Tag: AFCN

  • Bucătăria tătărească a deschis seria atelierelor din cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, realizat de INP

    Bucătăria tătărească a deschis seria atelierelor din cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, realizat de INP

    Proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, inițiat de Direcția Programe din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, cofinanțat de AFCN, a fost lansat astăzi, la Constanța. Activitatea de la Constanța a constat într-un atelier gastronomic, în cadrul căruia, copiii din etnia tătară au gătit șuberek, pentru a demonstra faptul că rețetele de la mamele și bunicile lor nu vor fi uitate.

    Baclavale - produse tradiționale tătărești

    Atelierul s-a desfășurat în cadrul bistro-ului Musafir Efendi, situat în Centrul Vechi al Constanței, acolo unde localnicii și turiștii se pot bucura de gustul produselor tătărești și turcești, precum șuberek, kobete, sari burma, baclavale sau kataif.

    Copii minoritate tătară păstrare gastronomie

    Scopul proiectului inițiat de INP, este de a promova patrimoniul imaterial și gastronomia tradițională a comunităților etnice dobrogene.

    „Copiii din comunitatea tătară au gătit astăzi, la atelierul gastronomic organizat în cadrul proiectului realizat de Institutul Național al Patrimoniului cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Obiectivul acestui proiect este cunoașterea de către tineri și publicul larg, a rețetelor tradiționale multietnice din Dobrogea și promovarea unui model sustenabil de dezvoltare durabilă, prin intermediul promovării gastronomiei tradiționale.

    Șuberek- gastronomie tradițională tătărească

    Atelierul de la Constanța, a fost dedicat tradițiilor etniei tătare și în cadrul acestuia, tineri din comunitatea tătară au încercat, ajutați și de adulți, să prepare câteva produse tradiționale ale bucătăriei tătare.”, a declarat Florentina Udrea, șef Serviciu Programe, Proiecte culturale, Fond documentar și Redactie, din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

    Tot astăzi, în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, a avut loc un alt atelier de gătit, organizat de etnicii aromâni, în satul Culmea, care aparține de orașul Ovidiu.

    produse-traditionale-gastronomie-armani-dobrogea

    „Activitățile vor contribui la dezvoltarea unei abordări interdisciplinare prin crearea unei cercetări etnografice și realizarea unei arhive documentare, audio-vizuale, multimedia, organizarea a 7 ateliere gastronomice, publicarea unui rețetar cu mâncăruri tradiționale multietnice, cu implicarea comunităților și transmiterea către tineri a celor mai reprezentative elemente de gastronomie tradițională din Dobrogea, dar și ca un model de conviețuire și de multiculturalitate dobrogeană.

    Proiectul va avea ca rezultat redactarea unei cărți rețetar bilingv cu numele Gustul Dobrogei! The Taste of Dobrogea! Vor fi selectate, documentate și alese până la 20 de rețete specifice fiecărei etnii, care vor fi ilustrate și documentate și traduse în engleză.

    De asemenea, proiectul va avea ca rezultat și realizarea unei expoziții care va reflecta contribuția importantă a comunităților etnice din Tulcea și Constanța, lansată cu ocazia Conferinței finale ce va avea loc la Muzeul de Etnografie și Artă din Tulcea, secție a ICEM Tulcea.”, a precizat Daniela Mihai, director Direcția Programe, Metodologii, Patrimoniu Imaterial și Fond documentar, din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

    Atelierele vor continua, mâine, în comuna Cobadin din județul Constanța, unde reprezentanții minorității turce, copii și adulți, vor prepara produsele specifice ale etniei lor. Săptămâna viitoare, echipa INP va documenta, în județul Tulcea, rețete tradiționale ale grecilor, meglenoromânilor, ucrainenilor și lipovenilor din Dobrogea.

  • Proiectul cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala” va fi prezentat de Ziua Dobrogei, la Casa Avramide

    Proiectul cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala” va fi prezentat de Ziua Dobrogei, la Casa Avramide

    Enigma Film SRL, în calitate de organizator al proiectului cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala”, anunță o conferință de finalizare a proiectului prin care dorește promovarea materialelor video obţinute pentru îmbunătăţirea ofertei culturale şi promovarea Cetății Enisala. Conferința va avea loc în data de 14.11.2024, ora 11.00, în municipiul Tulcea, la Casa Avramide. Intrarea este liberă.

    De Ziua Dobrogei ne-am propus să oferim publicului larg fragmente din istoria tumultoasă a acestei regiuni. Dobrogea este recunoscută în prezent ca un exemplu pentru toleranță și bună conviețuire între diverse etnii și minorități naționale. Istoria cetății Enisala, cu schimbările dese de influență între români, tătari, turci, prezintă acest mozaic etnic privind înapoi fără mânie.

    Vor fi prezentate în premieră publicului materiale video istorice realizate cu actori figuranți îmbrăcați în costume de epocă pentru a reda atmosfera acelor vremuri. Va fi prezentat și un videoclip de prezentare a Cetății Enisala. La eveniment vor participa membri ai echipei de filmare și specialiști. După proiecția materialelor video publicul spectator va putea să adreseze întrebări.

    Să vedem clipe de istorie și nu doar ziduri atunci când vizităm o cetate este conceptul de bază de la care a plecat aceast proiect. Ne propunem să spunem istoria pe înțelesul oricui și să stârnim interesului publicului larg pentru istorie. Folosirea mijloacelor moderne, cum ar fi imaginile video, în valorificarea patrimoniului cultural material este o adaptare la realitatea în care trăim. Pentru un specialist simpla vizualizare a zidurilor unei cetăți poate fi suficientă să își imagineze trecutul acelui loc. Pentru vizitatorul obişnuit, zidurile unei cetăţi nu sunt suficiente ca să își imagineze istoria acelor locuri. El are nevoie de un stimul puternic care să-l facă să se desprindă de realitatea zilelor noastre și să pătrundă dincolo de acele ziduri.

    Cetatea Enisala are o poveste misterioasă și fascinantă de la construcție și până în zilele noastre, care merită adusă la cunoștința publicului larg. Este singura cetate rămasă în picioare în Dobrogea printr-o ironie a istoriei: decăderea ei treptată ca importanță militară a ajutat-o să supraviețuiască. A fost cruțată de soarta crudă pe care au avut-o celelalte cetăți dobrogene care au fost dărâmate de turci la ordinul rușilor, ca urmare a Tratatului de la Adrianopol.

    Proiectul cultural „Clipe din trecut ale Cetății Enisala” este implementat de Enigma Film SRL în parteneriat cu ICEM Tulcea, Asociația Club Sportiv Nokors, Asociația Kavalkada. Proiectul se derulează în perioada 15.07.2024-15.11.2024 și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

    Sponsor: Ben Ari Negev Industrial SRL.

    Cristian Nencu – manager proiect

    Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

  • INP a deschis, oficial, RO-B@lneo Heritage, Școala de Vară de la Eforie Sud

    INP a deschis, oficial, RO-B@lneo Heritage, Școala de Vară de la Eforie Sud

    Școala de Vară RO-B@lneo Heritage, de la Eforie Sud, desfășurată la Grădina Cinemascop, a început astăzi. Până pe 30 august, organizatorii vor promova patrimoniul balnear de pe litoral.

    Deschiderea oficială a Școlii de Vară de la Eforie Sud, a fost susținută de către directorul Daniela Mihai, de la Direcția Programe, Proiecte și Metodologii. Aceasta i-a introdus pe participanți în fascinantul patrimoniu de la Marea Neagră. De asemenea, Emil Cristian Ghiță, președintele Forumului Artelor Vizuale, a prezentat proiecte precum Eforie Colorat, prin care se pune în valoare patrimoniul din Eforie Sud.

    S-au alăturat evenimentului și reprezentanți ai Euforia Retreat & Spa, un exemplu de bune practici în conservarea și promovarea vilelor din Eforie Sud.

    Participanții au asistat și la două prezentări concise și utile: una susținută de dr. Delia Cornea, despre reședințele regale de pe litoralul Mării Negre, și cealaltă de dr. Daniela Mihai, despre cazinourile de pe litoralul Mării Negre.

    În cadrul școlii de vară RO-B@lneo Heritage a fost organizată și o vânătoare de comori arhitecturale la Eforie Sud, alături de Institutul Național al Patrimoniului.

    Organizatorii au evidențiat faptul că, pentru a ne respecta clădirile, orașele pe care le explorăm și în care ne petrecem vacanțele, trebuie să le înțelegem istoria, să le aflăm poveștile, să le iertăm greșelile.

    “Arhitectura de vilegiatură din stațiunile de pe litoral a fost cândva spectaculoasă. Fosta stațiune Techirghiol Movilă, cea mai veche de la Marea Neagră (redenumită Carmen Sylva, apoi Vasile Roaită și apoi Eforie Sud în 1962) are câteva comori care ne indică mici secrete ale vieții balneare burgheze. Studenții participanți la școala de vară au explorat stațiunea în căutarea comorilor: ferestre tip oculus, obloane de lemn, olane, coloane, ani de construcție, statui, basoreliefuri și traforuri din beton mozaicat.”, a afirmat dr. Daniela Mihai, în prezentarea susținută.

    “Chiar dacă fenomenul balnear autohton reprezintă un ecou al modei europene, arhitectura balneară este influențată și de spiritul românesc. Însușirile specifice locului în care valurile Mării Negre, lacul Techirghiol și aerul marin au catalizat apariția vilegiaturii sunt reflectate în identitatea construcțiilor.

    Așa că elementele arhitecturale tipice pentru stilul balnear sunt decorațiunile din lemn traforat, consolele din lemn ale streșinilor, pridvorurile de lemn, acoperișurile cu olane, obloanele din lemn mai mult sau mai puțin colorate.

    Clădirile istorice din Eforie erau cândva spectaculoase, dar ajung să semene cu niște vile obișnuite dacă nu le este păstrată arhitectura. Din păcate în ziua de azi se renunță la decorațiuni și la elementele care făceau aceste imobile remarcabile. Vă invit să ni le imaginăm cât mai aproape de forma lor autentică, să le apreciem, să le salvăm, să le iubim.”, au declarat reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului.

  • Muzeul de Sculptură Ion Jalea, gazda unei expoziții foto cu arhitectura balneară de pe litoral

    Muzeul de Sculptură Ion Jalea, gazda unei expoziții foto cu arhitectura balneară de pe litoral

    Expoziția de fotografie documentară ” Boemă și loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre” poate fi văzută începând de astăzi, la Muzeul de Sculptură Ion Jalea din Constanța.

    Expoziție foto-documentară, la Muzeul de Sculptură Ion Jalea

    Expoziţia foto-documentară prezintă evoluţia celor mai importante monumente de arhitectură balneară și de vilegiatură din stațiunile litoralului românesc, construite înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.

    Patrimoniul balnear este compus din băi, sanatorii, hoteluri, cazinouri, vile, faleze, promenade, ce au constituit un factor esențial în dezvoltarea infrastructurii urbane, precum și în implementarea unui nou tip de turism, cu funcție medicală, de loisir și dezvoltare economică.

    Expoziția își propune să reitereze relevanța patrimoniului balnear, exemple de bună practică în valorificarea acestuia, precum și problemele întimpinate în prezent.

    Programul de vizitare va fi de astăzi până duminică,  între orele 9.00 – 17.00.

    Un proiect al Institutului Național al Patrimoniului, finanțat de AFCN

    Institutul Naţional al Patrimoniului desfășoară în perioada 20 iunie–15 noiembrie 2022 proiectul ”Boemă și loisir! Patrimoniul balnear și de vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, cofinanțat de AFCN, în parteneriat cu Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Constanța, Primăria orașului Techirghiol, Primăria orașului Sulina, Asociația Forumul Artelor Vizuale (Eforie Colorat), Comunitatea Elenă „Elpis” Constanța.

    Principalul scop al proiectului îl reprezintă conștientizarea valorii și evidențierea necesității conservării patrimoniului arhitectural antebelic și interbelic de vilegiatură-balneară, situat în aria stațiunilor de pe litoralul românesc al Mării Negre – Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Mamaia, Mangalia, Sulina, Techirghiol.

  • Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre

    Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre

    ”Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre” se intitulează un proiect organizat de Institutul Național al Patrimoniului. Scopul proiectului este de a conștientiza valoarea patrimoniului balnear și de vilegiatură din perioada antebelică și interbelică, dar și de a conserva și proteja clădirile istorice aflate în stațiunile de pe litoralul românesc al Mării Negre: Sulina, Constanța, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol și Mangalia.

    Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre

    Printre obiectivele car vor fi documentate și promovate în cadrul proiectului ”Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, se numără cazinouri, palate, hoteluri, vile și sanatorii.

    vila-reginei-maria-din-mamaia

    Cazinoul Mamaia, Hotelul Movilă (azi, Parc), Hotelul Belona, Hotelul Rex, Hotelul Neptun, Hotelul Popovici, Vila regală din Mamaia, Vila Colonel Negrea, Vila Cleopatra (azi, Cupidon) Vila inginer Zissu sau Vila Maria Caranfil sunt doar câteva dintre clădirile de patrimoniu care vor fi incluse în proiect. Lista acestora este mult mai mare și va implica un efort intens de cercetare, documentare și promovare ce se va desfășura cu sprijinul partenerilor.

    Clădirile de patrimoniu vor fi promovate și în cadrul unor trasee cultural-turistice

    Activitățile propuse prin proiectul ”Boemă și Loisir! Patrimoniul Balnear și de Vilegiatură din zona litoralului Mării Negre”, care va fi desfășurat de Institutul Național al Patrimoniului cu finanțare AFCN, sunt diverse. Acestea se referă la documentarea și cercetarea obiectivelor, precum și la realizarea și promovarea unor trasee cultural–turistice și a unei hărți digitale interactive online, redactarea și tipărirea unei publicații bilingve, organizarea unui workshop pentru comunități și autoritățile locale și a două ateliere de lucru destinate tinerilor.

    boema-si-loisir-plaja-sulina

    Va fi realizată o expoziție multimedia itinerantă (film de arhivă, afișe de epocă, panouri redând obiectivele reprezentative, interviuri luate tinerilor) și un website dedicat proiectului. Alături de acestea, va fi realizat un ghid de bune practici pe baza analizării situațiilor practice în sensul valorificării și promovării clădirilor de vilegiatură și balneare, din alte zone ale litoralului european al Mării Negre (Bulgaria).

    Partenerii INP în proiect sunt: Primăria orașului Techirghiol, Primăria orașului Sulina, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Constanța, Comunitatea Elenă „Elpis” Constanța, Asociația Forumul Artelor Vizuale.

    Perioada de desfășurare a proiectului este 20 iunie-15 noiembrie 2022.