Tag: anul nou

  • Mamaia & Constanța intră în noul an cu optimism și cu un obiectiv clar: să continue să fie un loc al emoțiilor autentice și al distracției

    Mamaia & Constanța intră în noul an cu optimism și cu un obiectiv clar: să continue să fie un loc al emoțiilor autentice și al distracției

    Un nou an înseamnă noi începuturi.

    Mai multă energie, idei curajoase și dorința de a crea experiențe care contează.

    Mamaia & Constanța intră în noul an cu optimism și cu un obiectiv clar: să continue să fie un loc al emoțiilor autentice, al distracției, dar și al momentelor de relaxare, în orice perioadă a anului.

    „Anul care vine deschide uși către proiecte noi și perspective proaspete, menite să consolideze destinația integrată Mamaia–Constanța ca alegere atractivă pe tot parcursul anului. Este timpul potrivit pentru dezvoltare, pentru inițiative îndrăznețe și pentru experiențe care țin pasul cu așteptările unui public tot mai divers.

    Cu acest prilej, OMD Mamaia Constanța urează tuturor un An Nou cu sănătate, bucurii și inspirație. 2026 să fie un an al reușitelor, al planurilor împlinite și al experiențelor care ne aduc împreună.

    Privim spre viitor cu încredere și entuziasm, pregătiți pentru un an plin de #ValuriDeExperiențe și pentru o aniversare care merită celebrată.

    La mulți ani și un An Nou cu bine!”, transmite echipa OMD Mamaia Constanța.

  • Copiii grecilor cântau colinde de Anul Nou, în mahalalele Constanței de odinioară

    Copiii grecilor cântau colinde de Anul Nou, în mahalalele Constanței de odinioară

    Sărbătorile de iarnă animau mahalalele Constanței, iar copiii mergeau să colinde și la începutul secolului XX, chiar dacă, atunci, orașul nu era decorat cu ghirlande luminoase și cu brazi împodobiți, cum este acum.

    La fel ca acum, unul dintre locurile preferate de locuitorii Constanței din acele vremuri, inclusiv în zilele de sărbătoare, era cafeneaua. Despre numeroasele cafenele care erau deschise în zona peninsulară a Constanței, scriau chiar și jurnaliștii din țară, unul dintre ei precizând: „Constanța are cele mai multe cafenele. Port oriental, la fiecare pas întâlnești o cafenea, unde se adună fie turcii sau armenii, fie grecii sau elementul românesc”.

    Un articol din presa timpului descrie atmosfera orașului Constanța, iarna: „Era ajunul Anului Nou. Lumea forfotea pe stradă, magazinele erau pline, toți căutau să-și termine cumpărăturile și băieții de prin prăvălii de-abia pridideau să-și servească clienții.

    Din când în când, câte unul sau doi băieți zgribuliți, cu felinarul împodobit cu hârtii colorate, deschid ușa prăvăliei și încep să cânte Polihronis ori Agios Vasilis, dar n-apucă să termine strofa și patronul le dă 10 bani ori îi ia la goană.

    La cafeneaua lui Carteruli din Piața Ovidiu, aglomerația e mare. Țăcănitul tablelor și al dominoului nu se mai aude ca în celelalte zile. Ușa se deschide și doi pici își fac apariția ținând tradiționalul felinar și, cu vocea înghețată prind a zice Polihroni.

    – Hai! Afară! strigă unul care pierduse.

    – Sopa! Bre! strigă altul, ella-de pedi! Îi cheamă el pe copii și-i pune să cânte.

    Copiii încep să colinde: Ahios Vasilis erhete apotin Kesarea/Vastai cola keharti, harti ke calamari/localamari egrafe ke to harti miluse/Vasili poten erhese kepoten catevenis/Apto scolio eerhume manu-mu pieno/An is eke gramaticos, pesmas tin alza vita” scria C.P. Demetrescu în articolul „Revelionul la Constanța acum 30 de ani”, publicat în revista Dacia, la 1 ianuarie 1927.

    Colinde copii Comunitatea Elenă Elpis Constanța

    Tradiția continuă și în prezent, astfel că, zilele trecute, înainte de Crăciun, zeci de copii din Comunitatea Elenă Elpis Constanța, au cântat colinde pentru angajații instituțiilor din oraș, dar și la Biserica Grecească „Metamorphosis”, pentru a anunța Nașterea Domnului.

  • Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” s-a deschis la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” s-a deschis la Muzeul de Artă Populară Constanța

    Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc”, deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța, reconstituie atmosfera sărbătorilor de iarnă, prin intermediul recuzitei specific colindătorilor (trăistuțe, sorcovă, bici, clopoței și buhai) și a jocurilor cu măști puse în scenă cu prilejul Anului Nou.

    În holul central de la etajul I al muzeului sunt etalate costume populare de colindători din Bucovina și Dobrogea, dar și mascați din alaiul „Caprei”, întruchipând personaje precum: Baba, Moşul, Ţiganul, Ţiganca, Dracul, Urâtul.

    Măștile specifice jocului de Anul Nou sunt realizate de meşterul popular Neculai Popa din localitatea Târpeşti, judeţul Neamţ, din diverse materiale: piele, blană, lemn, câlţi de cânepă, coarne de animal, pene, boabe de fasole, materiale textile, bănuți din alamă și cupru.

    Expoziția „Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou în satul tradițional românesc” va putea fi vizitată până pe 12 ianuarie 2025.

  • Obiceiuri de Anul Nou, în Dobrogea

    Obiceiuri de Anul Nou, în Dobrogea

    Sunt multe obiceiuri de Anul Nou în Dobrogea, iar fără colinde, sărbătorile de iarnă ar fi mult mai sărace și lipsite de farmec. Colindele vestesc atât Crăciunul, cât și Anul Nou. Uratul pe la case este un obicei străvechi, precreștin și are scopul de a atrage norocul și bogăția în locuințele în care colindătorii sunt primiți. Anul nou este marcat în Dobrogea, de urările cu Plugușorul, Sorcova, Capra, Struțul și Plugul. Sunt tradiții care se păstrează în special în mediul rural, în localitățile din Constanța și din Tulcea, însă și copiilor de la oraș le place să colinde. Fie că le învață la școală sau acasă, ei merg an de an să le ureze gospodarilor, spor în casă și belșug, fiind răsplătiți cu bani, covrigi, nuci și mere.

    Obiceiuri de Anul Nou, în Dobrogea – Primiți cu Plugușorul?

    Etnologii spun că plugul reprezintă simbolul fertilităţii pământului. Colindătorii merg cu Plugușorul în ultima zi din an. Urările făcute sunt pentru rodnicia recoltelor, deoarece agricultorii doresc să aibă pământ foarte fertil.

    Aho, aho, copii și frați,
    Stați puțin și nu mânați,
    Lângă boi v-alăturați
    Și cuvântul mi-ascultați.
    Mâine anul se-nnoiește
    Plugușorul se pornește
    Și începe a ura
    Pe la case a colinda
    Iarna-i grea, omătu-i mare
    Semne bune anul are
    Semne bune de belșug
    Pentru brazda de sub plug
    Plugușor cu patru boi
    Ia mai mânați, măi flăcăi!
    Hăi, hăi…..

    Gospodarii îi așteaptă pe colindători, iar în anumite zone, agricultorii cred că nu vor avea noroc tot anul la semănat și recoltat, dacă nu primesc plugul în ograda lor. Ei apreciază că prosperitatea și recolta bogată sunt chemate de către colindători care vin cu pluguşorul. Urările sunt însoțite de sunetul clopoțeilor, al buhaiului și de pocnetul bicelor.

    Sorcova

    Câți dintre voi nu au mers cu sorcova în dimineața de 1 ianuarie? Știți voi, florile acelea colorate, făcute din hârtie creponată și legate cu sârmă pe un băț. Copiii umblau cu Sorcova pe la rude și prin vecini și le transmiteau mesaje de viață lungă și sănătate.

    Sorcova, vesela,
    Să trăiți, să-mbătrâniți,
    Ca un măr, ca un păr,
    Ca un fir de trandafir,
    Tare ca piatra,
    Iute ca săgeata,
    Tare ca fierul,
    Iute ca oțelul.
    La anul și la mulți ani!

    Pe vremuri, Sorcova era confecţionată din câteva ramuri de pomi fructiferi sau de trandafir, care erau tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit în ziua de Sfântul Andrei sau de Sfântul Nicolae. Ea simbolizează vegetația de primăvară, de aceea colindele se cântă iarna, despre florile dalbe flori de măr sau mărgăritar. Ritualul sorcovitului în dimineața de Anul Nou, presupune să fie bătut de câteva ori pe umăr cel care este colindat, sorcova fiind apreciată ca o baghetă magică, ce are calitatea de a transmite sănătate, tinerețe și fertilitate.

    Jocul măștilor în Dobrogea

    Obiceiurile de Anul Nou, gravitează în jurul jocurilor cu măști. În zonele din Dobrogea, colindele au ajuns prin intermediul celor stabiliți în regiune, care au adus și obiceiurile din alte zone. Românii veniți din Moldova, Muntenia sau Transilvania, au oferit satului dobrogean aceste tradiții, pe care le-au adaptat specificului local, spun etnologii.

    Jocurile cu măști in DobrogeaCele mai răspândite obiceiuri populare de Anul Nou sunt jocurile în care predomină măștile de animale și personaje travestite. Măști urâte sau frumoase, de moși sau babe, animale, plugari sau vânători sunt folosite de săteni și au o diversitate impresionantă de caractere. Ei umblă peste tot prin sat și nu lasă nici o zonă necolindată, pentru a găsi răul, oriunde s-a ascuns acesta.

    În satul Vișina din județul Tulcea, în ajunul Anului Nou colindă cetele de flăcăi, cu căluți, cu capra și cu ursul, spune Bianca Folescu, administratorul Suvenir din Dobrogea.

    Jocurile cu măști in DobrogeaÎn comuna Luncavița din Tulcea, localnicii păstrează tradiția moșoaielor, obicei străvechi, ce are rolul de a vesti venirea sărbătorilor și de a alunga spiritele rele din gospodării. Moșoii au măști realizate din cătrună, un dovleac golit de miez. Dovleacul se pregătește pentru sărbătorile de iarnă, încă din perioada verii, când se află pe câmp. El este suspendat și se formează astfel o curbură, care reprezintă nasul moșoiului, când masca este finalizată. Dovleacul este sculptat pentru a i se da forma unei fețe umane și se împodobește cu blană, coronițe sau ghirlande. Moșoiul este, de fapt, moșul casei, cel care are grijă de gospodărie. Costumația localnicilor din Luncavița care colindă cu Moșoaiele, constă, pe lângă mască și în atașarea unor coarne ce cerb și a unor clopote mari din tablă. Moșeicuța, soția moșoiului, poartă clopote de alamă și coarne mai mici, de regulă de țap.

    Struțul și Capra

    În Dobrogea, se obișnuiește să se meargă cu Struțul, Ursul sau cu Capra. Struțul este un colind întâlnit în localitățile dobrogene Gârliciu, Ciobanu și Saraiu și reprezintă o adaptare după textul și personajele ”Brezaiei” din Muntenia. Grupul de colindători se îmbracă în haine groase și tradiționale din lână, cojoace de stofă și căciuli negre de astrahan, pe care prind legături de stuf, plantă întâlnită frecvent pe malul Dunării și al lacurilor. Ceata formată trebuie să aibă în componență un număr par de membri. Tot în Dobrogea, băieții din satele din sud-vest poartă peste căciulă, coronițe făcute de fete.

    Ritualuri și superstiții de Anul Nou

    Unele ritualuri la care apelează fetele de Sfântul Andrei, apar și în ajunul Anului Nou. Ele încearcă, prin diverse practici, să afle cum le vor fi ursiții și din ce zonă vor proveni. Tot în acestă noapte, femeile întocmesc un calendar cu ajutorul foilor de ceapă. Ele află cum va fi anul următor din punct de vedere al vremii și al recoltelor, în funcție de evoluția acestora.

    De asemenea, tradiția spune că în noaptea de Revelion trebuie să fie mult zgomot în casă pentru a alunga spirirtele rele, iar cei care se sărută sub vâsc, vor avea mult noroc în dragoste. O altă superstiție este că în ultima zi din an nu trebuie să cheltuim bani ori să aruncăm lucruri din casă, pentru că dăm afară norocul.

    În prima zi din noul an, de Sfântul Vasile, ”păzitorul de duhuri rele”, în Dobrogea, dar și în restul țării au apărut multe practici magice și ritualuri. Se spune că această zi marchează nu doar începutul unui nou an, ci și un nou ciclu de viață.

    Discover Dobrogea vă urează să aveți un An Nou cu multă sănătate, cu bucurii nenumărate și cu vacanțe și experiențe frumoase! La mulți ani!