Podul Carol I a reprezentat minunea Europei în urmă cu 125 de ani, când a fost inaugurat. Impunătoarea construcție a devenit ulterior o operă de artă inginerească, o capodoperă a Dobrogei secolului al XIX-lea, înscrisă acum în lista monumentelor istorice. Luna acesta se împlinesc 130 de ani de la începerea lucrărilor de execuție la Podul Carol I sau Anghel Saligny, cum se numește azi, frumoasa și rezistenta construcție.
Podul Carol I a legat România de Dobrogea
După revenirea Dobrogei la țară, în 1878, politicienii acelor vremuri, împreună cu Regele Carol I au decis să lege România de Dobrogea, prima lor grijă fiind drumurile. Pe atunci, drumul se parcurgea foarte greu de la București la Constanța.
”Oamenii mergeau cu trenul până la Giurgiu sau la Brăila, de acolo se îmbarcau pe vapor până la Cernavodă, de unde continuau călătoria cu trenul spre Constanța. Iarna însă, când Dunărea îngheța, vapoarele nu mai puteau circula spre Cernavodă. Astfel, construirea podului era extrem de necesară pentru scurtarea drumului”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Lavinia Dumitrașcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Mesajul Regelui Carol I la deschiderea sesiunii ordinare a Corpurilor legiuitoare de la 15 noiembrie 1878, amintea de ”grabnica unire a sistemului căilor noastre ferate cu linia ferată Cernavodă-Kustendje, pe care o reclamă imperios interesele noastre politice și comerciale”.
Răscumpărarea căii ferate Cernavodă-Constanța, primul pas pentru realizarea Podului Carol I
Primul tronson al căii ferate spre Marea Neagră a fost realizat în 1860 de compania engleză „Danube and Black Sea Railway Company Limited”, între Cernavodă și Constanța, înainte ca Dobrogea să fie cedată României. Linia ferată avea 64 de kilometri, însă lucrările, concesionate de către Imperiul Otoman companiei engleze pentru 99 de ani, au fost realizate de mântuială.
”După revenirea Dobrogei la țară, pentru a lega această regiune de România a fost întocmit un amplu proiect de infrastructură. Primul pas l-a constituit răscumpărarea căii ferate Cernavodă-Constanța, pentru realizarea Podului Carol I, care să lege Constanța de București.
Răscumpărarea s-a făcut ”cu dărnicie”, scria Ion Adam. S-au dat 16,5 milioane de lei companiei engleze, pentru 64 de kilometri de cale ferată”, am mai aflat de la Lavinia Dumitrașcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Pe 10 septembrie 1889, Carol I a mers la Cernavodă şi la Constanţa, pentru a arăta că se ține de cuvânt și că podul se va construi. În discursul pe care l-a susținut la prânzul oficial dat în cinstea lui, Carol I a făcut o trecere de la Constanța veche la Constanța nouă.
”În vremea depărtată vechiul Tomis abia era cunoscut şi numai prin exilul lui Ovidiu, a cărui statuie împodobeşte astăzi oraşul, acest loc a păstrat un nume în istorie. Sunt însă convins că noua Constanţă va câştiga, într-un viitor apropiat, un renume european şi că prin construirea podului peste Dunăre şi lărgirea portului, lucrări care vor fi în curând începute, schela sa va deveni una din cele mai însemnate ale Orientului şi un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă”, a declarat Regele Carol I.
8 case de construcție din Europa au depus proiecte, dar a câștigat concursul tânărul Anghel Saligny
”Autoritățile române au organizat două concursuri internaționale, deoarece lucrarea de construcție a podului era extrem de complexă. La prima licitație, în septembrie 1883 și-au prezentat proiectele 8 case renumite de construcții din Europa, însă niciuna nu a întrunit condițiile cerute.
Mihail Kogălniceanu a propus ca podul să fie proiectat și construit de o echipă de tineri ingineri români, formaţi la Şcoala Românească de Drumuri şi Poduri, condusă de Anghel Saligny. Actul poate fi interpretat şi ca o declaraţie de independenţă faţă de marile puteri tehnice ale lumii. Saligny era foarte bine pregătit și a ales în echipa sa tineri ingineri, cei mai mulți foşti elevi ai săi, absolvenţi ai Şcolii de Drumuri şi Poduri”, spune Lavinia Dumitrașcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Saligny a fost susținut atât de Carol I, cât și de Ion Brătianu, ai cărui fii, ingineri și ei, au contribuit la construirea acestui pod.
Elemente inovatoare folosite la construcția Podului de la Cernavodă
În perioada elaborării proiectului, Anghel Saligny a vizitat cele mai mari poduri din lume, iar Vintilă Brătianu s-a familiarizat cu materialele folosite de una dintre cele mai mari oțelării din Europa, Uzina ”Creusot”.
”La podul peste Dunăre au fost folosite două elemente inovatoare: sistemul de grinzi-console, avantajos pentru deschiderile mari ale construcției şi oţelul turnat pentru suprastructură, în locul tradiționalului fier pudlat”, a precizat Lavinia Dumitrașcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Astfel, prin podul de la Cernavodă s-a impus folosirea oţelului pentru astfel de construcţii. Combinaţia între betonul armat folosit pentru fundaţii și oţelul pentru suprastructură a fost remarcată, la acel timp, pe plan mondial.
În noiembrie 1890 au început lucrările la Podul de la Cernavodă, în prezența Regelui Carol I
Pregătirile pentru începerea lucrărilor la podul peste Dunăre au început din vara anului 1890. Lucrările în sine încep pe 9-21 octombrie 1890, ocazie cu care Regele Carol I vine, din nou în Dobrogea, pentru a pune piatra de temelie a podului de la Cernavodă.
”Lângă piciorul viitorului pod îl aşteptau pe domnitor, ca o solie de taină, tătari îmbrăcaţi în costume multicolore şi cu turbane pe cap, iar la o parte, cadânele cu feţe bine acoperite. ÎI privea, numai ochi, pământul turcesc al Dobrogei. La zece dimineaţa în aceeaşi zi, dus de un tren repede, Carol I are înainte, din pridvorul aceleiaşi gări în care mai coborâm şi noi până astăzi, aria largă şi plină de valuri a Mării Negre. România ajunsese la Marea care o aştepta” scria Emanoil Bucuța.
În documentul comemorativ, regele Carol I scria că, de la revenirea Dobrogei la România, soarta acesteia a constituit o prioritate, ca şi construirea unui pod peste Dunăre, care avea să unească vechea Românie cu litoralul Mării Negre şi cu viitorul port Constanţa.
Podul Carol I, opera unei întregi echipe
”Deși toți îi atribuim meritele pentru realizarea construcției, doar inginerului Anghel Saligny, este bine să știm că alături de el s-au aflat și alți ingineri. Este vorba de Ion și Romulus Băiculescu, N.N. Herjeu, fraţii Alexandru şi Nicolae Davidescu, Ştefan Gheorghiu, Petru I. Zahariade, A. Dumitrescu, Ion Ionescu, Camil Brânză, Ion Pîslă, fraţii Vintilă şi Ion Brătianu, fiii lui I.C. Brătianu.
Se spune că Vintilă Brătianu era mai puturos și se trezea târziu. Saligny i-ar fi spus că dacă nu vrea să lucreze, poate să meargă acasă, însă Vintilă i-a răspuns: ”Un Brătianu nu lasă niciodată lucrul neterminat” și s-a apucat de treabă.
Camil Brânză, care s-a înecat în Dunăre în timpul construcției podului de la Cernavodă, iar Ion Pâslă a murit la capătul podului dinspre Cernavodă, în timp ce făcea un ghidaj cu o delegație străină.
Aceasta este echipa care construiește Podul de la Cernavodă și care aduce elemente noi, inovatoare în construcțiile de poduri. Mulți dintre ei erau profesori universitari, alții ingineri de renume în România”, a mai spus Lavinia Dumitrașcu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Anghel Saligny a refuzat o ofertă din Germania, pentru a rămâne în România
Inginerul Anghel Saligny, s-a născut în Galați, deși tatăl său era francez din Alsacia, iar mama lui era de origine poloneză.
Când i s-a oferit posibilitatea să predea la Politehnica din Dresda, Saligny a refuzat. El a declarat atunci: ”Deși familia mea s-a născut lângă apele Loarei și pe urmă a pribegit prin lume, noi am fost întotdeauna loiali, așa că, dacă o țară ne-a dat azil și ne-a recunoscut drept fiii ei, noi n-o putem trăda”.
Familia regală, prezentă la inaugurarea Podului Carol I
”La inaugurare a participat familia regală, formată din regele Carol I, regina Elisabeta, principele Ferdinand și principesa Maria, principele Leopold, care purta uniformă de colonel al Armatei române și fiul lui, Wilhelm de Hohenzollern și ducele Bernhard de Saxa-Meiningen cu principesele Charlotte și Theodora”, spune cercetătorul Lavinia Dumitrașcu.
Trenul regal s-a oprit la capătul podului de la Cernavodă. Suita a fost întâmpinată în sunetul salvelor de tun, de către inginerul Anghel Saligny, de ministrul Lucrărilor Publice Constantin Olănescu și de Ioan Kalinderu, care era administratorul domeniilor regale. Lor li se adaugă miniştri, preşedinţi şi membri ai birourilor Corpurilor legiuitoare, trimişi ai altor ţări, conducători ai Armatei Române, înalţi demnitari ai statului, reprezentanţi ai presei româneşti şi străine şi un public format din 20.000 de oameni, veniţi din toate colţurile ţării.
Carol I a mers pe jos spre Dobrogea, până la jumătatea podului, unde a bătut acel nit faimos din argint, inscripționat cu stema României și anul 1895, dar și cu inițialele suveranului.
”De azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunării de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostaşilor noştri din războiul de la 1877, am împreunat-o din nou cu patria-mumă. Astfel vom putea da acestei provincii şi porturilor ei de pe ţărmul Mării toată îngrijirea Noastră, spre a lor dezvoltare şi propăşire…..Prin portul de la Constanţa, podul peste Dunăre ne deschide această cale largă, care va spori într-un mod neaşteptat relaţiile noastre comerciale şi va asigura dezvoltarea noastră maritimă”, a spus în discursul său, Regele Carol I.
14.000 de bucureșteni au participat la inaugurarea podului
”La inaugurarea Podului Carol I de la Cernavodă au participat foarte mulți bucureșteni, pe lângă populația din Dobrogea. Se spune că 14.000 de bucureșteni au cumpărat bilete de tren, mai ales la clasa a III-a, că nu erau toți înstăriți, dar veneau să vadă o minunăție.
Ei au venit la gară acompaniați de lăutari. Au plecat de la Gara de Nord în cele 4 trenuri ”de plăcere”, puse la dispoziție de Direcția Căilor Ferate Române, celor care voiau să asiste la eveniment. S-au prezentat în gară încă de la 2 noaptea, deși prima garnitură pleca la ora 6,25. Aglomerația a fost atât de mare, încât oamenii au călătorit și pe acoperișul vagoanelor”, a precizat pentru Discover Dobrogea, cercetătorul Lavinia Dumitrașcu.
Inaugurarea Podului Carol I, cel mai grandios spectacol văzut în România
Momentul culminant al festivității de inaugurare a Podului Carol I l-a reprezentat testarea rezistenței construcției, așteptată cu nerăbdare de toți participanții.
”Un convoi format din 15 locomotive șuierând înspăimântător, zbura cu peste 80 de kilometri pe oră pe deasupra valurilor Dunării. Tunurile bubuiau, sirenele vapoarelor șuierau, uralele a mii de oameni nu mai conteneau. A fost cel mai grandios spectacol ce s-a văzut vreodată în țara noastră. Veșnicul Danubiu, care despărțea pământurile noastre a fost învins.”, povestea un martor ocular.
Pentru a garanta rezistența lucrării sale, la inaugurare, Anghel Saligny a stat sub pod, într-o barcă, alături de muncitori. El a dispus să treacă 3 locomotive cu viteza maximă pe deasupra sa. După trecerea locomotivelor, Saligny a declarat: ”Știam că va ține!”.
Ştirea despre inaugurarea podului construit peste Dunăre, la Cernavodă a făcut înconjurul lumii. Valoarea podului şi a echipei de ingineri români a fost recunoscută de marii specialişti ai lumii, iar realizările inginerului român Anghel Saligny au fost imediat cuprinse în multe dintre tratatele despre poduri, fiind dat drept exemplu de concepţie şi îndrăzneală.
La inaugurarea lui, Podul Carol I era cel mai lung din Europa continentală şi al treilea din lume.
La petrecerea de inaugurare au participat 400 de persoane
”Au urmat niște festivități impresionante, cu vreo 400 de persoane, dintre care mulți țărani. Regele și invitații săi, inginerii și mitropolitul și Anghel Saligny ca invitat personal al regelui, au luat masa lângă pod, sub un umbrar, iar Saligny a stat în fața principesei Maria.
La petrecere erau sute de mese pline cu mâncare și cu vin și o masă populară, fără reguli, dar cu mâncare suficientă”, povestește cercetătorul Lavinia Dumitrașcu.
”A primit fiecare o bucată de carne friptă, o bucată de pâine și o bărdacă de vin, care se aduceau să le consume pe niște bănci de scânduri, în mijlocul unui nor gros de praf. La masa populară, la care s-au cheltuit vreo 100 de berbeci, s-a profitat decât de lucrătorii străini aflați la Cernavodă. În fiecare zi de post, țărănimea română s-a ales cu 10 bani și o oală cu vin, câți au putut străbate până la distribuitori. Ziua a fost foarte frumoasă, serbarea strălucită, fără niciun accident, fără niciun incident de importanță, nu însă și fără incomoditatea câte unui obraznic, care, nechemat, vrea să mănânce la praznicul împărătesc. Pentru musulmanii prezenți s-a pregătit masă specială, cu pilaf și cu tradiționala cafea.” scria Ziarul Constanța.
Anghel Saligny a regretat că nu a făcut pe pod și o cale pentru căruțe și pietoni
O mărturie a comandorului Nicolae Ionescu Johnson, referitoare la vizita anuală a lui Saligny la podul de la Cernavodă: „Anghel Saligny venea foarte des la Cernavodă. Ceasuri întregi umbla pe podul ridicat de el, sau cobora pe dedesubtul lui şi cerceta, parcă ar fi căutat cine ştie ce lucru ştiut numai de el. Mă împrietenisem cu acest bătrânel care, fiind un adevărat savant, îşi dădea silinţa să nu pară. Adesea îl conduceam cu barca pe sub pod şi urmărindu-l cum îşi plimba ochii cercetători de la un loc la altul, mă întrebam la ce s-o fi gândind bătrânul acesta, a cărui pace nu îndrăzneam s-o tulbur cu întrebări nelalocul lor.
Dar într-o zi, tot mi-am luat inima în dinţi şi l-am întrebat ce anume îl face ca ceasuri întregi să nu-şi mai ia ochii de la pod, ca şi cum nu s-ar mai sătura să-şi aprecieze opera. Nu s-a supărat de întrebare. A zâmbit ca în faţa unei naivităţi şi mi-a răspuns: ”Îmi admir opera mai puţin decât îţi închipui. Dacă mă vezi zgâindu-mă la ea ceasuri întregi, e ca să-i descopăr părţile slabe, greşelile…” ”Greşeli? Exageraţi! Toată lumea nu mai conteneşte să vă laude.” ”Las’ că eu ştiu mai bine ce greşeli am făcut! Şi este mai ales una pe care nu mi-o iert. Trebuia să fac pe pod o cale dublă – una pentru căruţe şi pietoni, să mai fi existat şi o astfel de legătură între Dobrogea şi Muntenia.”
Podul Carol I, distrus în cele două războaie mondiale
”Pe parcursul celor două războaie mondiale complexul feroviar construit de Anghel Saligny a avut de suferit. În Primul Război Mondial, trupele românești, aflate în retragere, au primit ordinul de a distruge unul dintre cele două poduri. Deoarece Podul Carol I nu a putut fi aruncat în aer, a fost chemat Saligny, pentru a le spune care este punctul slab.
Chiar și așa, abia după două încercări s-a reușit ruperea podului. A fost rupt și în Al Doilea Război Mondial, tot în aceeași idee, tot cu greu, dar se știa care era punctul nevralgic al podului. Podul a fost reparat după ambele Războaie Mondiale și stă și astăzi în picioare, dovadă a trăiniciei muncii unor ingineri tineri, capabili, interesați în a rămâne în istorie podurile românești”, spune cercetătorul Lavinia Dumitrașcu.
Dorobanții, simbolul eroilor din Războiul de Independență
În semn de respect față de luptătorii români din Războiul de Independență, la capătul podului dinspre Cernavodă au fost ridicate două monumente din bronz, care reprezintă doi dorobanți.
Lucrările au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet. Acesta a făcut inițial cinci modele diferite în miniatură, iar Regele Carol I a ales varianta care i-a plăcut cel mai mult. Statuile au fost turnate în trei bucăți la Lyon, în Franța și ulterior au fost îmbinate lângă podul de la Cernavodă.
Dorobanțul din partea de nord a podului poartă semnătura artistului, alături de anul realizării, 1895. O parte din contravaloarea celor doi dorobanți a fost suportată de Ambasada Franceză de la București, ca un dar în cinstea Regelui Carol I.
Podul a fost folosit timp de aproape un secol până în 1987, când a fost construit un nou pod, alături de cel vechi, care a fost dezafectat. De asemenea, în paralel cu podul de cale ferată a fost realizat un pod rutier, pentru Autostrada A2.
Monetăria Statului a realizat anul acesta, două medalii cu Podul Carol I
Zilele acestea, Monetăria Statului a anunțat că a emis un produs aniversar, intitulat ”125 de ani de la inaugurarea Podului de la Cernavodă: Podul Regele Carol I”.
Este vorba de 100 de seturi formate din medalie, borșură și cutie din lemn. Medaliile sunt realizate din argint sau din cupru, iar valoarea lor este de 1509 lei, respectiv 343 de lei.
