și turiștii care ajung la mare, vor putea vizita mormântul pictat de tip hipogeu, situat pe malul mării, în apropierea Colegiului Național Mircea cel Bătrân.

Ce înseamnă, totuși, hipogeu? Hypogaeum înseamnă sub pământ. Camera funerară dispunea de o cale de acces, de o scară care cobora către nivelul inferior al încăperii respective, deoarece cavoul era îngropat, era hipogeu, adică sub pământ. Cripta era acoperită cu aproximativ 70 cm de pământ, până la nivelul de călcare, chiar și în antichitate.

Din cauza dimensiunii reduse și a dificultății cu care se ajunge în mormânt, dar și pentru că desenele ar putea fi deteriorate în contact cu aerul și cu prezența umană, vizitatorii nu vor putea intra în mormântul de tip hipogeu.

June 3, 2024
Astăzi este ziua Constanței, orașul al cărui nume datează din secolul al IV-lea

Ziua Constanței este sărbătorită, în fiecare an, de Sfinții Constantin și Elena. Constantiana, Kiustendje sau Constanța sunt doar câteva dintre denumirile pe care anticul oraș le-a avut de-a lungul timpului. La mulți ani tuturor, de ziua numelui! La mulți ani, Constanța!

Ziua Constanței – de la Constantiana la Constanța, un drum lung de multe secole

„De ziua Constanței, dar nu numai acum, ne putem aminti că denumirea orașului Constanța are, cel mai probabil, o strânsă legătură cu dinastia lui Constantin cel Mare. În primul rând prin fiul său, împăratul Constantius II, care încă de la începutul domniei, în 337, a avut în domeniul său Scythia Minor, împreună cu toată dioceza Traciei și cu tot Orientul și, ulterior, a condus singur întregul Imperiu Roman”, a declarat pentru Discover Dobrogea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Motototolea.

Specialiștii apreciază că numai de la un nume ca al lui Constantin cel Mare puteau deriva toponimicele Constantiana și Constantia. Este foarte probabil ca el să fi contribuit într-un mod hotărâtor la perfectarea fortificațiilor tomitane și să fi meritat astfel cinstea ca orașul de la malul mării să poarte numele său. Ziua Constanței are legătură cu aceste personaje care au rămas în istoria orașului.

Constantiana, cartierul ridicat de Constantin cel Mare în cinstea surorii sale

Unii istorici spun că denumirea orașului Constanța ar putea proveni de la Iulia Flavia Constanția, sora vitregă a lui Constantin cel Mare.

„În secolul al IV-lea, după Edictul de la Milano, când creștinismul începe să fie tolerat în Imperiul Roman, în 313, mulți creștini au venit în Tomis și s-au stabilit în orașul de la malul Mării Negre, care a devenit din ce în ce mai mare.

S-a înființat un cartier, iar Constantin cel Mare, în cinstea surorii sale, l-a denumit Constantiana. Tomis, fosta denumire a orașului s-a pierdut în timp, iar numele cartierului Constantiana s-a extins în vechea metropolă. Acum, ziua Constanței este sărbătorită în fiecare an de Constantin și Elena”, a precizat pentru Discover Dobrogea, Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Constanța și împărăteasa Constantia sanctificată de biserică

Ziua Constanței nu este sărbătorită întâmplător pe 21 mai. Istoricul Radu Vulpe apreciază că singura variantă pe care am putea-o lua în considerație pentru o eventuală explicare a toponimicului Constanța este Flavia Maxima Constantia. Ea era fiica lui Constantius II, născută în anul 362, soția împăratului Grațian din 375, decedată în 383. Nu fiindcă ar fi avut o intervenție specială la Tomis, ci pentru că, spre deosebire de alte personaje imperiale feminine, această împărăteasă, sanctificată de biserică, n-a fost ariană, ci o foarte pioasă ortodoxă.

”Cum în acerbele divergențe teologice din sec. IV, clerul tomitan a înclinat hotărât spre ortodoxia lui Atanasie, s-ar fi putut ca memoria ei, ca a unei sfinte imperiale, să se fi bucurat de un cult deosebit în metropola pontică și ca o bazilică de frunte din cartier să-i fi purtat hramul. De unde apoi, extinderea numelui său la întregul cartier și apoi la oraș” scria istoricul Radu Vulpe.

Tomis, Kiustendje, Constanța

Tomisul a fost întemeiat în secolul al VI-lea î.Hr. Mulți istorici spun că denumirea orașului vine de la o combinație de cuvinte grecești din vocabularul vechi și are legătură cu locul stâncos, cu stânca ascuțită, așa cum se vedea acest promontoriu de pe corăbiile care se apropiau de oraș.

Denumirea Constantiana, cu prescurtarea sa Constantia se pare că a fost folosită pentru oraș încă din secolul al VI-lea. Câteva veacuri i s-a spus Kiustenge, varianta turcească a cuvântului Constantia. Ion Adam preciza că: „Orașul Constanța s-a strâmtorat sub turci, de a ajuns la urmă un sătuc sărac și necunoscut, pervertindu-și numele în Kiustenge, pentru ca după 1878, dar definitiv de data aceasta, orașul să își redobândească numele medieval, Constanța.”

Constanța era un biet sat în ruină în 1850

„În 1850 Kustendje nici nu ocupa întreg spațiul peninsular, fiind doar un biet sat în ruină. 20-30 de case din chirpici sau piatră, o geamie pe locul actualei moschei regale, maidane cu bălării, pustietate, ruină, atâta tot. Populația era formată din câteva familii de turci, tătari, cerchezi, greci, bulgari, găgăuzi și alte nații.

Românii erau foarte puțini, în special ciobani veniți cu turmele lor, pentru pășunile minunate de pe câmpiile dobrogene”, i-a povestit un bătrân locuitor al urbei, ziaristului I.N.Duployen în perioada interbelică.

În secolul XIX Constanța avea doar două străzi

Deși pare greu de crezut, în anul 1850 Constanța avea doar două străzi. Mahmudie Socacgi, strada Traian de astăzi și Sultan Hamam Socacgi, denumită ulterior Carol, iar acum B-dul Tomis. Strada Mircea nu exista încă, ”s-a tăiat” pe urmă și se numea Soliman Kapou Socacgi.

”Ele erau denumite străzi, dar nu aveau trotuar sau pavaj, nici lumină sau asfalt. Erau un fel de drum de pământ cu gropi și movilițe, cu praf și băltoace, cu ciulini și scaieți pe margini, ba chiar și pe mijlocul drumului și câini flămânzi peste tot” scrie criticul de artă Doina Păuleanu în cartea sa ”Peninsula misterioasă, o incursiune în istoriile Constanței”.

Toate casele răzlețe erau înconjurate cu garduri din tizic, pământ nears sau cele pretențioase cu piatră nerostuită, blocuri ciudate din piatră, de toate formele și mărimile, pusele unele peste altele, fără simetrie, fără preocupare estetică. Acum, situația este cu totul alta, iar de ziua Constanței vorbim frumos despre orașul de la malul mării.

Piața Ovidiu, un maidan cu două magazine și câteva cafenele

Pieței publice, acum Piața Ovidiu, năpădită de bălării sălbatice, i se spunea meydan, cuvânt care explică, legându-ne o dată în plus de porțile Orientului, etimologia cuvântului care îi corespunde în limba română. Pe acest maidan se găseau, la 15 septembrie 1862, magazinul lui Ferhad, fiul lui Koca Ahmed și magazinul lui Ali, fiul lui Yunus. Într-o altă parte exista un teren fără stăpân și într-o alta o cafenea. Acum, de Ziua Constanței, putem bea cafele oriunde prin centrul vechi al orașului.

”Pe atunci, Piața Ovidiu era un maidan pe care se aflau câteva cafenele joase, murdare, cu podele de lemn învechit. Toată lumea umbla pe aici cu fes pe cap, cu cealmale, șalvari, ilici, ghiubele și alte soiuri de îmbrăcăminte, pe care le vedem astăzi doar prin cărți de istorie sau relicve în muzee de antichități”, scria I.N. Duployen.

El a precizat că nici grecii și bulgarii nu se deosebeau la port de ceilalți, numai românii stricau acest mediu ambiant. Ciobanii veniți de peste Dunăre cu oile erau obiect de curiozitate, cu pletele lungi, căciuli imense, sarici și cojoace lățoase pe umeri.

Orașul Constanța a început să se dezvolte în 1858

Înflorirea propriu-zisă a Constanței datează cam de pe la 1858-1860, când sultanul a concesionat unei companii englezești exploatarea portului și construirea liniei ferate Cernavodă-Constanța, iar de atunci a început să vină multă lume în oraș.

Ingineri englezi, mecanici germani, zidari italieni, muncitori armeni, greci, tătari, turci, lipoveni, bulgari, ruși umpluseră micul oraș. Întrucât aceștia aveau nevoie de adăposturi s-au ridicat numeroase case și construcții din piatră, dintre care unele, cele de pe strada Traian, în care administrația avea birourile, iar inginerii englezi locuințele, mai sunt și astăzi în picioare.

„Orașul Constanța și-a schimbat mult înfățișarea, dar niciodată istoria acestuia nu va fi uitată. OMD Mamaia-Contstanța promovează atât orașul de la malul mării, cât și stațiunea care a devenit faimoasă printre turiștii români și străini, încă de la inaugurare, din anul 1906.”, a precizat pentru Discover Dobrogea, George Măndilă, reprezentantul legal al OMD Mamaia-Constanța.

La mulți ani, Constanța! La mulți ani, constănțeni! La mulți ani sărbătoriților de astăzi!

May 21, 2024
Cetatea Sacidava, fortificația romană de pe malul Dunării, care merită să fie pusă în valoare

Pe un deal înalt de pe malul Dunării, între localitățile Rasova și Dunăreni, arheologii au descoperit Cetatea Sacidava. Deoarece este izolată, fiind situată la aproximativ 8 km de localitatea Aliman, pe un drum de pământ potrivit pentru un traseu off-road, cetatea nu este inclusă în circuitul turistic și, astfel, e mai puțin cunoscută. Deși are un potential mare și se află într-o zonă superbă, situl arheologic nu le oferă prea multe informații vizitatorilor, fiind cercetat doar în proporție de 10-15%.

Cetatea Sacidava, o fortificație a limes-ului scythic

Cercetările arheologice la Cetatea Sacidava au început în anul 1969 și au continuat, cu unele întreruperi, până în 1980. În ultimii ani nu au mai fost realizate săpături de amploare în fortificația din localitatea Aliman.

„Numele Sacidava este cunoscut din izvoarele antice și a fost confirmat de descoperirile epigrafice. Denumirea cetății are terminația «dava», ceea ce indică o denumire de origine getică.

De fapt, aici au fost mai multe faze de locuire antică și medievală. Este Cetatea Sacidava, iar în apropiere mai există o așezare getică și o fortificație medievală.

Fundamentul acestui castru, care ulterior a devenit cetate, a fost pus în sec. al II-lea p. Chr. Ea a fost ridicată aici, pentru că, fiind poziționată pe un deal, în dreptul Dunării, putea controla mai ușor zona de unde veneau barbarii.

Cetatea face parte din acea structură de apărare de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman, denumită limes. Fortăreața nu trebuie privită singular, ci corelat cu ceea ce se întâmpla la Capidava, la Carsium Hârșova, la Axiopolis – Cernavodă, la Altinum, care se știe că a fost la Oltina și, mai jos, la Cetatea Sucidava.

Istoria cetății începe în sec. al II-lea și se termină în sec. VI-VII. În acest interval s-au constatat mai multe etape de distrugere prin incendiere, dar și de refacere a incintei, de reconstruire și extindere a cetății, spre sud.

Am găsit și urme de secol VIII-IX, respectiv ceramică. După sec. IX nu se mai știe nimic despre Cetatea Sacidava”, afirmă arheologul Aurel Mototolea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea este impresionantă, dar greu accesibilă și prea puțin cercetată

În stadiul actual, cetatea nu este vizitabilă, dar are un potențial foarte mare. Doar o mică parte din zidurile cetății pot fi observate, însă acestea trebuie să fie restaurate, pentru ca turiștii să poată vedea și înțelege ceva.

La Cetatea Sacidava am ajuns în cadrul proiectului „Festivalului cetăților antice dobrogene“, organizat de către Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și implementat de Asociația Culturală Obsidian.

„În cadrul acestui proiect dorim să sensibilizăm comunitatea arheologică, să atragem atenția specialiștilor, administrației și decidenților politici, în legătură cu potențialul existent aici, pentru că putem face mai mult. Până acum, cercetările s-au făcut în proporție de aproximativ 10-15%.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Pe termen lung, Cetatea Sacidava ar trebui să fie excavată în proporție de cel puțin 40-50%, ca să poți să înțelegi ceva și să creezi un circuit de vizitare, să avem ce să le arătăm oamenilor.

În cadrul acestei acțiuni s-a intrat în cetate pe poarta de vest, iar aici, pe malul Dunării, ne aflăm la poarta de Est. Se presupune că între cele două porți era un drum amenajat, iar în stânga și în dreapta față de drum, avem structuri, temple, locuințe, clădiri administrative, care existau în perioada antică.

Se pornește de la ipoteza că, această fortăreață antică are o structură similară marii cetăți de la Adamclisi. Ipoteza trebuie să fie verificată în teren, dar este nevoie de resurse și multă dedicație.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Argheologie Constanța

Aici s-au făcut cercetări în două etape – din anii ’70 până până prin ’81. Angajatul muzeului, Constantin Scorpan a efectuat cercetări rapide și de amploare, dar care s-au rezumat numai la a delimita conturul cetății, a vedea care au fost fazele de locuire, de unde a început și unde s-a terminat și care au fost fazele succesive de încetare a locuirii, de reluare, de atacuri barbare, de incendii.

În 2014 s-au reluat cercetările, în limita fondurilor, cu sincope și cu cercetătorii disponibili. Din 2014 și până acum s-au făcut doar câteva secțiuni.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Până în prezent, descoperirile nu au fost spectaculoase, pentru că nu s-a săpat suficient pentru a ajunge la acel nivel de cultură arheologică ce ar putea da rezultate impresionate.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Au fost găsite: ceramică, un material omniprezent în orice așezare antică din Dobrogea, monede, sticlă și resturi de construcții.

Foto: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

În prima etapă de cercetare au fost descoperite opaițe, care se pare că erau produse local, iar tehnica și aspectul acestora indică o îmbinare de stiluri între cele ale populației locală și ale romanilor. Luase naștere, cumva, o populație care îmbina elemente și de la noii veniți, dar și de la cultura autohtonă.

Zidurile au nevoie de restaurare serioasă pentru a fi vizitabilă cetatea.

Un alt neajuns este că la cetate se ajunge foarte greu, pe un drum de pământ de aproximativ 8 km, de aceea nici nu a intrat într-un circuit turistic.

În anii 2015-2016 a fost o idee de a face un circuit pentru navele de croazieră, iar acela, dacă s-ar putea relua, ar fi extraordinar, pentru că ar fi singurul mod în care se poate ajunge aici, fără a fi nevoie de un traseu off-road”, a mai precizat arheologul Aurel Mototolea, managerul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Cetatea Sacidava este evaluată pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO

Cetatea Sacidava face parte din cele 24 de situri arheologice din Dobrogea selecționate pentru evaluare, în vederea includerii în dosarul pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Pe această listă vor figura cele mai reprezentative monumente istorice și situri arheologice de pe frontiera dunăreană a Imperiului Roman de pe întreg parcursul Dunării din România, 24 dintre ele fiind din Dobrogea.

În județul Constanța, printre altele, este vorba despre siturile: Sucidava de la Izvoarele-Pârjoaia, Sacidava de la Dunăreni, Axiopolis de la Cernavodă, Capidava, Carsium de la Hârșova și cetatea Cius de la Gârliciu.

Sunt cetăți cu o istorie impresionantă, însă, puțină lume a auzit de ele, deoarece nu au fost suficient cercetate și se află în zone greu accesibile.

August 29, 2023
Tumulii de la Crama Histria ar putea oferi descoperiri spectaculoase

Un șantier de cercetare arheologică va fi deschis pe proprietatea Cramei Histria, pentru a fi efectuate săpături la tumulii din zona Cogealac. Nu este exclus ca mormintele antice să le ofere cercetătorilor descoperiri spectaculoase, așa cum s-a întâmplat la Mangalia, însă, există și posibilitatea ca în cei 3 tumuli să nu se găsească ceva remarcabil.

Vor începe săpăturile la tumulii de la Crama Histria

Reprezentanții Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Universității Ovidius, prin Facultatea de Istorie și Științe Politice și S.C. Viticola S.A. (Crama Histria) din Cogealac, au încheiat săptămâna aceasta un protocol de colaborare în vederea deschiderii și susținerii șantierului de cercetare arheologică sistematică din zona localității Cogealac.

”Pe proprietatea Cramei Histria este un ansamblu de 3 tumuli, unul mai mare și doi mai mici. Ne-a fost solicitată cooperarea, de către proprietarul cramei. Am făcut un parteneriat cu Universitatea Ovidius. Este un caz fericit de îmbinare a publicului cu privatul și vom demara o cercetare sistematică la tumulii respectivi. Acum urmează celelalte etape, printre care realizarea unui plan de cercetare și stabilirea unei echipe. Proprietarul cramei ne asigură fondurile necesare efectuării cercetării, iar noi asigurăm expertiza științifică.

Nu știm ce vom găsi acolo, cu tumulii întotdeauna avem surprize, poate să iasă ceva spectaculos, cum este la Mangalia, poate să nu iasă nimic deosebit, să înregistrăm un mormânt și cam atât”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Tumulii, mormintele antice acoperite cu un morman de pământ

Tumulii sunt morminte cu o movilă de pământ deasupra lor. În preistorie, în perioada greacă și chiar până în perioada romană exista obiceiul ca persoanele decedate să fie înhumate, iar deasupra mormântului se ridica un morman de pământ, din diferite motive, fie ca protecție, în semn de omagiu.

”Acolo este un ansamblu de 3 tumuli, unul mare și doi mai mici, în vecinătate. Trebuie să mergem pe 22 iunie în format extins, să vedem situația de la fața locului, să ne facem planul de bătaie să stabilim cum abordăm acești tumuli. Ne gândeam să începem cu cei mai mici, să vedem cum se pune problema, iar cel mare va necesita mai multe resurse. Nu avem de unde să știm ce este acolo, mai ales că unele morminte fost jefuite”, a precizat arheologul Aurel Mototolea.

Crama Histria ar putea deveni atracție turistică, dacă se descoperă ceva remarcabil acolo

Proprietarul Cramei Histria, Paul Fulea, a solicitat începerea cercetărilor, pe de o parte, deoarece ete pasionat de istorie, pe de altă parte, pentru că dorește să folosească o eventuală descoperire importantă într-o campanie de marketing menită să atragă mai mulți turiști în zonă. El a declarat pentru Discover Dobrogea că le va oferi specialiștilor tot sprijinul necesar și este dispus să facă această investiție, chiar dacă nu se știe ce vor găsi cercetătorii acolo.

Atât istoricii, cât și administratorul Cramei Histria, își doresc să fie făcută o descoperire spectaculoasă, pentru că toată lumea va avea de câștigat, inclusiv turiștii care vor vizita zona ulterior.

Important este faptul că Paul Fulea înțelege importanța culturii în societate și este dispus să plătească pentru săpăturile la tumulii de pe proprietatea sa, lucru pe care nu îl face multă lume.

”Noi suntem mulțumiți că avem finanțarea asigurată pentru a desfășura activitatea științifică, pe care oricum am face-o, dar este destul de complicat cu tumulii. Avem sute de tumuli în județ, numai că, pentru realizarea săpăturilor sunt prețurile foarte mari”, a precizat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Tumulii sunt săpați printr-o tehnică specială

De regulă, acești tumuli au un șanț în jurul lor, de unde se ia pământul și se ridică. Se excavează din jurul lor pământul, în mod circular.

”Săpăturile se fac printr-o anumită tehnică. Prima dată se sapă un sfert, pentru că nu știm ce găsim, apoi extindem săpăturile la jumătate. Trebuie făcute și înregistrări, urmărim stratigrafia să vedem ce s-a întâmplat, de fapt, în acea perioadă.

Nu este simplu ca în alte șantiere, unde tragem două secțiuni de 20 de metri/3. La tumuli, volumul de pământ este mare, nu putem intra mecanizat sau nu peste tot.

Dacă este posibil, se poate decapa un strat de 50 de cm, acel strat de pământ arabil care s-a depus în timp și nu era la vremea respectivă. Dacă la suprafața tumulului sunt pietre, cioburi, fragmente ceramice sau alte obiecte, atunci nu putem risca și vom săpa manual de la început. Volumul de pământ care necesită să fie excavat este mare și atunci lucrările durează.

Dacă acești tumuli erau mari, pe marginea lor mai aveau loc și alte înmormântări, pentru că se știa că este un loc sacru și era folosit ca atare. În acea perioadă se punea un sicriu din lemn sau se foloseau capace. Se făcea o firidă, care se astupa cu lemn sau cu pietre sunt câteva procedee specifice.

Avem un exemplu, prin anul 2012 parcă, în localitatea Mireasa, când s-a săpat pentru eoliene și s-au găsit zeci de morminte de musulmani, în mantaua unui tumul”, am mai aflat de la arheologul Aurel Mototolea.

Cogealac era o localitate rurală din apropierea orașului Histria

Există posibilitatea ca în tumulii de la Crama Histria să fie făcută o descoperire importantă. În zonă s-a locuit mult timp în antichitate, fiind un teritoriu histrian.

”Era un teritoriu agricol care orbita în jurul Cetății Histria, care știm cu toții că a avut peste 1000 de ani de existență și atunci, sigur sunt localități rurale, sunt ferme, acele ”villa rustica”, care încă așteaptă să fie descoperite.

Descoperiri izolate s-au făcut în zonă. Monede și fragmente ceramice au fost găsite în urma lucrărilor agricole sau a săpăturilor pentru șanțurile de irigații.

Au fost făcute descoperiri, dar nu sunt de amploare sau spectaculoase, pentru că știu că lumea, în general, așteaptă noi cetăți, dar siturile sunt descoperite mai greu. La Cogealac a fost un teritoriu rural, agricol, care gravita în jurul marelui centru urban de la Histria și aici au trăit oamenii, care aveau obiecte pe care le putem descoperi”, a afirmat pentru Discover Dobrogea, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

Studenții la Facultatea de Istorie vor participa la lucrările arheologice de la Cogealac

Universitatea Ovidius se va implica în proiect atât științific, cât și prin asigurarea de studenți la istorie, care sunt obligați să facă practica studențească pe arheologie. Nu doar proprietarul Cramei Histria va avea de câștigat, dacă în urma săpăturilor vor fi găsite obiecte importante. Inclusiv studenții și reprezentanții celor două instituții vor avea parte de o experiență importantă.

June 20, 2021
Șarpele Glykon, piesa de rezistență a Muzeului de Istorie din Constanța, va ajunge în Madrid

Șarpele Glykon este una dintre cele mai importante piese din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pentru că este unică în lume. Pentru prima dată de când a fost descoperit, șarpele din marmură a părăsit muzeul constănțean și va fi expus, din septembrie 2021 până în martie 2022, la o expoziție în Madrid.

Șarpele Glykon a fost descoperit întâmplător, în timpul construirii unui bloc

În momentul în care a fost descoperit, în aprilie 1962, specialiștii îi spuneau ”Șarpele Fantastic”, deoarece nu fusese identificat ca fiind șarpele Glykon. El a fost găsit alături de alte 23 de piese, aflate toate în același loc, în timpul săpăturilor care se făceau pentru construirea blocului situat vizavi de Teatrul Fantasio din Constanța.

Fotografia ne-a fost oferită de arheologul Tiberiu Potârniche din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

”Probabil, tezaurul a fost îngropat de un adept al vechilor culte politeiste, pentru a nu fi distrus de reprezentanții noii religii creștine.

Sunt 24 de piese de o importanță și de o valoare deosebită. Șarpele Glykon este unicat, pentru că nu mai există astfel de reprezentări în marmură ale unui animal fantastic.

El era, de fapt, unul dintre zeii protectori ai familiei, așa numiții Lares sau Penates. Astfel de reprezentări erau așezate în curțile interioare ale vilelor romane, pentru a proteja familia respectivă”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Constantin Chera, arheolog și cercetător științific.

Șarpele de la Tomis este singura statuie din marmură găsită până în prezent în lume

Șarpele Glykon este o piesă importantă pentru că e unicat, nu există alte reprezentări identice, găsite până în momentul de față.

”Au mai fost descoperite fragmente ale unor reprezentări asemănătoare, undeva dincolo de Marea Neagră, la Sinope, însă ele sunt doar fragmente. Șarpele Glykon de la Tomis este singura statuie din marmură, de acest gen, păstrată integral, găsită până în prezent în lume.

Se spune că șarpele Glykon este cea mai importantă piesă din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Și celelalte piese descoperite în 1962 alături de șarpele Glykon au o importanță și o valoare deosebită. Este vorba despre reprezentarea Fortunei, zeița bogăției și a opulenței, care era și protectoarea orașului antic Tomis, bustul zeiței Isis, divinitate egipteană foarte populară la Tomis, grupul statuar Fortuna cu Pontos, reprezentarea zeiței Nemesis, dar și basoreliefuri ale lui Hermes, zeul comerțului.

”Toate aceste reprezentări vorbesc despre credințele și religiile care erau practicate la Tomis în primele veacuri ale Erei Noastre. Nu trebuie să uităm că dezvoltarea deosebită a orașului a avut loc după sec. I, după înnisiparea golfului de la Histria. Astfel, Histria a decăzut ca importanță, iar Tomisul s-a ridicat ca una dintre cele mai importante metropole pe malul pontului stâng. Sigur, toate aceste reprezentări vorbesc despre oamenii care au trăit aici la Tomis și care au lăsat urmele lor de artă și de frumos pentru posteritate.

Statueta datează din secolul al II-lea și este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură. Dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea o lungime de aproximativ 5 metri.

Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechiul Tomis atestă răspândirea cultului cu același nume și în cetățile grecești din Dobrogea”, a precizat pentru Discover Dobrogea, arheologul Constantin Chera.

Șarpele Glykon va zbura spre Madrid cu o aeronavă militară

Pentru prima dată de când a fost descoperit, șarpele Glykon va părăsi țara. El va fi expus în Madrid, din septembrie până în luna martie 2022, în cadrul unei expoziții care va fi patronată de Președinția României și Casa Regală Spaniolă, eveniment organizat de Muzeul Național de Istorie a României.

”Muzeul Național de Istorie a României ne-a solicitat în mod oficial să participăm cu 19 piese, dintr-un total de 85, care vor fi prezentate la expoziția din Spania, de către 40 de muzee din România.

Între aceste piese a plecat și faimosul șarpe Glykon, un unicat cu care ne mândrim. Momentan este la București, pentru că se va face și un catalog în cadrul expoziției și se realizează fotografii profesionale, măsurători, fișe, evaluări.

În contractul încheiat între noi și Muzeul de Istorie Națională este stipulat faptul că pentru toate piesele participante va fi asigurată pază militarizată. Noi avem două persoane desemnate care vor merge la Madrid în perioada respectivă și vor participa la pregătirea expoziției.

Consider că această expoziție de talie internațională reprezintă o promovare pentru muzeul nostru și o putem îmbina ulterior cu elemente de marketing, pentru ca instituția de cultură să aibă în viitor mai mulți vizitatori.

Sunt piese care fac parte din structura de rezistență a expoziției Muzeului de Istorie Constanța. Valoarea de inventar a pieselor care au părăsit muzeul este de câteva zeci de milioane de lei, iar evaluarea a fost realizată de experți.

Muzeul Național de Istorie a României este cel care va suporta toate cheltuielile, de la deplasarea în străinătate a specialiștilor noștri pentru pregătirea expoziției, până la asigurarea pieselor și a echipamentelor necesare transportării lor.

Transportul se va face cu o aeronavă militară. Totul va fi foarte bine controlat, pentru că nu ne jucăm cu așa ceva.

Pentru că șarpele Glykon este extrem de valoros și de important, pregătim propriile noastre suveniruri cu el, care vor fi scoase la vânzare”, a declarat directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Aurel Mototolea.

June 14, 2021