Dobrogea este regiunea cu cea mai mare comunitate etnică din țară. De la Marea Neagră până la Dunăre întâlnim un amalgam de minorități, care conviețuiesc în armonie de sute de ani. Se poate spune că este cea mai colorată zonă a țării, deoarece în spațiul dobrogean se regăsesc o multitudine de etnii. Români, greci, turci, tătari, aromâni, meglenoromâni, ruși lipoveni, ucraineni, bulgari, germani, italieni, rromi, evrei, libanezi, albanezi, sârbi, unguri sau armeni, toți fac parte din identitatea culturală a Dobrogei. Reprezentanții minorităților din regiunea de sud-est a țării, dar și cei ai românilor vor oferi un spectacol de excepție sâmbătă, 29 iunie, de la ora 16, în cadrul Zilelor orașului Ovidiu, eveniment care se desfășoară în perioada 28-30 iunie.
Nu se întâmplă prea des să vedem reunite toate aceste minorități conlocuitoare, astfel că suntem invitați să participăm la un spectacol extraordinar, în care sunt prezentate dansurile a 11 etnii din Dobrogea și portul lor tradițional. Dacă vă mai spun și faptul că evenimentul va avea loc pe scena plutitoare de pe malul Lacului Siutghiol din orașul Ovidiu, cu siguranță v-am convins că va fi o manifestare ce nu trebuie ratată. Primăria Ovidiu a realizat câteva clipuri de prezentare pentru fiecare ansamblu care participă la Festivalul de dansuri tradiționale ale etniilor din Dobrogea. Indiferent că sunteți din Ovidiu sau din județul Constanța, ori că ați ajuns în vacanță la mare, dacă vizionați aceste filmări și citiți descrierea minorităților și a ansamblurilor acestora, vă asigur că ne vom întâlni în Parcul Faleză Lac din Ovidiu, sâmbătă de la ora 16.oo, deoarece doar anul viitor, la cea de-a doua ediție veți mai putea vedea un astfel de regal oferit de etniile din spațiul dobrogean.
1. Ansamblul folcloric ”Dobrogeanca” al Centrului Cultural ”Elena Roizen” din Ovidiu
Ți-e mai mare dragul să privești acești copii care duc mai departe dansul popular dobrogean și te gândești că tradițiile sunt pe mâini bune și nu vor dispărea. Geamparaua, cadâneasca și sârba sunt trei dansuri reprezentative ale folclorului din sud-estul țării. Ansamblul ”Dobrogeanca” este susținut de Primăria Ovidiu. El e format din 50 de dansatori, coordonați de Elena Dordea. Românii reprezintă populația majoritară, atât în Dobrogea cât și în toată România, astfel că este firesc să fie cei mai stabili și legați de locurile natale. Chiar dacă în vremuri de restriște se refugiau, trecând Dunărea în cealaltă ”Țară Românească”, ei reveneau de cele mai multe ori pentru a-și reface casele și gospodăriile. Au trăit și trăiesc în perfectă comuniune cu celelalte etnii, care acum sunt mai multe decât în trecut și împrumută elemente din cultura și civilizația specifică a celorlalte naționalități conlocuitoare.
2. Ansamblul folcloric ”Armânamea”, al Centrului Cultural ”Elena Roizen” din Ovidiu
Aromânii poartă nume diferite în izvoarele istoriografice. Ei sunt denumiți fie vlahi, vlasi, aromâni, fie macedoromâni, fârșeroți, saracaceni ori armâni. Vlahii din Balcani, adică aromânii, se spune că ar fi urmașii dacilor învinși de Traian. Totuși, părerile istoricilor privind localizarea vlahilor sunt împărțite. Unii susțin că ar fi fost români din nordul Dunării, în timp ce alții îi plasează în Balcani sau în Dobrogea. Important este faptul că aromânii și-au păstrat limba, tradițiile și obiceiurile, cu mare grijă. Chiar și astăzi, în comunitatea lor, sunt destul de rare căsătoriile mixte. Pentru aromâni, dansul reprezintă simbolul înfrățirii. Ansamblul ”Armânamea” din Ovidiu are în componență 50 de dansatori și este coordonat de Elena Dordea.
3. Ansamblul de dansuri tătărești ”Qanara”
Primele comunități tătare și-au făcut apariția în Dobrogea, în secolul al XIII-lea, iar după războiul din Crimeea a sosit un nou val de imigranți tătari. Ei au existat în istorie ca o entitate distinctă. După Unirea Dobrogei cu România în 1878, pentru tătari a început o nouă epocă și au fost fondate instituții publice de cultură națională și de cult islamic, între acestea, un Seminar Musulman și Moscheea Carol 1 din Constanța, solicitată și inaugurată chiar de Regele Carol 1. Tătarii dobrogeni și-au creat o cultură proprie, inspirată din istorie și tradiții.
”Qanara” în limba tătară înseamnă carieră de piatră și este vechea denumire a orașului Ovidiu. Ansamblul ”Qanara” a fost înființat în 2010 și a activat o perioadă scurtă de timp. La începutul anului 2018, Primăria orașului Ovidiu și Uniunea Democrată Turco-Tătară a Musulmanilor din România au hotărât să reînființeze ansamblul. Astăzi, în ansamblul ”Qanara” activează 15 copii, coordonați de instructorul-coregraf Claudiu-Daniel Popa.
4. Ansamblul de dansuri tradiționale țigănești ”Balkaneros”
Sunt absolut delicioși acești copii care transpun libertatea în pași de dans, în costumele lor colorate, vesele și pitorești. Inspirat din ritmurile indiene, dansul țigănesc este alert, temperamental și plin de patos. Ansamblul ”Balkaneros” din Ovidiu aduce în fața publicului larg, o adevărată poezie nomadă. Rromii sunt atestați documentar, pentru prima dată, în Țările Române, în anul 1385. Atunci, ”ațiganii” cum li se spunea, au fost numiți ”athinganoi” (de neatins), denumire atribuită inițial unei secte eretice din Imperiul Bizantin din secolul al XI-lea. Termenul ”rrom” provine din cuvântul pankrit ”dom”, care înseamnă om. Rromii folosesc cuvântul ”rrom” pentru confirmarea etniei, însă unii preferă să fie numiți ”țigani”. În Dobrogea trăiesc mulți rromi-turci, de religie musulmană, iar femeile lor poartă șalvari.
5. Ansamblul Nairi al comunității armene din Constanța
Armenii s-au stabilit pe teritoriile românești în diferite perioade istorice și s-au acomodat vieții pe care o duceau localnicii. Ei și-au păstreat însă propriile obiceiuri, moștenite din străbuni. Limba armenească este astăzi tot mai puțin utilizată, chiar și printre membrii comunității. În Dobrogea, armenii au format o comunitate, cândva numeroasă, de negustori, ceasornicari și bijutieri foarte apreciați. Ansamblul de dansuri al comunității armene din Constanța, ”Nairi” a fost înființat în anul 2017 și participă la numeroase evenimente pentru promovarea culturii, a costumelor tradiționale și a obiceiurilor armenilor.
6. Ansamblul de dansuri tradiționale germane ”Armonia” din Oituz
Germanii dobrogeni au fost singurul grup etnic din România care nu a venit direct din Germania, ci din alte spații colonizate de țara lor, respectiv din Basarabia și Rusia de Sud. De asemenea, a fost singura populație germană care a trăit vreodată sub directa stăpânire otomană, deoarece până în 1878, Dobrogea a fost o componentă integrală a Imperiului Otoman. În 1863, Ecaterina a II-a a Rusiei a semnat un document, prin care a invitat germanii să se stabilească în Rusia și să lucreze acolo pământul, asigurându-i totodată că își pot păstra limba și cultura. Apoi, între 1814-1824, țarul Alexandru I al Rusiei a chemat coloniștii germani care s-au instalat în Basarabia, unde au înființat mai multe sate. Țarul i-a atras promițându-le: libertate de organizare și religioasă, scutirea de serviciul militar și scutire fiscală timp de 10 ani. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a introdus serviciul militar obligatoriu și pentru germanii din Basarabia, deoarece s-a încercat rusificarea lor. Nemulțumiți de noua situație, unii au decis să plece, iar o parte din ei s-a stabilit în Dobrogea. Cei care au rămas pe tărâm dobrogean și-au păstrat tradițiile, limba și confesiunea religioasă și au trăit în pace, alături de celelalte etnii. Ansamblul ”Armonia” din Oituz a fost înființat în 2017. Este format din 10 adolescenți, coordonați de Celina Ștefanov.
7. Ansamblul ”Elpis” al comunității elene din Constanța
Grecii au rădăcini vechi în Dobrogea. Unii au fost armatori, navigatori sau industriași, veniți cu afaceri pe vremea când în Sulina exista porto-franco, alții erau simpli agricultori și crescători de animale, în special de oi și capre. Aceștia din urmă au ajuns în Dobrogea, fugind din calea războiului civil din Grecia. Comunitatea elenă Elpis Constanța are o bogată activitate artistică. Ea numără peste 1500 de membri și este condusă de Anton Antoniadis. Ansamblul Elpis a fost fondat în anul 2001 și este membru al Consiliului Internațional al Dansului UNESCO, cu sediul la Atena.
8. Ansamblul de dansuri turcești ”Delikanlilar”
Turcii au venit în nordul muntos al Dobrogei, ca oșteni în armata care a descălecat în anul 1262. Ei erau conduși de Sari Saltuk Dede, dervișul trimis cu misiunea de a răspândi religia islamică. Pe atunci, Dobrogea era un teritoriu al nimănui, aproape nepopulat, stăpânit la sud de Imperiul Bizantin, dar neocupat, iar la nord de Hoarda de Aur. Dervișul Sari Saltuk Dede a fost baba (tată, părinte) pentru noua comunitate de musulmani din Dobrogea. Războinicii lui baba au fost întemeietorii civilizației care s-a păstrat peste timp.
Ansamblul Delikanlilar s-a înființat în anul 2004 la inițiativa tinerilor din Uniunea Democrată a Turcilor din România, pentru a păstra și a transmite din generație în generație, cultura și obiceiurile turcești. ”Delikanlilar” înseamnă ”nebunia tinerească” și este un grup de 50 de dansatori coordonați de Osman Harun și instruiți de coregraful Claudiu-Daniel Popa. Ansamblul se află la a cincea generație de copii și a reprezentat România la diferite festivaluri naționale și internaționale. Osman Harun, reprezentantul UDTR spune că nimeni nu își imagina că acești copii se vor atașa atât de mult de ansambluri, iar Delikanlilar are 42 de membri, cu vârsta peste 20 de ani.
Osman Harun a precizat că întreaga comunitate turcă este onorată de invitația primarului George Scupra, de participa și reprezentanții UDTR cu un ansamblu la Festivalul de dansuri tradiționale ale etniilor din Dobrogea. ”Noi suntem turcii din România, iar cand avem șansa de a participa la festivaluri în orice țară străină, reprezentăm și dansurile românești. Iar acest lucru ne face unici, nu doar pe noi, turcii din România, ci pe toți dobrogenii. Căci dobrogeni fiind, suntem crescuți în armonia mai multor culturi, iar acest mozaic multienic ne reprezintă oriunde am fi”, a precizat pentru Discover Dobrogea Osman Harun, coordonatorul Ansamblului Delikanlilar.
9. Ansamblul de dansuri tradiționale bulgărești ”Sfitilina”
Mulți bulgari s-au stabilit în Dobrogea începând din anul 1850, după ce luaseră parte la războiul ruso-turc din 1828-1829, cu speranța că Bulgaria va fi eliberată. Acest lucru nu s-a întâmplat și au fost nevoiți să se refugieze din calea răzbunării turcești. S-au stabilit în Țara Românească și în Dobrogea și au avut un rol important în evoluția economică a acestui spațiu. După 1877 teritoriul dobrogean a devenit pământ românesc și a intrat sub autoritatea statului român, moștenind totodată și un mozaic etnic extrem de interesant. Ansamblul Sfitilina vine din Dobrogea de Nord, județul Tulcea, comuna Jurilovca, satul Vișina și este coordonat de Bianca Folescu. Paidușca, sfârligul și maranghele sunt dansurile tradiționale, care se joacă la horele satului, în obiceiurile de nuntă și la diferitele evenimente.
10. Grupul vocal de ruși lipoveni ”Nuferii Albi” din Jurilovca
Lipovenii din România sunt credincioși ortodocși de rit vechi, cunoscuți în întreaga lume sub denumirea de staroveri, ”de credință veche” sau staroobreadti, ”de rit vechi”. Schisma religioasă care a avut loc în Rusia în secolul al VII-lea și prigoana declanșată asupra celor care se împotriveau reformei au determinat mii de ruși staroveri să-și părăsească patria natală și să migreze în diferite locuri ale lumii. De-a lungul timpului, lipovenii și-au păstrat cu sfințenie tradițiile, portul și religia. Și în prezent, slujbele religioase se țin în limba slavonă, iar calendarul pe care-l folosesc este cel Iulian.
Nuferii albi care plutesc pe lacurile ce înconjoară Jurilovca, au fost cei care le-au inspirat pe lipovencele Valentina Koker și Olga Alexei să aleagă această denumire pentru grupul vocal pe care l-au creat anul trecut. Ele cunosc multe cântece învățate în copilărie de la părinți și bunici și au decis să le promoveze, pentru a nu fi date uitării. Katiușa, Kalinca, Sulina Marusia sunt câteva melodii care aduc aplauze, multă nostalgie și bucurie în rândul celor care ascultă cântecele din repertoriul grupului ”Nuferii Albi”.
11. Altona, formație artistică de folclor meglenoromân și nord-dobrogean
Coborâți din ținutul Meglenului, o regiune situată în Nordul Golfului Salonic în sec. XII-XIII, meglenoromânii s-au aflat în pragul deznaționalizării. În anul 1940 s-au stabilit în comuna Cerna din județul Tulcea, iar astăzi formează populația majoritară în localitate și singurul grup etnic din țară. Au conviețuit de-a lungul sutelor de ani împreună cu grecii, turcii, bulgarii și sârbii, dar și-au păstrat limba, portul și obiceiurile. La sărbători, bătrânii își mai scot din lada de zestre instrumentele specifice: țigulca, cimpoiul, tambura și cavalul și își aduc aminte de vechea Meglenie. Ansamblul Altona din Cerna a fost înființat în anul 1997. Grupul de dansatori are în palmares numeroase premii naționale și internaționale. Ansamblul numără 70 de copii și este coordonat de Andreea Laurenția Tanur, care locuiește în Cerna și nu concepe să facă altceva decât să îi pregătească pe micuți pentru a populariza obiceiurile acestei minorități.
Știm cu toții că Dobrogea, regiunea dintre Marea Neagră și Dunăre reprezintă un mix de culturi și un colaj de contraste. 17 minorități etnice conviețuiesc laolaltă în pace și armonie pe lângă români. 10 dintre ele, cărora li se alătură Ansamblul ”Dobrogeanca” vor dansa sâmbătă, 29 iunie, de la ora 16.00, pe scena Parcului Faleză Lac din Ovidiu, în cadrul Festivalului de dansuri tradiționale ale etniilor din Dobrogea. Primarul orașului Ovidiu, George Scupra a declarat pentru Discover Dobrogea că își dorește ca până la următoarea ediție să își constituie ansambluri și reprezentanții celorlalte minorități, astfel să nu lipseească nicio etnie de pe scena amplasată pe malul Lacului Siutghiol. El a precizat că spectatorilor le va fi oferit și un moment special. Este vorba despre Grupul ”Ovidencele”, format din mămicile copiilor din ansamblurile ”Dobrogeanca” și ”Armânamea” care vor încheia evenimentul într-un mod deosebit, cântând și dansând împreună cu micuții lor artiști. Suntem așteptați cu toții în orașul Ovidiu, la un spectacol deosebit!
