Tag: ABADL

  • În această vară vom avea plaje noi la fiecare două săptămâni, în sudul litoralului

    În această vară vom avea plaje noi la fiecare două săptămâni, în sudul litoralului

    Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral anunță începerea lucrărilor de înnisipare între stațiunile Neptun și Venus pentru a oferi turiștilor noi plaje într-un timp cât mai scurt. Acest proiect răspunde nevoii urgente în ceea ce privește lipsa plajelor și eroziunea puternică din zonă.

    Importanța înnisipării 

    În contextul pierderii suprafețelor de nisip din sudul litoralului și a eroziunii accentuate, eforturile intense ale beneficiarului și constructorului au permis mobilizarea rapidă a echipelor de lucru. Astfel, turiștii și locuitorii Constanței vor avea acces la zeci de hectare de plaje noi chiar din acest sezon estival.

    Metodologie de lucru

    Pentru a minimiza disconfortul, lucrările vor fi efectuate secvențial. Fiecare celulă de plajă va fi împărțită în două secțiuni, urmând ca prima parte să fie deschisă publicului după aproximativ două săptămâni de lucru. Ulterior, se va trece la cea de-a doua jumătate a celulei. Astfel, doar zona în care se lucrează va fi închisă, permițând turiștilor să utilizeze imediat secțiunile finalizate la fiecare 2 săptămâni, fiind creată o suprafață nouă de nisip. Noile suprafețe de plajă vor avea lățimi de 100 de metri plajă uscată și 280 de metri plajă submersă, asigurând o pantă lină la intrarea în apă.

    Etapele înnisipării

    Pentru proiectul de înnisipare sunt planificate trei celule de plajă între Neptun și Venus, pe o distanță de 2,5 km:

    • Prima celulă: între zona “10 Steaguri” și Hotel Poseidon – lucrările vor începe în câteva zile și vor dura 2 săptămâni pentru fiecare jumătate (nord și sud).
    • A doua celulă: în stațiunea Jupiter, între Hotel Poseidon și Cap Aurora.
    • Ultima celulă: între Cap Aurora și Venus.

    Rezultate așteptate

    Până la începutul lunii septembrie, vom crea aproximativ 60 de hectare de plaje noi. Lucrările fac parte din Lotul 8 – Zona Jupiter – Neptun și Lotul 9 – Balta Mangalia – Venus – Aurora, fiind parte integrantă a strategiei de reducere a eroziunii costiere și ajung la o valoare de aproximativ 640 de milioane de lei.

    Despre proiect

    Lucrările de înnisipare care se vor derula în aceste trei celule vizează Lotul 8 – Zona Jupiter – Neptun și Lotul 9 – Balta Mangalia – Venus – Aurora, care fac parte din proiectul de REDUCERE A EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020). Zonele înnisipate, alături de structurile hidrotehnice, vor forma un sistem integrat complex, conceput să ofere protecție costieră împotriva eroziunii pe durata de viață prevăzută de 50 de ani. Aceste zone vor beneficia și de lucrări de mediu, menite să stimuleze regenerarea și dezvoltarea habitatelor marine. Loturile 8 și 9 sunt parte a proiectului cu cofinanțare europeană “REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020)”, alături de alte 9 zone delimitate astfel: Zona Stăvilare Periboina-Edighiol; Zona Mamaia; Zona Tomis; Zona Agigea; Zona Eforie; Zona Costinești; Zona Olimp; Zona Mangalia-Saturn și Zona 2 Mai. Dintre acestea, Loturile Mamaia și Eforie au fost deja finalizate.

  • ABADL a început pregătirea plajelor pentru sezonul estival 2024

    ABADL a început pregătirea plajelor pentru sezonul estival 2024

    Activitățile pentru pregătirea plajelor pentru sezonul estival 2024 au fost demarcate de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, în calitate de administrator al plajelor de pe litoralul românesc al Mării Negre, în zona Năvodari – Vama Veche.

    Lucrările de pregătire a plajelor sunt în curs de desfășurare

    Se preconizează că lucrările de pregătire a plajelor de pe litoralul românesc vor fi finalizate până la începerea sezonului estival. Acestea includ o serie de lucrări esențiale pentru asigurarea condițiilor optime de recreere și siguranță pentru turiști.

    Principalele activități desfășurate în cadrul pregătirii plajelor pentru sezonul estival 2024 sunt următoarele:

    • Curățarea și colectarea deșeurilor: Echipele noastre efectuează operațiuni de curățare și colectare a deșeurilor de pe plajă pentru a asigura un mediu curat și sigur pentru turiști și pentru a proteja ecosistemul marin.
    • Nivelarea și îndepărtarea nisipului: Lucrările de nivelare și îndepărtare a nisipului acumulat la baza gardurilor de protecție sau la limita vestică a plajelor sunt esențiale pentru a asigura un teren uniform și accesibil pentru vizitatori.
    • Demontarea și evacuarea gardurilor de protecție: Gardurile de protecție montate în anul 2023 sunt demontate și evacuate pentru a facilita accesul turiștilor la plajă și pentru a asigura o experiență plăcută pe tot parcursul sezonului estival.
    • Ecologizare manuală și mecanizată: Echipele noastre realizează lucrări de ecologizare a suprafeței de nisip atât manual, cât și mecanizat, pentru a elimina resturile și contaminanții care ar putea afecta mediul înconjurător.
    • Curățarea și nivelarea liniei țărmului: Se efectuează lucrări de curățare și nivelare a acesteia și îndepărtarea de la linia țărmului a materialului cochilifer depus pentru a menține plajele într-o stare optimă.

    În plus, în vederea asigurării siguranței pe plajă, vor fi montate la începerea sezonului estival panouri de avertizare în proximitatea construcțiilor hidrotehnice (epiuri) aflate în administrare, precum și balize de semnalizare a construcțiilor submerse aflate în patrimoniul instituției.

    În cazul apariției unor fenomene naturale neprevăzute, ABADL – SGA Constanța este pregătită să intervină prompt și eficient pentru remedierea eventualelor efecte negative.

    ABADL – SGA Constanța monitorizează și gestionează suprafețele de nisip cu scopul protejării plajelor litoralului românesc al Mării Negre, contribuind la menținerea unui mediu sănătos și sigur pentru comunitatea locală și pentru turiști.

  • Toate plajele din stațiunea Eforie au fost extinse pentru reducerea eroziunii costiere

    Toate plajele din stațiunea Eforie au fost extinse pentru reducerea eroziunii costiere

    Lucrările de înnisipare pe plajele din stațiunea Eforie au fost finalizate, anunță Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral (ABADL). Astfel, s-a încheiat proiectul “Reducerea Eroziunii Costiere Faza II (2014-2020)”, fiind lărgite plajele din Zona Eforie, pe o lungime de 5,7 km, de la Portul Belona până la limita cu Unitatea Administrativ Teritorială Tuzla.

    Autoritățile anunță că, pentru dezvoltarea zonei costiere completează cu succes cele șapte porțiuni de plajă, pe o lungime de aproximativ 5 km. De asemenea, sunt construite șapte diguri pe o lungime totală de aproximativ 3 km, fiind utilizate în acest sens, peste 635.000 de tone de piatră.

    plajele-din-statiunea-eforie-au-fost-extinse-innisipare-eforie

    În prezent, lucrările de mediu sunt în curs de finalizare, iar echipa se concentrează pe:

    • Revigorarea ecosistemului marin;
    • Dezvoltarea unor specii pierdute în timp din ecosistem și
    • Protejarea biodiversității marine și a zonei litorale;Dezvoltarea durabilă a întregului litoral românesc.

    Scopul proiectului este de a asigura adaptarea la schimbările climatice, dar și de a preveni și gestiona riscul, prin protecția la eroziune a liniei țărmului. Acest efort susține durabilitatea pe termen lung a întregii noastre comunități litorale.

    Proiectul “Reducerea Eroziunii Costiere Faza II (2014-2020)” are o valoare totală de 3.805.641.721,67 lei, dintre care 2.722.170.915,77 lei reprezintă finanțare europeană nerambursabilă prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020. Restul de 15% este cofinanțat de la bugetul de stat.

  • Lacul Nuntași, care a secat în această vară, are din nou apă

    Lacul Nuntași, care a secat în această vară, are din nou apă

    Lacul Nuntași din județul Constanța a secat în totalitalitate în această vară, pentru prima dată de când există. Fenomenul extrem a fost cauzat de secetă, astfel că, pe cele 851 de hectare ale lacului a rămas doar nămolul foarte uscat și crăpat. Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării anunță că Lacul Nuntași a fost realimentat cu apă, iar inspectorii de mediu vor urmări dacă se va reface ecosistemul periclitat de la Nuntași.

    Lacul Nuntași are din nou apă

    Lacul Nuntași se află în administrarea ARBDD, alături de multe alte lacuri și canale, astfel că reprezentanții instituției trebuie să monitorizeze permanent nivelului apelor cuprinse în perimetrul rezervației.

    lacul-nuntasi-secat-si-realimentat-cu-apă-constanta-romania”De-a lungul anilor, în perioadele secetoase, s-a constatat o scădere drastică, uneori de până la 50%  a nivelului apei din Lacul Nuntași.  În anul 2020, ca rezultat al secetei accentuate, începând din luna mai, nivelul apei din lac a scăzut mult mai rapid decât de obicei și a ajuns la secarea totală”, spun reprezentanții Administrației Rezervației Biosfera Delta Dunării.

    Lacul-nuntasi-realimentat-cu-apaEi precizează că a fost finalizată și ultima etapă a lucrărilor de reconectare a lacurilor Sinoe și Histria cu Nuntași, astfel că acum, acesta din urmă este din nou alimentat cu apă, urmând ca flora și fauna să se revigoreze.

    lacul-nuntasi-realimentat-cu-apaLucrările de decolmatare a canalului de legătură cu Lacul Sinoe, prin intermediul Lacului Histria au fost realizate de specialiștii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul instituției, Bogdan Bola.

    Lacul Nuntași a secat în totalitate vara aceasta din cauza secetei

    Lacul Nuntași este situat în satul cu același nume, care aparține de comuna Istria din județul Constanța. Deoarece lacul face parte dintr-o zonă protejată, el se află în administrarea Rezervației Biosfera Delta Dunării. Pentru prima dată în existența sa, Lacul Nuntași a secat total în vara anulu 2020. Luciul de apă a dispărut în mai puțin de două luni, așa cum anunța directoru ABADL, Bogdan Bola, în luna august. El spune că secarea completă este un fenomen extrem, care nu s-ar fi produs, dacă instituția pe care o conduce ar fi monitorizat permanent lacul.

    Lacul-nuntasi-secat-in-totalitate-2020Lucrările pentru realimentarea Lacului Nuntași cu apă au vizat decolmatarea canalulu care face legătura între lacurile Nuntași și Istria și pe canalul care face legătura dintre lacurile Sinoe și Istria. A fost nevoie de două luni în care s-au făcut excavări și decolmatări, dar și de puțină ploaie, pentru ca lucrările să poată fi finalizate, iar Lacul Nuntași să fie realimentat cu apă.

    Lacul Nuntași a devenit foarte apreciat de fotografi, după ce a secat

    Nu se întâmplă prea des să vedem un lac care se întinde pe 851 de hectare, complet secat. Tocmai de aceea, Lacul Nuntași, a devenit cunoscut peste noapte, de mulți fotografi care nici nu auziseră de el până în luna august.

    lacul-nuntasi-secat-total-apreciat-de-fotografiAstfel, el a devenit un obiectiv turistic din județul Constanța. Mulți fotografi din Dobrogea, dar și din țară au organizat sesiuni foto pe nămolul crăpat care a mai rămas. Pe rețelele de socializare au apărut foarte multe fotografii realizate pe Lacul Nuntași, iar imaginile cu acele cratere formate în nămolul uscat, par de-a dreptul apocaliptice.

    Nămolul din Lacul Nuntași avea calități mai bune decât cele din Lacul Techirghiol

    Lacul Nuntași face parte din lagunele care compun Razimul de Sud. El este o lagună care s-a format într-un fost golf de natură tectonică și are o concentrație foarte ridicată de săruri, fiind chiar mai sărat decât Lacul Techirghiol, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul ABADL, Bogdan Bola.

    ”Nămolul sapropelic din Lacul Nuntași avea aceleași proprietăți pe care le are cel din Lacul Techirghiol, chiar mai bune. Din păcate, acolo nu s-a mai dus nimeni de foarte mult timp și nu a mai fost folosit în scop balnear”, a precizat Bogdan Bola.

    Lacul Techirghiol nu va seca prea curând

    În ultima vreme au apărut informații potrivit cărora va seca și Lacul Techirghiol. Bogdan Bola a infirmat aceste zvonuri și spune că specialiștii ABADL monitorizează o dată la două săptămâni Lacul Techirghiol, iar apa acestuia nu a scăzut.

    lacul-techirghiol-vedere-drona-constanta

    ”Știu că au fost anumite voci care anunțau un dezastru ecologic. Nivelul Lacului Techirghiol este în acest moment ca în anii 70-80. Atunci, nivelul era mult mai crescut, din cauza irigațiilor care se făceau pe dealurile din împrejurimi. Apa din acele irigații se infiltra în sol și se scurgea în lac, însă, fiind apă dulce, ea afecta în mod negativ calitatea nămolului sapropelic din Lacul Techirghiol. Acolo există o viețuitoare, care produce aceste calități ale apei și nămolului de la Techirghiol. În acest moment situația este sub control pe Lacul Techirghiol, nu vom avea probleme într-un viitor apropiat. Totuși, la fel ca și la celelalte lacuri, trebuie monitorizată situația înmod constant, pentru a nu avea și ele soarta Lacului Nuntași”, a afirmat directorul ABADL, Bogdan Bola, pentru Discover Dobrogea.

    Lacul Nuntași nu este singurul care a secat în această vară din cauza secetei. De-a lungul anilor, au fost și alte lacuri care au mai secat în Dobrogea. Seceta pedologică extremă reprezintă un fenomen care, de câțiva ani s-a generalizat. În urmă cu câțiva ani a mai secat un lac din județul Constanța. Este vorba despre Iezerul Mic, un lac rămas fără apă, pentru că s-a oprit aportul de apă din Dunăre, care ajungea în acel lac.

    Situația lacurilor nu mai poate fi monitorizată de Apele Române

    Deși seceta extremă a devenit un fenomen generalizat în Dobrogea, cei de la București nu vor să înțeleagă acest lucru. Cantitatea de ploi din Dobrogea a fost anul acesta cea mai mică din toată țara, iar dacă nu începem să gândim urgent măsuri pe termen lung, pentru a ne păstra rezervele de apă, vom avea probleme mult mai serioase decât secarea Lacului Nuntași, spune directorul ABADL, Bogdan Bola.

    ”În acest moment, din păcate, nu mai putem să monitorizăm situația lacurilor din Dobrogea. Și aceasta, deoarece, în iunie 2020, printr-o hotărâre foarte ciudată a Înaltei Curți de Casație și Justiție, toat.e lacurile din Dobrogea, mai puțin Lacul Techirghiol, au fost luate din administrarea Apelor Române și a fost preluată de Agenția Națională de Piscicultură și Acvacultură.

    Din câte am înțeles, ANPA are în momentul de față în Dobrogea, aproximativ 20 de angajați. Noi avem 500, așa că faceți dumneavoastră calculele, cam cât de bine s-ar descurca să monitorizeze și să facă și contracte de închiriere, pentru că acesta va fi scopul, să închirieze luciul de apă pentru cei care doresc să aibă activități de pescuit. Rămâne de văzut cât de bine se vor descurca cu 20 de oameni, în condițiile în care noi avem 500 și abia făceam față.

    Eu consider că lacurile trebuie să fie administrate de ABADL, pentru că noi avem specialiști care până acum au fost preocupați de situația lor. Din momentul în care Înalta Curte a dat acea hotărâre, noi am făcut către Guvernul României o adresă prin care am înștiințat despre această situație și am solicitat să ia măsuri sau să spună exact cum se va proceda cu lacurile din Dobrogea”, a declarat pentru Discover Dobrogea, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Bogdan Bola.